BusinessMagazin

Tag: Delta

  • COVID-19: Varianta Delta, cu 60% mai transmisibilă decât cea britanică, devine dominantă în lume. Situaţia în România

    Varianta Delta este cu 60% mai transmisibilă decât varianta britanică. Varianta Delta este prezentă la ora actuală în cel puţin 70 de ţări. În România avam 35 de cazuri de COVID-19 cu varianta Delta

    Varianta Delta, identificată pentru prima data în India, ar putea deveni dominantă la nivel global.
    Care sunt cele mai afectate ţări din lume?

    În momentul de faţă, unul din cinci cazuri de coronavirus de pe teritoriul Statelor Unite ar fi cu această variantă. La începutul lunii iunie, ea era responabilă pentru peste 10% din infecţiile cu SARS-CoV-2 din SUA. Iar la fiecare două săptămâni, numărul de cazuri se dublează.

    Varianta Delta este prezentă la ora actuală în cel puţin 70 de ţări. Şi Israelul, de exemplu, a început să fie îngrijorat şi caută soluţii noi care să ţină în frâu focarele deja apărute în ţară. Ministrul Sănătăţii israelian le recomandă părinţilor să-şi vaccineze copiii, având în vedere că doar aproximativ 4% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani au fost vaccinaţi.
    Varianta Delta. Situaţia în România

    Până acum câteva zile, în România aveam 35 de cazuri de COVID-19 cu această variantă. Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăila spunea că vom creşte atât rata de imunizare, cât şi capacitatea de secvenţiere pentru a evita apariţia unui posibil focar. Cu toate astea, până acum nu am luat nicio măsură concretă în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai frecvente simptome ale tulpinii Delta, descoperită în India

    Cercetătorii au precizat că durerile de cap, durerile în gât şi secreţiile nasului sunt cele mai frecvente simptome asociate cu cea mai răspândită variantă Covid din Marea Britanie, relatează The Guardian.

    Datele, colectate de aplicaţia Zoe, în care utilizatorii introduc simptomele lor de Covid-19, sugerează că varianta Delta, detectată pentru prima dată în India, se simte ca o „răceală urâtă”, potrivit lui Tim Spector, profesor de epidemiologie genetică la King’s College din Londra, care conduce un studiu în acest sens.

    „Covidul acţionează diferit acum, este mai mult ca o răceală urâtă. Oamenii ar putea crede că tocmai au un fel de răceală sezonieră şi totuşi ies la petreceri. Credem că acest lucru alimentează o mulţime de probleme. Deci, ceea ce este cu adevărat important să conştientizăm că, de la începutul lunii mai, am analizat simptomele principale la toţi utilizatorii aplicaţiei şi nu sunt aceleaşi ca înainte. Deci, simptomul numărul unu este durerea de cap, urmată de dureri în gât, curgerea nasului şi febră”, a precizat expertul britanic.

    Tim Spector a spus că tusea pare a fi al cincilea cel mai frecvent simptom, iar pierderea mirosului nu face parte din primele 10.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Ministrul Sănătăţii, despre momentul când tulpina indiană va predomina

    Rata de răspândire a COVID-19, varianta de tulpină indiană (delta) este mare în ţări precum Marea Britanie şi Germania, iar ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, la Sibiu, că nu exclude ca această tulpină să devină predominantă şi în România.

    „Ne dorim, evident, să creştem rata de imunizare şi procesul celor vaccinaţi, mai ales în contextul actual în care vedem că în anumite ţări tulpina delta este cu o răspândire destul de mare. Practic, ne uităm cu destul de mare îngrijorare la ce se întâmplă şi la cum cresc incidenţele în Marea Britanie şi în Germania, incidenţe care cresc pe baza infectărilor cu tulpină delta”, a spus Ioana Mihăilă, într-o conferinţă de presă, sâmbătă, la Sibiu.

