BusinessMagazin

Tag: decese

  • Erdogan: Este cel mai mare dezastru din ultimele opt decenii / Bilanţul a ajuns la 1.498 de morţi

    Turcia se confruntă cu cea mai mare calamitate naturală din ultimele opt decenii, a declarat luni preşedintele Recep Tayyip Erdogan, în contextul seismelor produse în sud-estul ţării, soldate, potrivit celui mai nou bilanţ, cu cel puţin 1.498 de morţi şi peste 8.300 de răniţi.

    “Astăzi la ora 4.17, am fost afectaţi de cel mai mare dezastru de la cutremurul produs în 1939 în Erzincan”, a afirmat Recep Erdogan, citat de postul TRT.

    Un cutremur de 7,8 grade a avut loc luni dimineaţă în sud-estul Turciei, în apropierea frontierei cu Siria, în zona Pazarcik (Kahramanmaras). Un alt cutremur, de 7,6 grade, s-a produs la prânz în zona Elistan.

    Cutremurele, urmate de zeci de replici, au fost simţite foarte puternic în provinciile Gaziantep, Sanliurfa, Diyarbakir, Adana, Adiyaman, Malatya, Osmaniye, Hatay şi Kilis.

    Potrivit celui mai nou bilanţ, anunţat de Agenţia turcă pentru Situaţii de Urgenţă (AFAD), cel puţin 1.498 de persoane au murit, iar alte 8.533 au fost rănite.

    În nord-vestul Siriei, bilanţul este de cel puţin 560 de morţi.

  • Care au fost cele mai mari cutremure înregistrate vreodată în Europa: Bătrânul continent a suferit peste 200.000 de decese din cauza seismelor, la care se adăugat pierderi financiare de peste 250 de miliarde de euro

    În fiecare an, mii de cutremure lovesc Europa, însă numai o parte mică din acestea ajung să provoace daune infrastructurii şi vieţii umane. Potrivit The Irish Examiner – care a întocmit recent un raport pe baza cercetărilor unei echipe internaţionale de seismologi, geologi şi ingineri, împreună cu Serviciul seismologic elveţian şi universitatea publică ETH Zurich – Turcia, Grecia, Albania, Italia şi România sunt ţările cu cel mai mare pericol seismic din Europa, urmate de Austria, Belgia, Franţa, Germania, Islanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania şi Elveţia. TIE a ajuns la concluzia că până şi în regiunile cu pericole seismice scăzute sau moderate, cutremurele pot apărea în orice moment şi pot provoca daune majore. Cercetătorii au constatat că Europa a suferit peste 200.000 de decese şi pierderi financiare de peste 250 de miliarde de euro (210 de miliarde de lire sterline) din cauza cutremurelor din ultimul secol, scrie Quantectum.

    Pe 28 decembrie 1908, cel mai distructiv cutremur din istoria Europei a lovit strâmtoarea Messina din sudul Italiei, nivelând oraşele Messina din Sicilia şi Reggio di Calabria. Cutremurul şi tsunami-ul provocat de acesta au ucis aproximativ 100.000 de oameni. Prejudiciul economic a fost semnificativ, deoarece Messina era un important port mediteranean. Pierderile au fost estimate la 88 milioane EUR (116 milioane USD) la momentul respectiv.

    Seismul, care a înregistrat o magnitudine estimată de 7,5 pe scara Richter, a provocat un tsunami devastator cu valuri de 12 metri, care a cuprins oraşele de pe coastă. Cele două mari oraşe de pe ambele părţi ale strâmtorii Messina – Messina şi Reggio di Calabria – au fost distruse în proporţie de 90%. Liniile de telegraf au fost tăiate şi liniile de cale ferată au fost avariate, împiedicând eforturile de ajutorare. Pentru a înrăutăţi lucrurile, cutremurul major din 28 a fost urmat de sute de cutremure mai mici în zilele următoare, dărâmând multe dintre clădirile rămase şi rănind sau omorând salvatorii. Pe 30 decembrie, regele Victor Emmanuel al III-lea a sosit la bordul cuirasatului Napoli pentru a inspecta dezastrul, potrivit publicaţiei History.

