BusinessMagazin

Tag: Dacia

  • Renault îl aduce pe Miles Nürnberger de la Aston Martin, pe poziţia de director de design al mărcilor Dacia şi Lada

    Grupul Renault anunţă că Miles Nürnberger va ocupa funcţia de director de design al mărcilor Dacia şi Lada începând cu data de 1 septembrie. El va face parte din Comitetul de Direcţie al acestui Business Unit, aflat sub conducerea lui Denis Le Vot, director general al mărcilor Dacia şi Lada, şi va fi subordonat lui Laurens van den Acker, director de design şi membru în Comitetul de Direcţie al Renault Group.

    „Îl  primim cu entuziasm pe Miles, pentru că design-ul este un element central al strategiei noastre pentru mărcile Dacia şi Lada. Cu Noul Sandero, am demonstrat că un vehicul poate fi esenţial dar în egală măsură atrăgător. Cu ajutorul lui Miles vom depăşi noi etape în evoluţia celor două mărci. Printre proiectele mari vor urma NBI*, BISGTER şi NIVA”, spune Denis Le-Vot.

    Miles Nürnberger a lucrat, din 2008, în echipa de design a constructorului Aston Martin Lagonda având pentru început funcţia de Design Manager, responsabil de design-ul exterior, iar apoi pe cea de Director Creativ. În 2018 el a devenit Director de Design al mărcii. Printre realizările sale se numără DBX – primul SUV din gama Aston Martin şi proiectul Valkyrie, precum şi renaşterea mărcii Lagonda, ca subsidiară 100% electrică, ilustrată de Conceptul Vision în versiunile sedan şi SUV.

    „Ne bucurăm să îl avem alături de noi pe Miles Nürnberger într-un moment atât de important pentru marca Dacia. Miles este un designer de renume care i-a inspirat pe mulţi cu munca sa la Aston Martin. Experienţa sa şi pasiunea de a construi mărci puternice prin design vor fi un mare atu pentru Dacia şi ne vor ajuta să proiectăm Dacia în viitor”, a comentat Laurens van den Acker.

    Înainte de a se alătura companiei Aston Martin Lagonda, Miles Nürnberger a lucrat în cadrul echipei de Design exterior al mărcii Citroën. Primii săi paşi în lumea design-ului auto i-a făcut însă în cadrul mărcii Lincoln, una din diviziile Ford Motor Company.

    Născut în 1976, într-o familie pasionată de artă, de design şi de maşini, Miles Nürnberger a obţinut diploma în Design auto a Universităţii din Coventry în 1998. În 2009 a fost laureat al Premiului de Design „Concorso d’Eleganza de la Villa d’Este” pentru conceptul One-77.

     

  • Pandemia a “ras” aproape 1,5 miliarde de euro din businessul Automobile Dacia în 2020. Cifra de afaceri a Dacia a pierdut 8 ani de creştere

    Cifra de afaceri a Automobile Dacia a scăzut în 2020 cu 27% faţă de 2019 la 3,783 miliarde de euro, potrivit datelor financiare ale celei mai mari companii din România. Dacă în 2018 ajungea la un maxim istoric de 5,3 miliarde de euro, anul trecut din cauza opririlor de producţie pe fondul pandemiei, a pierdut un sfert din business, ajungând la un nivel între valorile dintre anii 2012 şi 2013.

    Profitul net al companiei a scăzut cu 56% în 2020 la 62 mil. euro din cauza măsurilor impuse de pandemie, iar numărul angajaţilor s-a redus cu 7,2% la 13.685 de salariaţi, revenind după patru ani sub pragul de 14.000 de angajaţi.

    La Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero. Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.

    Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro anul acesta, potrivit datelor Asociaţiei Cons­tructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    Scăderea vine în condiţiile în care în primăvară atât uzina Dacia, cât şi cea a Ford au oprit producţia timp de circa şapte săptămâni, iar aceasta a fost ulterior reluată în trepte. Producătorii de componente au fost şi mai puternic loviţi, în condiţiile în care cei mai mulţi livrează cea mai mare parte a produselor la export. În Vest cele mai multe uzine au fost mai puternic afectate de pandemie, în condiţiile în care pieţele auto occidentale au scăzut din cauza închiderii showroomurilor ca parte a măsurilor adoptate pentru a reduce riscul extinderii pandemiei.