    Ministrul spune că mesajul este unul singur: „vaccinarea este cea care ne protejează şi că încă nu am scăpat de pericol”.

    Mihăilă a precizat că în România vaccinurile sunt disponibile, centrele de vaccinare sunt deschise, caravanele mobile sunt active, medicii de familie vaccinează, iar vaccinul este singura cale prin care putem să ne păzim de „un val la fel de intens ca şi cel prin care am trecut”.

    Ministrul s-a ferit să estimeze când va ajunge predominantă tulpina indiană, dar a precizat că e vorba de câteva săptămâni.

    „Ea (tulpina delta – n.r.) este cu o rată de infectivitate mai mare decât celelalte tulpini circulante. Conform estimărilor pe care asociaţiile europene le fac, durata până la care tulpina delta şi rata de infectivitate a acesteia vor avea consecinţe nu este una foarte lungă. Este vorba probabil de mai multe săptămâni sau mai puţine luni până când şi la noi tulpina delta va deveni predominantă. M-aş feri să dau estimare exactă pentru că există numeroşi factori care contribuie. Aşa cum am văzut şi ce s-a întâmplat anul trecut pe perioada de vară, incidenţa a scăzut şi era un an în care nu am avut vaccinare, aşa cum vedem că se întâmplă în alte ţări, acolo unde există un procent mare de vaccinaţi cu două doze, cum este Israelul, incidenţa este ţinută sub control în continuare”, a mai spus Mihăilă.

    Ioana Mihăilă a menţionat că România are şanse mari să treacă cu bine prin săptămânile şi lunile ce urmează dacă populaţia se vaccinează.

     

  • Avertismentul lui Valeriu Gheorghiţă: Perspectiva unui nou val e clară, iar varianta Delta va deveni dominantă

    Perspectiva unui nou val este cât se poate de clară, iar varianta Delta a tulpinii virale SARS-COV-2 are toate caracteristicile să devină dominantă, anunţă şeful campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiţă.

    „Fiecare centru de vaccinare fix va avea ca obiectiv asigurarea de echipe mobile. Este important ca într-o perioadă de circa o lună – o lună şi jumătate – să asigurăm trecerea prin fiecare localitate în parte, pentru că perspectiva unui nou val în special în sezonul rece, în toamnă, este cât se poate de clară şi foarte probabil că varianta Delta a tupinii virale are toate caracteristicile să devină dominantă”, spune Valeriu Gheorghiţă.

    El apreciază că este important să fie asigurat accesul la vaccinare a tuturor oamenilor care, evident, şi doresc să se vaccineze.

    „Vom informa pe toate canalele oficiale reprezentanţii autorităţilor locale, primarii, pentru a colabora cu reprezentanţii direcţiilor de Sănătate Publică, în perspectiva accesului la vaccinare şi pentru a pune la comun toate resursele de la nivelul judeţului şi local pentru a facilita procesul de vaccinare”, adaugă şeful CNCAV.
    Gheorghiţă precizează că intenţia autorităţilor este ca echipele mobile să asigure procesul de vaccinare in fiecare localitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai frecvente simptome ale tulpinii Delta, descoperită în India

    Datele, colectate de aplicaţia Zoe, în care utilizatorii introduc simptomele lor de Covid-19, sugerează că varianta Delta, detectată pentru prima dată în India, se simte ca o „răceală urâtă”, potrivit lui Tim Spector, profesor de epidemiologie genetică la King’s College din Londra, care conduce un studiu în acest sens.

    „Covidul acţionează diferit acum, este mai mult ca o răceală urâtă. Oamenii ar putea crede că tocmai au un fel de răceală sezonieră şi totuşi ies la petreceri. Credem că acest lucru alimentează o mulţime de probleme. Deci, ceea ce este cu adevărat important să conştientizăm că, de la începutul lunii mai, am analizat simptomele principale la toţi utilizatorii aplicaţiei şi nu sunt aceleaşi ca înainte. Deci, simptomul numărul unu este durerea de cap, urmată de dureri în gât, curgerea nasului şi febră”, a precizat expertul britanic.

