Tag: Dedeman

  • Cine sunt antreprenori români care îşi pun banii împreună pentru a salva companiile româneşti aflate în continuare în dificultate

    ROCA, prima platformă de investiţii şi management dedicată companiilor româneşti aflate în dificultate, a atras în rândul acţionarilor săi 7 noi investitori, la doar jumătate de an după lansare.

    Lansată la începutul acestui an, ROCA are misiunea de a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri din România, oferind o soluţie complexă pentru redresarea afacerilor locale: platforma atrage resurse de la investitori şi le plasează eficient în companii care se confruntă cu dificultăţi financiare, de creştere sau de succesiune a fondatorului în business, cu scopul de a le asigura o structură stabilă şi o dezvoltare sănătoasă.

    Evoluţia ROCA a întrecut aşteptările, platforma atingând într-un timp foarte scurt un capital social de €13,5M, ceea ce înseamnă triplarea capitalului iniţial. Prin finalizarea acestui proces de majorare de capital, Roca  îşi va concentra eforturile în perioada următoare către restructurarea a 10-15 companii cu potenţial de redresare şi creştere.

    „Deşi o mare parte din companiile româneşti se confruntă cu dificultăţi, cultura noastră tradiţională de business este neînţelegătoare cu acestea. Pentru a deveni business-uri sănătoase şi sustenabile, brandurile româneşti au nevoie de finanţare,  management şi susţinere comercială.

    Platforma ROCA are rolul de a crea o comunitate de investitori, antreprenori fondatori şi manageri cu experienţă, care-şi unesc efortul în iniţiativa de însănătoşire a mediului de business românesc.

    Pentru o companie, intrarea în portofoliul Platformei Roca, înseamnă management specializat, acces la finanţare, dar şi apartenenţa la această comunitate de business, cu parteneri de încredere, investitori şi experţi, care îşi aduc aportul experienţei lor, făcând posibile prin efortul colectiv,  dezvoltarea  brandurilor româneşti”, declară Rudolf Vizental, CEO ROCA.

    Printre investitorii recent intraţi în platformă ca si acţionari se numără  Banca Transilvania, prin divizia sa de Asset Management.
    Încrezător atât în menirea proiectului, cât şi în necesitatea unei structuri de însănătoşire în mediul antreprenorial românesc, Dan Şucu a decis să îşi dubleze participaţia iniţială. Acesta alături de divizia de investiţii a CITR Group,  CIT Resources şi Familia Pavăl prin PIF Industrial sunt primii investitori ai Platformei ROCA. Andrei Cionca, preşedintele CITR Group investeşte la aceasta majorare şi în nume personal şi aduce astfel un vot de încredere acestui proiect.

    Alţi cinci investitori cu experienţă în businessuri de succes intră în rândul investitorilor ROCA odată cu această majorare de capital:
    •    Theodora Popa- vice-preşedinta grupului Transavia şi a Theodora Golf Club;
    •    Adolf Bâclea fondatorul companiei Cosena – specializată în transport maritim şi activităţi portuare;
    •    Vetimex Capital S.R.L., companie deţinută de familia Korponay, fondatorii distribuitorului de produse veterinare Maravet SA, care s-au asociat în urma cu doi ani cu gigantul farmaceutic Henry Schein US;
    •    Cristian Ludovic Pop, fondatorul lantului de magazine pet shop Animax, care a făcut exit în 2018 către un fond britanic;
    •    Next Capital Solutions S.R.L., o companie de servicii financiare destinate IMM-urilor, membra a grupului EOS.

    Prin asocierea acestor nume de rezonanţă şi bună reputaţie în economia locală ROCA demonstrează că, dincolo de a fi un proiect ambiţios, este o adevărată emulaţie cu o menire pe măsura acţionarilor săi.