    Sicilia şi Calabria sunt cunoscute ca la terra ballerina – „Ţara dansului” – pentru activitatea seismică periodică care loveşte regiunea. În 1693, 60.000 de oameni au fost ucişi în sudul Siciliei de un seism puternic, iar în 1783, cea mai mare parte a coastei Tireniene a Calabriei a fost distrusă de un cutremur masiv care a ucis 50.000. Cutremurul din 1908 a fost deosebit de costisitor în ceea ce priveşte viaţa umană, deoarece a lovit în miezul dimineţii, la ora 5:20 a.m., prinzând majoritatea victimelor în timpul somnului.

    Cel mai mare cutremur din ultimii ani în Europa extinsă a fost un cutremur cu magnitudinea 7,6 care a avut loc pe 17 august 1999 în Derince, Turcia, la mai puţin de 100 de kilometri SE de Istanbul. Seismul a provocat peste 17.100 de morţi şi a rănit peste 45.000 de oameni. De asemenea, a declanşat un tsunami care a ucis 155 de oameni.

    La doar câteva luni după acest cutremur, pe 12 noiembrie 1999, una dintre replici a zguduit din nou Turcia. De data aceasta, epicentrul cutremurului a fost la aproximativ 100 de kilometri est de cutremurul din august. Un cutremur cu magnitudinea 7,2 a provocat pagube considerabile în oraşul turc Düzce şi a provocat între 850 şi 900 de morţi.

    Din acest tablou nu putem să omitem infamul cutremur de pe 4 martie 1977 care a lovit România. Seismul, care a durat numai 56 de secunde, a reuşit să curme vieţile a peste 1.500 de oameni, 1.400 dintre aceste victime fiind înregistrate numai în Bucureşti. Ca intensitate, cel mai mare cutremur înregistrat în România a avut loc în 1802, având o magnitudine între 7,9 şi 8,2 pe Richter. Cu toate acestea, numai 4 victime au fost înregistrate, fapt datorat, desigur, şi clădirilor mult mai mici de la acea vreme.

    Cutremurul care a zguduit Turcia pe 6 februarie 2023 reprezintă una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă, seismul ridicându-se la o magnitudine de 7.8 grade pe Richter. Numărul victimelor nu este deocamndată precis, dar sursele susţin că piederile umane se pot ridica la ordinul miilor. Al Jazeera a raportat 912 de decese în Turcia şi 384 în Siria.

  • OMS investighează o serie de decese care ar putea fi cauzate de siropurile de tuse

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) investighează dacă există vreo legătură între producătorii cu siropuri de tuse contaminate şi decesele a peste 300 de copii din trei ţări, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu această chestiune.

    Invocând “niveluri inacceptabile” de toxine în produse, OMS caută mai multe informaţii despre materiile prime specifice folosite de şase producători din India şi Indonezia pentru a produce medicamentele legate de decesele recente, precum şi dacă firmele le-au obţinut de la aceiaşi furnizori, a spus persoana respectivă. OMS nu a numit niciun furnizor.

    De asemenea, OMS se gândeşte dacă să sfătuiască familiile din întreaga lume să reevalueze utilizarea siropurilor de tuse pentru copii în general. Experţii OMS evaluează dovezile pentru a stabili dacă, sau când, astfel de produse sunt necesare din punct de vedere medical pentru copii, a precizat persoana în cauză.

    Decesele copiilor din cauza leziunilor renale acute au început în iulie 2022 în Gambia, urmate de cazuri în Indonezia şi Uzbekistan. OMS a declarat că decesele sunt legate de siropurile de tuse eliberate fără prescripţie medicală pe care copiii le-au luat pentru boli comune şi care conţineau o toxină cunoscută, fie dietilenglicol, fie etilenglicol.

    Până în prezent, OMS a identificat şase producători de medicamente din India şi Indonezia care au produs siropurile respective. Aceşti producători fie au refuzat să comenteze ancheta, fie au negat că au folosit materiale contaminate.

    “Acest lucru este de cea mai mare prioritate pentru noi, pentru a nu mai vedea decese de copii din cauza a ceva ce poate fi atât de uşor de prevenit”, a declarat purtătorul de cuvânt al OMS, Margaret Harris, fără a face alte comentarii.