    Tim Spector a spus că tusea pare a fi al cincilea cel mai frecvent simptom, iar pierderea mirosului nu face parte din primele 10.

    Datele sugerează că varianta Delta este cu cel puţin 40% mai contagioasă decât varianta Alpha detectată pentru prima dată în Kent şi pare să dubleze riscul de spitalizare. De asemenea, face ca vaccinurile să fie ceva mai puţin eficiente, mai ales după o singură doză.

    „Cred că mesajul care trebuie transmis este că, dacă eşti tânăr şi ai simptome uşoare de orice fel, s-ar putea să o simţi doar ca pe o răceală sau o senzaţie ciudată, rămâi acasă şi fă un test”, a subliniat Spector.

    Aplicaţia, condusă de compania de ştiinţe medicale Zoe – fondată de Spector – cu analize ştiinţifice furnizate de King’s College din Londra, are peste 4 milioane de colaboratori la nivel global.

  • Un loc DE BASM la doar 3 ore de Bucureşti. Cum arată singurul complex turistic din Delta Siretului

    Complexul ZagaZaga este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA. „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurta având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile de cazare sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro/ noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro/ noapte cele pentru iurte.

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetată o investiţe de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor. „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvoltă totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, caişi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care, începând de anul viitor turiştii vor găşi: mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”

    Citiţi pe larg povestea afacerii ZagaZaga în ediţia de luni a Business MAGAZIN.
     

  • Un loc DE BASM din România. Cum arată cel mai mare parc de agrement din ţara noastră care este la doar 3 ore de mers de Bucureşti – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, antreprenorii din peisajul turistic local se întrec în a găsi locuri şi idei originale pentru a porni noi huburi turistice în regiuni mai puţin cunoscute, departe de hiperaglomeratele staţiuni de pe litoral sau de pe Valea Prahovei.  Unul dintre aceste businessuri este ZagaZaga, un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului, în care turismul era, până acum, inexistent.

    „Suntem iubitori de apă şi de tot ce ţine de Delta Dunării. Am vrut astfel să o aducem cât mai aproape de casă, aşa că am construit de la zero tot ce se vede astăzi în Delta Siretului. Înainte nu existau canalele pe care turiştii se plimbă astăzi cu bărcile, înteaga zonă era acoperită de mlaştină”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    „ZagaZaga a fost încă de la început şi continuă să fie o provocare pentru noi toţi. Din păcate nu am reuşit să deschidem atât de repede pe cât ne-am dorit şi acest lucru s-a simţit în venituri. ZagaZaga este un business integrat, tot ce producem în cadrul fermei se vinde direct consumatorului la cherhana şi la restaurantul piscinei”, detaliază ea una dintre provocările care s-au ivit pe parcurs.

    Complexul este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga, „un loc pe care putem să îl numim acasă. Ne-am născut şi am crescut în această zonă”, spune Dobrişan. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA.

    „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, explică ea.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurtă având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Întregul complex este unic, spune Dobrişan: „Te poţi deplasa de la recepţie până la bungalou sau cherhana cu barca, fiecare bungalou are propriul ponton”. 

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro / noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro / noapte pentru iurte, modificându-se în funcţie de sezon dar şi de organizarea diferitelor festivaluri la locaţie, de pildă „cel mai mare festival de blues din România, Focşani Blues Festival”, organizat în 2019 în cadrul complexului.

    Lista activităţilor care se pot desfăşura pe parcursul şederii la ZagaZaga cuprinde: plimbări cu barca pe canalele şi lacurile din complex, pescuit sportiv, plimbări cu bicicleta, căţărări şi trasee în parcul de aventură, acces la piscina cu apă sărată, plimbări cu căruţa, vizitarea fermei de animale, tenis, excursii la mausoleul de la Mărăşeşti şi la mănăstirile din jur şi degustări de vinuri la cramele din apropiere.