    Scăderea din acest an vine după un 2019 în care businessul întregii industrii urca cu 5%, la peste 30 mil. euro, an în care deja cei de la Ford veneau cu Puma, al doilea SUV produs la Craiova, iar la Dacia francezii deja pregăteau cea de-a treia generaţie a Logan şi Sandero.

    De partea cealaltă, producătorii de componente, precum Continental, Bosch şi alţii au fost influenţaţi de scăderea cererii din Vest, în condiţiile în care piaţa europeană a scăzut cu aproape 30% în 2020.

    În cazul Dacia, luna noiembrie a adus şi finalul ciclului de viaţă pentru Logan MCV, acesta ieşind din producţie, alături de modelele Sandero, Sandero Stepway şi Logan din cea de-a doua generaţie, în timp ce la uzină au intrat doar Sandero Stepway şi Logan din cea de-a treia generaţie.

     

  • O nouă schimbare la Dacia: David Durand revine la conducerea designului mărcii româneşti

    David Durand revine la conducerea designului mărcii Dacia după plecarea spaniolului Alejandro Mesonero, care părăseşte Grupul Renault la mai puţin de un an de la venirea sa în iulie 2020, potrivit Automotive News Europe.

    David Durand va conduce ca interimar din funcţia de head of design la Dacia. Anterior el a mai fost head of design pentru programul Global Access al Renault unde era responsabil de maşinile accesibile ale constructorului, cele realizate pe platformele modelelor Logan şi Duster, atât sub brandul Dacia cât şi sub cel al Renault. Cele mai recente creaţii ale lui Durand sunt modelele Sandero şi Logan din cea de-a treia generaţie, lansate anul trecut, dar şi generaţia curentă a SUV-ului Duster.

    Schimbarea vine la doar câteva zile de când Grupul Renault a anunţat în premieră un consiliu director pentru Dacia şi Lada din care făcea parte şi Alejandro Mesonero.

    Este pentru prima dată de când Grupul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele două mărci vor creşte în următorii ani.

    Decizia a fost luată în contextul în care încă din vara anului trecut Luca de Meo anunţa faptul că fiecare marcă din grup trebuie să primească mai multă „libertate“ şi s-a declarat uimit de rezultatele Dacia în ceea ce priveşte profitabilitatea.

    Denis le Vot va fi numit CEO al celor două mărci, Dacia şi Lada, după ce până acum era vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault pentru Dacia şi Renault, iar Yves Caratzanis, care în perioada 2016-2018 a fost preşedintele Automobile Dacia, rămâne în funcţia de preşedinte al AvtoVaz, compania care produce maşini sub marca Lada. De partea cealaltă, Mihai Bordeanu rămâne head of country pentru Dacia în România, iar în subordinea sa rămân activităţile de vânzare din regiune – România, Bulgaria şi Republica Moldova – alături de uzina de la Mioveni.

    Mihai Bordeanu a preluat luna trecută funcţia de country head Dacia pentru România, ceea ce înseamnă că el este reprezentantul legal al tuturor operaţiunilor Grupului Renault în România. El preia funcţia astfel de preşedinte şi director general al Automobile Dacia. Mai mult, Bordeanu este primul director general al Dacia de naţionalitate română din ultimii 20 de ani.

    Ultimul a fost Constantin Stroe, care a condus uzina aproape trei ani şi după aceea aceasta a fost preluată de Grupul Renault în 1999.

    Planul lui Luca de Meo, Renaulution este de a „uni“ Dacia şi Lada într-o singură divizie, cu aceeaşi platformă tehnică şi care să urce spre segmentul compact. Primele automobile ce urmează a fi lansate în 2025 sunt Dacia Bigster şi viitoarea Lada Niva, ambele realizate pe platforma CMF-B utilizată acum pentru noile Logan şi Sandero.  