    Prin aceasta majorare ROCA intra într-o nouă etapă de dezvoltare, având la bord un grup de investitori reprezentativi pentru economia românească şi o echipă de management specializată în situaţii de dificultate economică. Focusul ROCA va fi identificarea viitoarelor companii care să intre în portofoliul Platformei. În acest proces, mai important decât domeniul de activitate al companiilor este  modul în care acestea s-au adaptat la noile condiţii de piaţă, în care conectivitatea şi accesul direct la clienţi sunt criterii care determină supravieţuirea şi creşterea unui brand.

  • Unde sunt antreprenorii români, că nu-i văd în piaţă? Unde îşi investesc banii, pentru că mai au bani?

    Discuţie cu un dezvoltator imobiliar român: Am încercat să fac un fond imobiliar mai mare, am discutat cu mai mulţi antreprenori români să vină să participe, fond cu care să cumpărăm active, să dezvoltăm proiecte în ţară sau să mergem în afară, pentru că şi acolo mai sunt oportunităţi. Nu conduceam eu acest fond, ci le-am propus să angajăm o echipă de profesionişti. Nu s-a legat nimic, numai discuţii care nu duc nicăieri.
    În timp ce ai noştri stau la discuţii (fraţii Pavel de la Dedeman fiind o mare excepţie), cel mai bogat om din Lituania, Nerijus Numavicius, alături de alţi investitori lituanieni, pune pe masă 90 de milioane de euro pentru a face patru hoteluri în Bucureşti. Grupul lui, Apex Alliance, care deţine hotelul Europa Royal de la intrarea în Centrul Vechi, a cumpărat celebra clădire interbelică din Centrul Vechi Marmorosch Bank, de lângă BNR, unde vrea să facă un hotel aristocrat.
    De ce nu a făcut un antreprenor român acest proiect, pentru că tot ne plângem că vin străinii să ne ia ţara?
    Grupul ceh Penta, care deţine casele de pariuri Fortuna, a cumpărat numărul 1 de pe piaţa farma, grupul A&D Pharma, într-o tranzacţie de peste 350 de milioane de euro.
    De ce niciun antreprenor român nu a cumpărat el acest business, care era la vânzare de mai mulţi ani, şi au venit cehii?
    Săptămâna trecută, Daniel Kretinsky, regele energiei din Cehia şi Slovacia, cu active cumpărate în Italia sau Germania, a preluat un pachet de acţiuni în grupul de retail german Metro, cu opţiunea de a deveni acţionarul majoritar. Deci investitorul ceh nu s-a limitat să cumpere operaţiunile dintr-o ţară, ci a intrat în tot grupul german, care are şi peste 30 de magazine în România, cu afaceri de 1 miliard de euro.
    În acest moment, tot grupul german Metro valorează între 4 şi 5 miliarde de euro, iar dacă Daniel Kretinsky vrea să devină acţionarul principal, trebuie să pună la bătaie un miliard de euro. Peter Keller, cel mai bogat om din Cehia, a cumpărat acum doi ani prin fondul de investiţii PPF clădirea Metropolis din Bucureşti, iar acum se uită la o altă clădire care se află lângă sediul guvernului. Aceste clădiri erau la vânzare şi putea să le cumpere orice investitor român, dar poate randamentul din acest sector – de 6-8% pe an în euro – este considerat prea mic.
    Fondul de investiţii NEPI, cu investitori sud-africani, a devenit în 10 ani cel mai mare proprietar de malluri din România atât prin achiziţii (Promenada), cât şi prin noi dezvoltări (Mega Mall). Sud-africanii au reuşit ca în 10 ani să cumpere tot ce se putea cumpăra şi era la vânzare în România. Creierul din spatele NEPI a fost Martin Slabbert, dar NEPI este condus acum de un român, Alex Morar. Preşedintele consiliului de administraţie este Dan Pascariu, preşedintele boardului UniCredit Bank România.
    Cel mai mare proprietar de birouri din România este fondul de investiţii Globalworth, creat şi condus de Ioannis Papalekas, un investitor grec care şi-a început aventura în România la începutul anilor 2000 cumpărând şi închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii. Papalekas a ajuns cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România în ultimii 10 ani, exact când era criză, prin achiziţii şi dezvoltări. Papalekas cumpără acum clădiri în Polonia, în încercarea de a replica modelul şi strategia din România.
    Ideea este că pe piaţă există foarte multe oportunităţi, dar care nu prea sunt cumpărate de antreprenorii sau investitorii români.
    Fraţii Pavel de la Dedeman sunt o excepţie prin faptul că au pus pe masă 200 de milioane de euro pentru a cumpăra cele patru clădiri de birouri The Bridge din zona căminelor studenţeşti Regie, din Bucureşti. Strategia lor este de a-şi diversifica businessul de familie. Decât să ţină banii la bancă cu 0 şi ceva la sută în euro, mai bine câştigă 7% din chirii.
    Ion Ţiriac, cel mai bogat român şi care a luat 700 de milioane de euro prin vânzarea acţiunilor pe care le deţinea la UniCredit Bank, încă îşi ţine banii la bancă, în aşteptarea unor oportunităţi care apar când vine criza şi când discounturile sunt foarte mari.
    De cealaltă parte, investitorii străini, mai ales cehi, slovaci, polonezi, nu mizează pe apariţia crizei, ci pe faptul că România va continua să crească într-un ritm accelerat.
    Sunt prea puţine exemple de tipul Dedeman. De ce?
    Antreprenorii români, cel puţin cei din imobiliare, nu gândesc în numere mari, nu pot să treacă dincolo de gardul unde au construit ceva, privesc cu reticenţă orice propunere de business şi, mai mult decât atât, nu prea vor să se asocieze cu alţi antreprenori români.
    Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, spune că piaţa are nevoie şi de antreprenori români pentru a echilibra grupurile internaţionale care câştigă teren.
    Dar unde sunt aceşti antreprenori, investitori români, unde-şi ţin banii, ce fac cu ei?