    Agenţia de sănătate a Naţiunilor Unite a declarat luni că şi-a extins investigaţia privind posibila contaminare cu dietilenglicol şi etilenglicol în siropurile pentru tuse la alte patru ţări în care este posibil ca aceleaşi produse să fi fost comercializate: Cambodgia, Filipine, Timorul de Est şi Senegal. A făcut apel la alte guverne şi la industria farmaceutică mondială să lanseze controale urgente pentru a elimina medicamentele de calitate inferioară şi pentru a îmbunătăţi reglementările.

    Se aşteaptă ca OMS să comenteze situaţia siropului de tuse în cadrul unei conferinţe de presă care va avea loc în cursul zilei de marţi.

    OMS a emis deja alerte specifice pentru siropurile pentru tuse fabricate de doi producători indieni, Maiden Pharmaceuticals şi Marion Biotech, în octombrie 2022 şi la începutul acestei luni. Aceasta a declarat că siropurile lor au fost legate de decese în Gambia şi, respectiv, Uzbekistan, iar alertele au cerut oamenilor să nu le mai folosească.

    Uzinele de producţie ale Maiden şi Marion au fost amândouă închise. Maiden încearcă acum să redeschidă, după ce guvernul indian a declarat în decembrie că testele sale nu au descoperit nicio problemă cu produsele Maiden.

    Maiden a declarat în repetate rânduri pentru Reuters, inclusiv în decembrie, că nu a făcut nimic greşit, iar directorul general Naresh Kumar Goyal a declarat marţi că nu are niciun comentariu cu privire la acţiunea OMS.

    OMS, în colaborare cu autoritatea indoneziană de reglementare a medicamentelor, a emis, de asemenea, o alertă în octombrie cu privire la siropurile pentru tuse fabricate de patru producători indonezieni şi vândute pe piaţa internă. Producătorii sunt: PT Yarindo Farmatama, PT Universal Pharmaceutical, PT Konimex, PT AFI Farma.

    OMS a declarat că siropurile au fost contaminate cu dietilenglicol şi etilenglicol, pe care le-a numit ” substanţe chimice toxice folosite ca solvenţi industriali şi agenţi antigel care pot fi fatale chiar şi luate în cantităţi mici”. Efectele lor toxice includ incapacitatea de a elimina urina, leziuni renale şi moartea.

    Decesele au evidenţiat potenţiale lacune în reglementarea globală a medicamentelor utilizate în mod obişnuit, inclusiv supravegherea fabricilor şi a lanţurilor de aprovizionare, în special a celor care produc produse pentru ţările în curs de dezvoltare, care nu dispun de resursele necesare pentru a monitoriza siguranţa medicamentelor.

  • China raportează aproape 60.000 de decese legate de COVID în doar o lună

    China a raportat aproape 60.000 de decese legate de COVID de la începutul lunii decembrie, după ce ţara a renunţat la restricţiile sale stricte de izolare.

    China a renunţat la politica strictă „zero COVID” la 7 decembrie, ceea ce a dus la o creştere a numărului de infecţii.

    Anunţul privind decesele a fost făcut în urma plângerilor legate de lipsa de transparenţă a guvernului în domeniul raportării cazurilor COVID.

    Cele 59.938 de persoane care au murit în spitale între 8 decembrie şi 12 ianuarie aveau o vârstă medie de 80,3 ani, potrivit Sky News.

    Dintre acestea, 5.503 au fost cauzate de insuficienţa respiratorie, în timp ce 54.435 au rezultat dintr-o combinaţie de boli şi coronavirus, au declarat oficialii.

    Autorităţile de la Beijing au declarat că „vârful” ultimului val de coronavirus pare să fi trecut.

  • Bătălia pentru Soledar: „Ruşii calcă pe cadavrele propriilor soldaţi”

    Mercenarii ruşi susţin că au capturat un oraş minier. Ucraina spune că rezistă, Moscova nu a revendicat victoria.
    Moscova îl pune pe şeful Statului Major General la comanda directă a invaziei.