    Clienţii ZagaZaga au vârste cuprinse între 2 şi 80 de ani şi sunt, cu preponderenţă, corporatişti sau familii. „Am organizat anul trecut multe team buildinguri. Corporatiştii cu venituri peste medie preferă să îşi organizeze evenimentele la noi în complex. În weekenduri cei mai mulţi turişti sunt familiile cu copii.

    De asemenea, şi pescarii ne vizitează foarte des. Iar celebra şedinţa foto de după nuntă, trash the dress, este organizată săptămânal la noi în complex – cuplurile vin pentru peisajele superbe, pentru apusurile romantice, dar şi pentru cinele liniştite pe malul lacului sau pe ponton.” Anul trecut s-au cazat la ZagaZaga câteva mii de turişti, „dar au fost foarte mulţi cei care ne-au trecut pragul pentru o zi, doar pentru activităţile din complex, aşa că putem spune, fără a fi lipsiţi de modestie şi fără exagerare, că vizitatorii au fost de ordinul zecilor de mii”, spune Dobrişan. Cei mai mulţi clienţi care au optat şi pentru cazare sunt din Bucureşti şi din vestul ţării, în timp ce pentru toate celelalte activităţi din cadrul complexului vizitatorii sunt din judeţele limitrofe: Bacău, Vaslui, Brăila şi Buzău.

    Deşi ZagaZaga ar fi trebuit să îşi deschidă porţile anul acesta încă din luna martie, răspândirea pandemiei de COVID-19 i-a forţat pe reprezentanţii afacerii să amâne primirea turiştilor. „Am amânat deschiderea acestui sezon cu trei luni, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, fiind un business sezonier, cu funcţionalitate între lunile martie şi noiembrie. Angajaţii au fost în şomaj tehnic. Am fost nevoiţi să facem investiţii majore pentru a putea respecta normele de igienă şi siguranţă impuse, dar ştim că sănătatea şi siguranţa clienţilor noştri sunt cele mai importante.”

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetat o investiţie de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor.

    „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvolta totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care  începând de anul viitor, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”
    Am întrebat-o pe Camelia Dobrişan dacă se ia în calcul deschiderea unui nou complex similar în altă regiune, iar răspunsul său a fost ferm: „Nu, ZagaZaga este un concept unic în România şi aşa va rămâne”. Tocmai de aceea, adaugă ea, businessul nu are niciun competitor. „În zona Deltei Siretului nu există turism; turiştii care ajung la ZagaZaga vin datorită campaniilor noastre de promovare.

  • Compania aeriană care le va permite pasagerilor să călătorească fără mască. Pentru cine se va aplica măsura

    Delta Air Lines va cere de acum încolo analize medicale pasagerilor care nu pot purta măşti din motive de sănătate – şi le solicită să reconsidere decizia de a zbura, pe fondul ravagiilor provocate de pandemia de coronavirus. Se adaugă astfel un nou set de reguli de protecţie pentru pasageri, care sunt deja obligaţi să poarte măşti în timpul zborurilor, în timpul îmbarcării şi în zonele de aşteptare. Dacă nu se conformează, aceştia se vor confrunta cu interdicţia de a zbura pe viitor, scriu cei de la CNN.

    „Încurajăm clienţii care nu pot purta mască din cauza unei condiţiilor de sănătate să renunţe la planurile de călătorie”, se arată în declaraţie. „În cazul în care decid să călătorească, vor fi bineveniţi să zboare la finalizarea unei consultări virtuale înainte de plecarea spre aeroport, pentru a asigura siguranţa tuturor, deoarece nimic nu este mai important.”

    Consultaţia virtuală va fi realizată prin telefon de către compania STAT-MD. Delta va folosi rezultatul screeningului pentru a determina dacă pasagerul respectiv poate zbura fără mască.
    În iunie, Delta (DAL) a spus că pasagerii care nu respect obligativitatea purtării măştii sau alte cerinţe de siguranţă „riscă suspendarea viitoarelor privilegii de zbor cu Delta”.

    Delta este una dintre numeroasele companii aeriene americane care au căutat recent să consolideze utilizarea măştilor în timpul zborului. United Airlines a anunţat în iunie că cei care refuză să poarte mască ar putea fi incluşi pe o listă de restricţii de călătorie. Şi American Airlines a solicitat tuturor pasagerilor – cu excepţia copiilor şi a celor cu dizabilităţi sau care din motive medicale nu pot purta măşti – să folosească această modalitate de protecţie în timpul zborului.

    CEO-ul Delta, Ed Bastian, a declarat într-un memoriu adresat angajaţilor că operatorul aerian „a interzis deja unor pasageri să călătorească în viitor cu Delta pentru că au refuzat să poarte măşti la bord”.
    În ciuda regulilor stabilite de companiile aeriene, Bastian a cerut mai multe reglementări din partea guvernului federal pentru promovarea purtării măştilor. „Am avut aceste discuţii cu Casa Albă”, a declarant el pentru CNN.

    Secretarul Transporturilor, Elaine Chao, a declarat la un eveniment din 3 iunie, găzduit de Politico, că s-a opus unei cerinţe federale privind măştile. Ea a spus că problema ar trebui să fie decisă de companiile aeriene şi reprezentanţii sindicatelor din industrie. „Atunci când guvernul federal se implică, avem tendinţa de a fi inflexibili şi, odată ce am introdus o regulă în vigoare, este nevoie de mult timp pentru a elimina această regulă dacă se schimbă condiţiile”, a explicat Chao.

  • Peste 90% dintre turişti şi-au reprogramat sejururile după 1 iunie

    Majoritatea turiştilor care rezervaseră minivacanţe în Deltă de 1 Mai au preferat să şi le reprogrameze, în general, după 1 iunie, şi mai puţin de 10% dintre ei şi-au anulat sejururile, potrivit unui studiu al Green Village.

    În mod normal, turiştii ar fi început să sosească în Deltă de la începutul lunii aprilie, iar hotelurile şi pensiunile ar fi fost pline atât de Paşte, cât şi de 1 Mai. Unele dintre hotelurile şi pensiunile din Deltă s-au închis în luna noiembrie, iar altele imediat după Revelion, dar aproape toate urmau să fie redeschise începând cu luna aprilie.

    Rezervările pentru vacanţele de Paşte şi 1 Mai în Deltă începuseră din noiembrie anul trecut.

    „Peste 90% dintre turiştii care îşi rezervaseră vacanţe la Green Village de 1 Mai, dar şi de Paşte, fie şi le-au reprogramat pentru anul acesta sau anul viitor, fie au dorit vouchere de suma plătită, cu care să vină în Deltă în orice altă perioadă doresc, în limita locurilor disponibile, bineînţeles. Unii nu ştiu de acum când vor ajunge, dar vor să nu rateze vacanţa în Deltă şi de accea au preferat vouchere”, a declarat Liliana Şmira, directorul general al Green Village, adăugând că şi în restul pensiunilor şi hotelurilor din Deltă majoritatea turiştilor au decis să nu renunţe la vacanţe, ci doar să le amâne.

    Ea a afirmat că mai puţin de 10% din totalul rezervărilor reprezintă anulări de vacanţe în Deltă.

    Majoritatea celor care şi-au reprogramat vacanţele vor să vină după 1 iunie, însă există turişti care au cerut să li se dea camere în a doua jumătate a lunii mai. “Nu ştim încă ce reglementări vor fi imediat după 15 mai legat de restaurante şi de distanţarea socială”, a mai spus Liliana Şmira.

    Indiferent de data în care şi-au reprogramat vacanţele, dacă turiştii nu vor putea veni în Deltă din cauza unor eventuale noi restricţii, sejururile lor vor putea fi din nou amânate.