  • Karina Pavăl, 24 de ani, fiica acţionarului majoritar de la Dedeman, intră în board-ul companiei de stat Conpet Ploieşti cu o remuneraţie lunară brută de 13.000 lei

    Karina Pavăl, 24 de ani, fiica lui Dragoş Pavăl, acţionarul majoritar al retailerului de bricolaj Dedeman, a fost numită de acţionarii transportatorului naţional de ţiţei Conpet Ploieşti în consiliul de administraţie al companiei de stat de unde va avea o indemnizaţie fixă brută lunară de 13.022 de lei, potrivit deciziei acţionarilor.
     
    Karina Pavăl a fost propusă în board-ul Conpet Ploieşti, companie de 780 mil. lei, de către Dedeman în contextul în care retailerul de bricolaj are 7,4% din capitalul social.
     
     
    „“Administratorul beneficiază de o indemnizaţie fixă lunară brută pentru executarea mandatului încredinţat în cuantum de 13022 lei, egală cu de două ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate (cod CAEN 49) la nivel de clasă conform clasificaţiei activităţilor din economia naţională, comunicat de Institutul Naţional de Statistică anterior numirii”, se arată într-un document la bursă.
     
  • Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman fac o nouă tranzacţia COLOSALĂ de 150 de milioane de euro

    Proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat de Forte Partners, este evaluat la peste 150 de milioane de euro.
     
    Fraţii Pavăl nu se află la prima negociere pe piaţa imobiliară, ei purtând discuţii cu mai multe companii. Cel mai aproape au fost să preia birourile israelienilor de la AFI, însă deal-ul a picat pe final din cauza unor neînţelegeri.
     
  • ESTE OFICIAL! Dedeman dă încă o lovitură. Tranzacţia GIGANT a fost semnată astăzi

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care retailerul de bricolaj Dedeman, deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a preluat o participaţie de 40%  din producătorul de cărămizi Cemacon din Cluj-Napoca. Tranzacţia a inclus companiile Cemacon SA şi Cemacon Real Estate.