     

  • Dacia devine o divizie de sine stătătoare în cadrul grupului Renault

    Decizia a fost luată în contextul în care încă din vara anului trecut Luca de Meo anun­ţa faptul că fiecare marcă din grup trebuie să primească mai multă „libertate“ şi s-a declarat uimit de rezultatele Dacia în ceea ce priveşte profitabilitatea.

    Denis le Vot va fi numit CEO al celor două mărci, Dacia şi Lada, după ce până acum era vicepreşedinte executiv în cadrul Gru­pului Renault pentru Dacia şi Renault, iar Yves Caratzanis, care în perioada 2016-2018 a fost preşedintele Automobile Dacia, rămâne în funcţia de preşedinte al AvtoVaz, compania care produce maşini sub marca Lada. De partea cealaltă, Mihai Bordeanu rămâne head of country pentru Dacia în România, iar în subordinea sa rămân activi­tăţile de vânzare din regiune – România, Bulgaria şi Republica Moldova – alături de uzina de la Mioveni.

    Dacia reprezintă 20% din vânzările Grupului Renault, iar în România francezii au al doilea cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare, după cel de la Paris, completat de un centru de teste la Titu şi o reţea de furnizori care livrează aproape 70% din componentele unui Logan.

  • Noile Logan şi Sandero primesc doar 2 stele din 5 la testele de siguranţă EuroNCAP

    Dacă în urmă cu opt ani noul Sandero primea patru stele din cinci – o premieră pentru Dacia la acea vreme, cea de-a treia generaţie coboară astfel la două stele. Rezultatul vine şi în contextul în care noile Logan şi Sandero sunt proiectate pe platforma CMF-B a Grupului Renault, cea mai nouă, care se regăseşte şi pe modelele Clio sau Captur.

    Cei de la EuroNCAP motivează rezultatul prin faptul că sistemul de frânare automată de urgenţă poate recunoaşte doar alte autovehicule, nu şi pietoni sau biciclişti şi nu dispune de un sistem pentru menţinerea benzii de rulare. Altfel, la testele de impact maşinile s-au descurcat onorabil şi ar fi primit 4 stele dacă nu ar fi fost minusurile în ceea ce priveşte sistemele de asistenţă. Rezultatele complete sunt aşteptate miercuri, 14 aprilie.

    “Cu siguranţă Dacia a găsit locul său în piaţă şi rămân acolo, dar ratingul de 2 stele arată că există puţină ambiţie, chiar şi pentru un constructor low-cost. Decizia de a nu oferi o cameră de detecţie arată că Dacia nu este în ritm cu piaţa şi este una dezamagitoare, având în vedere că Dacia va trebui să respecte noile reguli de siguranţă”, a explicat Michiel van Ratingen, Secretar General of Euro NCAP

  • Analiză: Criza cipurilor poate duce, în lunile următoare, la opriri de producţie la Dacia şi Ford

    „Lanţurile de aprovizionare sunt rareori vizibile, mai puţin atunci când intră în dificultate, (producând probleme care, deseori, par a fi <in senin>. Lipsa circuitelor integrate (cipuri utilizând, la bază, semiconductori) a generat blocaje în industria auto românească (uzinele Dacia şi Ford) şi mondială, în ultimele trimestre. Piaţa se va re-echilibra în cele din urmă, dar lunile următoare, până la reglarea asimetriilor, pot aduce opriri sau diminuări semnificative, deşi temporare ale producţiei în domeniul auto, atât pentru Dacia şi Ford cât şi pentru furnizorii lor, sau alţi producători de componente”, explică într-o analiză de piaţă Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varşovia.

    Acesta explică faptul că, pur şi simplu din perspectiva priorităţii, producătorii au preferat să reorienteze cipurile, mai rare, spre domeniile unde valoarea adăugată este mai mare. În plus, producătorii auto, văzând prăbuşirea vânzărilor la începutul închiderii economiei, anul trecut, au redus comenzile şi stocurile; astfel, revenirea rapidă i-a pus într-o situaţie delicată: fără stocuri, şi fiind nevoiţi să concureze pentru cipuri cu alte domenii unde cererea era înaltă.