    Ucraina a declarat joi că trupele sale rezistă în pofida luptelor grele pe un câmp de luptă plin de cadavrele soldaţilor într-un oraş minier de sare din estul Ucrainei, unde mercenarii ruşi au revendicat prima victorie semnificativă a Moscovei în jumătate de an.

    Miliţia ultranaţionalistă contractată Wagner, condusă de un aliat al preşedintelui Vladimir Putin în afara lanţului principal de comandă militară, susţine că a cucerit Soledar după lupte intense care, potrivit acesteia, au lăsat oraşul plin de morţi ucraineni. Dar Moscova a amânat să proclame oficial victoria.

    „În momentul de faţă, există încă câteva mici focare de rezistenţă în Soledar”, a declarat Andrei Bayevsky, un politician local instalat în Rusia, într-o emisiune online. Ucraina a recunoscut avansurile ruseşti, dar ministrul adjunct al apărării Hanna Malyar a declarat joi, în cadrul unui briefing, că luptele sunt încă violente.

    Ruşii „se deplasează peste propriile cadavre”, a spus ea. Malyar a declarat că Rusia şi-a mărit numărul de unităţi din Ucraina de la 250 la 280 în ultima săptămână, în încercarea de a recâştiga iniţiativa. Observatorii de la Kremlin au analizat cu atenţie cea mai recentă schimbare a conducerii Rusiei pe câmpul de luptă, la o zi după ce Valery Gerasimov, şeful Statului Major al armatei, a primit în mod neaşteptat comanda directă a invaziei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Bătălia pentru Soledar: „Ruşii calcă pe cadavrele propriilor soldaţi”

    Mercenarii ruşi susţin că au capturat un oraş minier. Ucraina spune că rezistă, Moscova nu a revendicat victoria.
    Moscova îl pune pe şeful Statului Major General la comanda directă a invaziei.

    Ucraina a declarat joi că trupele sale rezistă în pofida luptelor grele pe un câmp de luptă plin de cadavrele soldaţilor într-un oraş minier de sare din estul Ucrainei, unde mercenarii ruşi au revendicat prima victorie semnificativă a Moscovei în jumătate de an.

    Miliţia ultranaţionalistă contractată Wagner, condusă de un aliat al preşedintelui Vladimir Putin în afara lanţului principal de comandă militară, susţine că a cucerit Soledar după lupte intense care, potrivit acesteia, au lăsat oraşul plin de morţi ucraineni. Dar Moscova a amânat să proclame oficial victoria.

    „În momentul de faţă, există încă câteva mici focare de rezistenţă în Soledar”, a declarat Andrei Bayevsky, un politician local instalat în Rusia, într-o emisiune online. Ucraina a recunoscut avansurile ruseşti, dar ministrul adjunct al apărării Hanna Malyar a declarat joi, în cadrul unui briefing, că luptele sunt încă violente.

    Ruşii „se deplasează peste propriile cadavre”, a spus ea. Malyar a declarat că Rusia şi-a mărit numărul de unităţi din Ucraina de la 250 la 280 în ultima săptămână, în încercarea de a recâştiga iniţiativa. Observatorii de la Kremlin au analizat cu atenţie cea mai recentă schimbare a conducerii Rusiei pe câmpul de luptă, la o zi după ce Valery Gerasimov, şeful Statului Major al armatei, a primit în mod neaşteptat comanda directă a invaziei.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • ONU: Un copil moare la fiecare 4,4 secunde

    ONU a deplâns rata încă ridicată a mortalităţii în rândul copiilor şi tinerilor din întreaga lume.

    Se estimează că aproximativ 5 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani au murit în 2021. De asemenea, 2,1 milioane de copii şi tineri cu vârsta cuprinsă între 5 şi 24 de ani şi-au pierdut viaţa anul trecut. Acest lucru corespunde cu un deces la fiecare 4,4 secunde.

    În aceeaşi perioadă, s-au înregistrat şi 1,9 milioane de naşteri de copii morţi.

    În mod tragic, multe dintre aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună asistenţă medicală pentru mame, nou-născuţi, copii şi adolescenţi.