    Green Village e un resort care se întinde pe aproape 30.000 de metri pătraţi, spaţiile de cazare fiind împărţite în trei zone, aflate la distanţă unul de altul.

  • Cum a transformat un inginer îndrăgostit de Delta Dunării o reşedinţă de vară pentru familie într-o pensiune de 10 camere decorată cu elemente tradiţionale din zonă

    Delta Dunării i-a cucerit pe unii dintre vizitatorii săi datorită florei şi faunei aparte. Pe alţii i-a convins cu gastronomia cum alta nu-i în România. Există însă şi aceia care au mers în Deltă ca să asculte liniştea şi n-au mai vrut să se vadă plecaţi. Un astfel de exemplu este chiar cel al lui Eugen Octavian şi al soţiei sale Mălina care au găsit o modalitate ce le-a permis să transforme acest paradis natural în reşedinţă – de vară, dar nu numai. Cum? Au deschis în satul Ilganii de Jos, comuna Nufăru, pe braţul Sfântu Gheorghe, la 17 kilometri de Tulcea, o pensiune. Iara.

    „Atât eu, cât şi soţia mea suntem iubitori de Deltă, chiar şi înainte să avem pensiunea ajungeam o dată sau de două ori pe an aici“, povesteşte antreprenorul Eugen Octavian, de formaţie inginer. În continuare el lucrează în domeniu, oferind consultanţă şi coordonând proiecte locale şi internaţionale, însă atunci când prinde puţin timp liber fuge în Deltă, unde soţia sa administrează pensiunea Iara.

    Merge pentru pensiune, merge pentru peisaje, dar merge şi pentru că e, după cum se descrie chiar el, un „pescar amator înrăit“. Iar aici are ocazia să le facă pe toate, să îmbine şi utilul, şi plăcutul.

    Dar cum a ajuns însă un iubitor de Deltă să investească într-o zonă defavorizată din punct de vedere economic, dar favorizată de zeii care i-au dat frumuseţe din plin?

    „Îmi amintesc, era o zi de duminică şi discutam cu soţia mea la o cafea. Am întrebat-o cum i s-ar părea dacă am cumpăra un teren în Deltă pe care să ridicăm o căsuţă pentru noi doi, o casă de vacanţă.“ Ea i-a spus atunci că în urmă cu 2-3 săptămâni chiar văzuse un teren de vânzare într-un ziar, a căutat anunţul şi i l-a arătat. „Am sunat la numărul respectiv de telefon, ne-a răspuns cineva din Constanţa şi de acolo lucrurile s-au desfăşurat cu o viteză uimitoare.“

    Terenul era (este) amplasat pe braţul Sfântu Gheorghe, la 17 kilometri de Tulcea, la apă. Poziţia era bună, dar ca stare naturală, acolo era mlaştină. Mai mult, avea apă trasă din sat, dar în rest nimic altceva. L-au cumpărat totuşi.

    Iar ideea unei case de vacanţă a crescut, s-a dezvoltat în altceva.

    „Era anul 2013 când ne-am întâlnit cu nişte prieteni şi am discutat despre posibilitatea de a ridica o pensiune în Deltă, apelând şi la fonduri europene. Ne-am gândit că avem avantajul că atât eu, cât şi soţia mea suntem ingineri şi am lucrat pe proiecte naţionale şi internaţionale, deci ştim direcţia lucrurilor.“

    Au lucrat toată partea de inginerie cu un arhitect din Tulcea care le-a sesizat şi primul obstacol dintr-un şir mai lung ce avea să urmeze. Iniţial antreprenorii cumpăraseră 1.500 mp de teren, dar luaseră decizia că vor o pensiune cu 10 camere şi au aflat atunci că au nevoie de 300 mp de teren pentru amprenta la sol a clădirii, deci de o suprafaţă mai mare în total.

    Cititi mai multe pe www.https://da.zf.ro