    „Piaţa producătorilor de cipuri este foarte concentrată: TSMC (Taiwan), SMIC (China) şi Samsung (Coreea de Sud) deţin împreună aproximativ trei sferturi din producţia mondială. Deşi fac eforturi pentru a majora producţia, abilitatea lor de a livra pe măsura dorinţelor pieţei e limitată din mai multe motive. Cererea mare de bunuri electronice de pe perioada pandemiei, de la telefoane, laptopuri şi camere web până la console de jocuri şi variate dispozitive electronice s-a adăugat la afectarea lanţurilor de aprovizionare”, susţine Claudiu Cazacu.

    El spune că peste toate acestea s-au adunat dificultatea de a instala noi capacităţi, mai ales pentru tehnologiile performante (cu densitate mare, eficiente energetic şi tehnic) şi sancţiunile impuse asupra producătorilor din China care au obligat unele companii să caute alternative.

    Pe un asemenea fundal, incidente diverse capătă o influenţă mare. În februarie, fabrica Samsung din Austin, Texas, a fost afectată de penele de curent, şi, recent, nu reluase încă întreaga producţie. Un incendiu la o fabrică din Japonia a Renesas, furnizor important în industria auto, ar putea avea efecte semnificative, mai ales într-o perioadă cu diferenţe mari între cerere şi ofertă la nivel global.

    „Grupul Volkswagen a declarat că producţia globală va fi, astfel, redusă cu 100.000 de unităţi. Continental, producător major de componente, este de asemenea afectat. În SUA, Toyota şi Honda au suferit şi de pe urma vremii nefavorabile. Ford, Honda, GM şi Renault, între multe alte nume din sector, au fost obligate să oprească producţia, pentru perioade de câteva zile, la diferite uzine din lumea întreagă. Toyota a oprit uzina din Cehia de pe 22 martie, VW va opri fabrica din Portugalia între 22 şi 28 martie. BMW are în vedere oprirea producţiei, deşi nu este încă hotărâtă. Estimările merg pe o reducere a vânzărilor auto, la nivel global, de 61 de mld. de dolari”, se mai arată în analiză.

    Conform acesteia, în România, Dacia şi Ford au fost forţate să oprească producţia, în câteva ocazii, în februarie şi martie. „Riscul unor noi perioade de oprire temporară a activităţii este cel puţin la nivel mediu, potrivit estimărilor noastre referitoare la situaţia ofertei de cipuri specializate. În ţara noastră, pe lângă producătorii auto menţionaţi, un ecosistem variat de producători de componente auto contribuie la PIB, aducând sectorul la aproximativ 10%. Livrările auto au o contribuţie majoră în cadrul exporturilor, apropiindu-se, ca şi în Slovacia, de jumătate din total. Având în vedere integrarea puternică a fabricilor de componente auto cu piaţa europeană, este posibilă o încetinire a activităţii şi chiar perioade temporare de oprire şi la nivelul acestora. În plus, Germania, unde sectorul auto este deosebit de important în peisajul industrial, este primul partener în cadrul schimburilor comerciale, prin urmare, o eventuală încetinire acolo ar avea efecte şi în ţară”, mai spune Claudiu Cazacu.

    Acesta susţine că implicaţiile se pot întinde şi în domenii de înaltă tehnologie.

    „Samsung a anunţat că încearcă o renegociere cu partenerii săi pentru că nu poate onora cererea, în timp ce seria nouă de telefoane Note ar urma să fie amânată. Potrivit unor estimări Trendforce, oferta globală de telefoane inteligente ar urma să fie redusă cu 5% în urma dificultăţilor de producţie ale Qualcomm. Piaţa se va re-echilibra în cele din urmă, dar lunile următoare, până la reglarea asimetriilor, pot aduce opriri sau diminuări semnificative, deşi temporare ale producţiei în domeniul auto, atât pentru Dacia şi Ford cât şi pentru furnizorii lor, sau alţi producători de componente”, se mai arată în analiză.

  • Record absolut: Dacia a înregistrat peste 4.000 de comenzi pentru Spring Electric în weekend

    Dacia a înregistrat sâmbătă şi duminică un volum similar de comenzi cu piaţa maşinilor electrice din 2019 şi 2020. Dacă în primele patru ore de la deschiderea comenzilor s-au comandat 1.500 de maşini electrice Dacia Spring, în total în weekend s-au înregistrat 4.000 de comenzi. În 2019 şi 2020 s-au vândut circa 4.300 de maşini electrice. Sâmbătă la ora 13.00 astăzi, când a fost deschisă lista, peste 6.000 de oameni au încercat să se conecteze simultan.

    Livrările către persoane fizice vor demara în luna septembrie a acestui an.

    Spre comparaţie, în 2019 s-au livrat pe piaţa locală în întreg anul 1.500 de maşini electrice, iar în 2020 piaţa a urcat la aproape 2.900. În 2021, în primele două luni ale anului volumul a urcat cu 30% însă acum piaţa va fi decisă exclusiv de programul Rabla Plus, care oferă o susţinere de 50% sau 10.000 de euro din preţul automobilului.

    Spring este în momentul de faţă cel mai accesibil automobil electric de pe piaţa europeană şi singurul care în România poate fi cumpărat cu mai puţin de 10.000 de euro. Singurul care se apropie e VW e-Up!, care are un preţ de listă de 24.000 de euro şi care poate fi cumpărat prin Rabla Plus cu 14.000 de euro.

    Spring poate fi cumpărat cu 7.700 de euro sau 49 de euro pe lună utilizând bonusurile programelor Rabla (1.400 de euro) şi Rabla Plus (10.000 de euro), preţul său fiind de 18.100 de euro în versiunea de top, echiparea sa având dotări precum sistem de navigaţie şi aer condiţionat.

    Spring dispune de un motor de 45 CP şi are o autonomie de 230 km, care creşte la 305 km în oraş.


     

  • Record absolut: Dacia a înregistrat peste 1.500 de comenzi pentru Spring Electric în patru ore

    Dacia a înregistrat în patru ore mai multe comenzi decât s-au vândut maşini electrice în 2019 pentru Spring, primul său automobil cu baterii în primele patru ore de la deschiderea comenzilor. Mai mult, la ora 13.00 astăzi, când a fost deschisă lista, peste 6.000 de oameni au încercat să se conecteze simultan.

    Livrările către persoane fizice vor demara în luna septembrie a acestui an.

    Spre comparaţie, în 2019 s-au livrat pe piaţa locală în întreg anul 1.500 de maşini electrice, iar în 2020 piaţa a urcat la aproape 2.900. În 2021, în primele două luni ale anului volumul a urcat cu 30% însă acum piaţa va fi decisă exclusiv de programul Rabla Plus, care oferă o susţinere de 50% sau 10.000 de euro din preţul automobilului.

    Spring este în momentul de faţă cel mai accesibil automobil electric de pe piaţa europeană şi singurul care în România poate fi cumpărat cu mai puţin de 10.000 de euro. Singurul care se apropie e VW e-Up!, care are un preţ de listă de 24.000 de euro şi care poate fi cumpărat prin Rabla Plus cu 14.000 de euro.

    Spring poate fi cumpărat cu 7.700 de euro sau 49 de euro pe lună utilizând bonusurile programelor Rabla (1.400 de euro) şi Rabla Plus (10.000 de euro), preţul său fiind de 18.100 de euro în versiunea de top, echiparea sa având dotări precum sistem de navigaţie şi aer condiţionat.

    Spring dispune de un motor de 45 CP şi are o autonomie de 230 km, care creşte la 305 km în oraş.

     

     

     

     

  • Pandemia şi lipsa microcipurilor au scăzut cu 18% producţia uzinelor Dacia şi Ford

    Lockdownul din Europa de Vest cauzat de cel de-al treilea val al pandemiei alături de lipsa componen­te­lor electronice au dus la închiderea uzinei Dacia pentru trei zile şi au „ras“ 18% din producţie în luna februarie, faţă de perioada si­mi­lară a anului trecut, la aproape 39.400 de unităţi, po­trivit datelor Asociaţiei Constructo­rilor de Automobile din România (ACAROM), citate de ZF.

    Producţia Dacia a scăzut cu 22% în primele două luni ale anului, la aproape 40.000 de unităţi, în timp ce cea a Ford de la Craiova s-a redus cu 5% la 37.800 de unităţi.

    Pe de altă parte, Ford s-a apropiat la circa 1.000 de unităţi lunar diferenţă de Dacia, în contextul în care gama constructorului de la Mioveni s-a redus la 3 modele – Sandero Stepway, Logan şi Duster, faţă de cinci la începutul anului trecut – când producea şi Logan MCV şi Sandero.

    Noul Sandero se produce acum exclusiv în Maroc, iar Logan MCV a dispărut pentru moment din gamă, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie.

    La nivelul lunii martie Dacia a avut două zile fără producţie, care se adaugă celor trei din februarie, potrivit datelor companiei. Astfel, uzina pierde producţia a 6.500 de maşini sau aproape 100 mil. euro valoare de piaţă, luând în calcul un preţ de 15.000 de euro cu TVA.

    În condiţiile în care Ford România produce în medie 1.000 de maşini pe zi, uzina a piedut deja în primele trei luni ale anului în total 8.000 de maşini, în valoare de 160 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 20.000 de euro cu TVA, la care se adaugă 20.000 de motoare. Astfel, numai din producţia celor două uzine PIB-ul pierde circa 260 milioane de euro.

    În plus, declinul producţiei se aliniază trendului european – în primele două luni ale anului piaţa auto europeană a pierdut 20% din volum din cauza lockdownurilor şi incertitudinii, iar februarie a fost cea mai slabă a doua lună din an din ultimii opt ani.

     

  • Dacia anunţă preţurile primul său model electric. Cat o să coste versiunea „Comfort Plus”

    Dacia deschide începând cu 20 martie online precomenzile pentru versiunea „Comfort Plus” a primului său model electriccare va fi disponibilă la preţul de 18.100 Euro, cu TVA inclus. Primele livrări sunt programate în cursul lunii septembrie 2021.

    „Începând din 20 martie, Dacia deschide online precomenzile pentru versiunea „Comfort Plus” a primului său model electric. Aceasta va fi disponibilă la preţul imbatabil de 18.100 Euro (TVA inclus). Dacia Spring dispune de un motor electric de 33 KW (45 CP), cuplat cu o baterie de 26,8 KWh şi poate fi alimentată atât la o priză casnică de 220V cât şi la un Wall Box sau, opţional, la o bornă DC”, anunţă producătorul de automobile.

    Modelul are o autonomie de 230 km conform ciclului WLTP şi de 305 km conform ciclului WLTP City (care cuprinde doar partea urbană a ciclului omologat).

    „Dacia Spring beneficiază, în serie, de numeroase echipamente de siguranţă, printre care: limitator de viteză, ABS, ESP, repartitor electronic al forţei de frânare, 6 airbag-uri, apel de urgenţă (buton SOS), aprindere automată a farurilor şi frânare automată de urgenţă. Modelul este disponibil, de la lansare, în trei culori: Kaoline White, Cenote Blue şi Lightning Silver. La aceasta se va adăuga, ulterior, o a patra opţiune: Goji Red”, transmite Dacia.

    Garanţia oferită este de 3 ani sau 100.000 km pentru vehicul şi de 8 ani sau 120.000 km pentru bateria electrică.

    „Ulterior vor fi deschise precomenzile pentru versiunea de echipare „Comfort”, disponibilă la preţul de 16.800 Euro (TVA inclus). O variantă destinată clienţilor de flote va fi de asemenea disponibilă, la acelaşi preţ: 16.800 Euro (TVA inclus). Dacia Spring va putea fi achiziţionată de clienţii din România prin intermediul programului RABLA PLUS. Primele livrări sunt programate în cursul lunii septembrie 2021”, se menţionează în comunicatul Dacia.