    În fiecare zi, mult prea mulţi părinţi suferă trauma pierderii copiilor lor, uneori chiar înainte de primul suflu, a declarat Vidhya Ganesh, director al UNICEF pentru analiza datelor, conform dpa.

    Pe termen lung, totuşi, există evoluţii pozitive, potrivit ONU: începând cu anul 2000, ratele mortalităţii în rândul copiilor mici din întreaga lume au scăzut cu 50%, iar în rândul copiilor mai mari şi al tinerilor cu 36%.

    Potrivit studiului, această evoluţie este legată de o consolidare a asistenţei medicale primare.

    Conform OMS, şansa de supravieţuire a unui copil depinde în mare măsură de locul în care se naşte. Aceasta este o “nedreptate flagrantă”. Copiii din regiunea subsahariană au un risc de 15 ori mai mare de a muri prematur decât cei din Europa sau America de Nord. Riscul de naştere a unui copil mort este de 7 ori mai mare în Africa Subsahariană şi în Asia de Sud decât în ţările industrializate din nord.

  • COVID: OMS consideră că decesele din China nu sunt raportate în totalitate

    Eliminarea celor mai multe restricţii luna trecută a dus la o creştere a numărului de cazuri de infectare COVID. Totuşi, China a încetat să mai publice datele zilnice privind cazurile şi a anunţat doar 22 de decese cauzate de COVID din decembrie.

    „Credem că această definiţie [a unui deces Covid] este prea îngustă”, a declarat directorul pentru situaţii de urgenţă al OMS, Michael Ryan.

    Ryan a mai spus că cifrele Chinei „subevaluează adevăratul impact al bolii în ceea ce priveşte internările în spitale, în ceea ce priveşte internările la terapie intensivă şi, în special, în ceea ce priveşte decesele”.

    Luna trecută, China a schimbat criteriile privind declararea unui deces COVID, ceea ce înseamnă că sunt număraţi doar cei care mor de boli respiratorii. Acest lucru contravine îndrumărilor OMS, care încurajează ţările să contabilizeze numărul de decese în exces, comparaţia făcându-se cu perioadele fără pandemie.

    Compania britanică Airfinity estimează că în fiecare zi în China sunt peste două milioane de cazuri COVID şi 14.700 de decese.

  • Doi ruşi, printre care un politician care a criticat războiul lui Putin, au murit în India

    Antov, în vârstă de 65 de ani, era deputat şi îl criticase recent pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina, dar a revenit în scurt timp asupra acestei critici.

    El a murit după ce a căzut de la etajul al treilea al hotelului său. A fost găsit zăcând într-o baltă de sânge în faţa hotelului sâmbătă, 24 decembrie.

    Poliţia a declarat că a suspectat că este vorba de sinucidere, deoarece ar fi fost deprimat după moartea prietenului său.

    Bidenov fusese găsit joi, 22 decembrie, zăcând inconştient în camera sa şi a fost declarat mort de către medicii de la spitalul districtual.

    Ambasada Rusiei a declarat că poliţia din Odisha nu a găsit încă nicio legătură criminală în cazul morţii celor doi.

    Presa locală a speculat cu privire la un asasinat, deoarece mai mulţi critici ai preşedintelui Putin au murit în moduri similare în Rusia.

     

     

     

  • Explozii la două aerodromuri militare din Rusia. Mai multe persoane au murit

    Mai multe persoane au fost ucise în urma unor explozii pe două aerodromuri militare ruseşti, potrivit BBC.

    O cisternă de combustibil a explodat, provocând moartea a trei persoane şi rănirea altor şase pe un aerodrom din apropierea oraşului Riazan, la sud-est de Moscova, a anunţat presa din Rusia

    Alte două persoane ar fi fost rănite într-o explozie produsă pe un aerodrom din regiunea Saratov.

    Nu se ştie ce a cauzat exploziile. Ambele zone se află la sute de kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina.

    Unii specialiştii cred că bombardierele strategice ruseşti cu rază lungă de acţiune se află la baza aeriană Engels din regiunea Saratov.

    Guvernatorul regiunii Saratov a declarat că forţele de securitate verifică ceea ce el a numit „un incident la instalaţiile militare”.