    „Autoritatea de Concurenţă a analizat această operaţiune şi a constatat că aceasta nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dedeman, ce LOVITURĂ! Pentru prima oară în ISTORIA companiilor din România, la 26 ani de la înfiinţare, Dedeman face ANUNŢUL care schimbă tot

    Valoarea profitului s-a situat astfel la 889 mil. lei (circa 193 mil. euro), cel mai înalt nivel înregistrat de companie până acum. Reprezentanţii companiei au anunţat recent cifra de afaceri aferentă anului 2017 – de 6,33 mld. lei (1,4 mld. euro), în creştere cu 20%, însă nu făcuseră public şi profitul, disponibil acum pe site-ul Ministerului de Finanţe. Prin rezultatele financiare realizate în 2017, Dedeman şi-a menţinut marja de profit de 14% pe care o înregistrase şi în 2016.

  • Dedeman dă o nouă lovitură: Pentru prima oară în istorie, o companie antreprenorială ajunge aproape de pragul de 1 miliard de lei profit

    Retailerul de bricolaj Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială din România, controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, şi-a majorat profitul cu aproape 25% în 2017 faţă de anul anterior. 
     
    Valoarea profitului s-a situat astfel la 889 mil. lei (circa 193 mil. euro), cel mai înalt nivel înregistrat de companie până acum. Reprezentanţii companiei au anunţat recent cifra de afaceri aferentă anului 2017 – de 6,33 mld. lei (1,4 mld. euro), în creştere cu 20%, însă nu făcuseră public şi profitul, disponibil acum pe site-ul Ministerului de Finanţe. Prin rezultatele financiare realizate în 2017, Dedeman şi-a menţinut marja de profit de 14% pe care o înregistrase şi în 2016.
     
  • Este oficial: Dedeman vrea să dea o nouă LOVITURĂ. Surpriza de MILIOANE pe care o pregătesc fraţii Pavăl

    Oferta este intermediată de SSIF BT Capital Partners şi vizează un număr total de 5,69 milioane acţiuni.
     
    Cemacon are un capital social de 11,39 milioane lei, acţionarii fiind Dedeman Bacău (40,7%), Business Capital for Romania-Oportunity Fund Amsterdam (33%), PIF Industrial Bacău, deţinut de fraţii Pavăl (9,3%), CIT Resources Bucureşti (5,9%), firmă care deţine 5,9% din Cemacon, şi alte persoane fizice şi juridice.
     
    Potrivit anunţului producătorului de cărămizi, acţionarii Dedeman, Business Capital for Romania-Oportunity Fund Amsterdam, PIF Industrial Bacău şi CIT Resources Bucureşti acţionează concertat cu Cemacon.
     
  • Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, la un pas să finalizeze cea mai nouă lovitură

    PIF Industrial  are ca obiect de activitate acordarea de consultanţă pentru afaceri şi management. Obiectul de activitate al Dedeman îl reprezintă comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi al celor pentru vopsit, în magazine specializate.
     
    Cemacon S.A. este producător de cărămizi, ţigle şi alte produse pentru construcţii din argilă arsă, iar Cemacon Real Estate se ocupă de cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii.
     
    Consiliul Concurenţei va evalua tranzacţie pentru a stabili compatibilitatea  cu un mediu concurenţial normal.
     
  • ULTIMĂ ORĂ: Proprietarii Dedeman dau încă o lovitură uriaşă. Tranzacţie surpriză anunţată astăzi

    Fraţii Pavăl au deja în portofoliu o participaţie de 40,8% din Cemacon. Acţiunile Cemacon au scăzut ieri cu 5,94%, până la o cotaţie de 0,57 lei, pe fondul unor tranzacţii în valoare de 89.000 lei. Capitalizarea bursieră a producătorului de cărămizi a ajuns la 64,97 milioane lei (14,12 milioane euro), după ce în ultimul an s-au realizat tranzacţii în valoare de 13,3 milioane lei, ce au antrenat o apreciere de peste 40%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro