Tag: Curte
-
Ecaterina Andronescu a anunţat numărul de şcoli care încă au grupuri sanitare în curte
“Avem 1.460 de şcoli care au grupurile sanitare în curte şi din această pricină nu au autorizaţie sanitară pentru că ea se dă în măsura în care există apă curentă în şcoală. În proiectul de buget sper ca această sumă să fi rămas, nu am văzut ultima variantă, dar aşa cum ştiu în buget există bani în aşa fel încât în acest an să încercăm să lichidăm acest subiect”, a declarat Ecaterina Andronescu.De asemenea, ministrul Educaţiei a mai precizat că serviciul de pază în unităţile de învăţământ este asigurat de autorităţile locale. -
România, fără şef al Statului Major. Curtea de Apel decide suspendarea decretului lui Iohannis
„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018.Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti.MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.Recent, ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat că regula în MApN este să nu fie prelungite mandatele şefilor Statului Major al Apărării, subliniind că nu avea altă soluţie decât aceea de a ataca decretul lui Iohannis de prelungire a mandatului lui Nicolae Ciucă, pentru că îl consideră ilegal. -
Fără ţigarete aromate în Europa: Curtea de Justiţie a UE validează interzicerea graduală a ţigaretelor aromate în statele membre
„Interzicerea în etape la nivelul statelor membre a ţigaretelor aromate şi a tutunului de rulat a fost validată”, se arată într-un comunicat al Curţii de Justiţie a UE.„Legislaţia Uniunii Europene autorizează validarea în etape şi permite consumatorilor de produse cu un grad mare de vânzare o perioadă de timp adecvată pentru a face trecerea la alte produse”, adaugă comunicatul.Curtea a anunţat decizia în urma unei plângeri a companiei germane, Planta Tabak, care fabrică şi comercializează produse derivate din tabac, în special tutun aromat de rulat.Compania a depus o plângere la Curtea administrativă din Berlin împotriva anumitor dispoziţii ale directivei europene cu privire la legislaţia germană de transport.Tribunalul a trimis cazul la CJUE, având dubii cu privire la validitatea şi interpretarea anumitor dispoziţii, -
Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an
Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.
Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.
Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.
La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.
Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.
De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.
În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.
Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.
Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.
În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.
Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.
-
Star Taxi mută judecata cu Primăria Bucureşti privind interzicerea aplicaţiilor de tip taxi la Curtea Europeană de Justiţie
La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat hotărârea Primăriei Capitalei, din 19 decembrie 2017.Star Taxi a solicitat, in mai multe rânduri, Primăriei Municipiului Bucureşti abrogarea H.C.G.M.B. 626/2017, ca fiind, pentru bucureşteni, cea mai simplă şi mai puţin costisitoare rezolvare a multiplelor probleme de legalitate ridicate prin aceasta hotărâre. -
Star Taxi mută judecata cu Primăria Bucureşti privind interzicerea aplicaţiilor de tip taxi la Curtea Europeană de Justiţie
La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat hotărârea Primăriei Capitalei, din 19 decembrie 2017.Star Taxi a solicitat, in mai multe rânduri, Primăriei Municipiului Bucureşti abrogarea H.C.G.M.B. 626/2017, ca fiind, pentru bucureşteni, cea mai simplă şi mai puţin costisitoare rezolvare a multiplelor probleme de legalitate ridicate prin aceasta hotărâre. -
Gabriela Firea se luptă pentru menţinerea celor 22 de companii municipale, după ce Curtea de Apel a anulat hotărârile de înfiinţare
„Companiile municipale îşi desfăşoară activitatea în continuare, ele nu au fost nici radiate de la Registrul Comerţului şi nici nu au fost declarate ilegale, a fost vorba doar despre o discuţie în Justiţie cu privire la votul care ar fi trebuit să fie necesar la momentul intenţiei iniţiale de a se constitui aceste companii. Nicăieri în România votul pentru buget nu se dă în majoritatea calificată de două treimi (…) Este doar un moment neplăcut din punct de vedere politic şi mediatic, este speculat de opoziţia din Consiliul General, formată din USR şi PNL, dar cu siguranţă vom depăşi această perioadă”, a declarat, luni, Gabriela Firea.Edilul Capitalei a mai declarat că directorii companiilor municipale au contractat o casă de avocatură, pentru a-i da în judecată pe liderii politici care „denigrează” aceste societăţi.„Am discutat cu directorii acestor companii, care studiază, şi de asemenea au contractat o casă de avocatură pentru a-i da în judecătată pe cei care denigrează aceste compnaii, inclusiv lideri politici. În Codul Comercial sunt prevederi exprese în ceea ce priveşte apărarea brandului unei companii şi apărarea reputaţiei. În acest moment, aceste companii au contracte în derulare, au angajaţi”, a mai precizat Gabriela Firea. -
BREAKING: Polonia renunţă la reforma Curţii Supreme de Justiţie, una dintre legile pentru care CE activase articolul 7
În octombrie, Curtea Europeană de Justiţie a somat Polonia să suspende o reformă a Curţii Supreme, ceea ce a permis în mod efectiv partidului de guvernământ să aleagă judecătorii de rang înalt.O justificare a proiectului de modificare a Curţii Supreme a fost publicată miercuri pe site-ul parlamentului polonez: “Amendamentul reprezintă o executare a ordinului Curţii Europene de Justiţie”.Într-o revizuire profundă a sistemului judiciar, reformele adoptate în iulie au obligat unii judecători de rang superior să se pensioneze anticipat. PiS a spus că au fost necesare aceste schimbări pentru a face instanţele mai eficiente, ignorând o serie de avertismente din partea UE de a renunţa la aceste măsuri.Legea a redus vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 de 65 de ani. De la punerea sa în aplicare, peste 20 de judecători ai Curţii Supreme, aproximativ o treime din total, au fost forţaţi să demisioneze. -
Povestea omului care a construit de la zero o afacere de sute de milioane de dolari în România
Carte de vizită
A absolvit Facultatea de Matematică-Informatică şi a debutat ca cercetător la Institutul de Tehnică de Calcul din Bucureşti în 1990
Primul produs propriu creat, Antivirus Expert, a apărut în 1995; în 2000, grupul intra pe piaţa americană cu AVX, iar un an mai târziu apărea Bitdefender
Bitdefender a devenit cel mai exportat produs românesc după volum, care protejează datele digitale a peste jumătate de miliard de utilizatori din toată lumea
Bitdefender a fost evaluată la peste 600 de milioane de dolari anul acesta, după ce Vitruvian Partners a cumpărat circa 30% din companie de la Axxess Capital
A fost votat cel mai admirat CEO din România în 2016 şi 2017 şi a fost prezent în top 10 în toate cele opt ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România
Este căsătorit cu Măriuca Talpeş, împreună cu care a fondat compania de software educaţional Softwin. Este pasionat de dans sportiv şi participă împreună cu soţia sa la campionate în acest domeniu