BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Cumpărăturile au ajuns la un alt nivel, iar pantofii cumpăraţi online pot fi probaţi cu telefonul

    O soluţie ar fi, scrie Wall Street Journal, realitatea augmentată inclusă în diverse aplicaţii pentru telefon pentru a le permite celor interesaţi să probeze înainte să cumpere. Nike foloseşte aşa ceva în aplicaţia sa pentru ca utilizatorii să poată afla exact cât poartă la picior, în timp ce Adidas permite probatul virtual al unui număr redus de modele. Pe lângă acestea, există aplicaţia Goat, destinată în principal revânzătorilor de pantofi sport, care pot totuşi să vadă cum le-ar sta o pereche sau alta de încălţări, îndreptând telefonul spre picioare şi selectând un model. Tehnologia care face posibil acest lucru a fost creată de firma din Belarus Wannaby, care a acordat licenţă pentru ea şi celor de la Gucci sau Farfetch China. 

  • Colaje cu gunoaie: cum face artă din ceea ce mulţi dintre noi aruncă un artist din San Francisco

    Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri. 

  • Merge şi o copie

    Bineînţeles, cei care le cumpără ştiu foarte bine ce achiziţionează, casele de licitaţii neascunzând adevărul. Copiile după tablourile artiştilor celebri de până în secolul XIX, scrie CNN, se pot vinde cu câteva zeci, sute sau chiar milioane de dolari, ele fiind realizate fie în timpul vieţii artiştilor, de către ucenici ai acestora, fie la ceva vreme după, de către pictori care-şi exersau mâna. Experţii susţin că astfel de reproduceri pot reprezenta şi ele o investiţie, cu condiţia să fie ale unei opere foarte cunoscute, iar cele mai valoroase sunt cele realizate în timpul vieţii artistului care a pictat originalul. 

  • Pariul de 2 miliarde de euro

    Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.

    „În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).

    „Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.

    „Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.

    De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
    „De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.


    Nume noi la orizont
    Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
    de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
    „Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
    Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
    „În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”


    Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
    „Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
    Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.

    Vine mega-tranzacţia?
    Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.

    În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
    „Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
    „La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
    În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
    „Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.


    Împreună la bine şi la greu
    Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.

    „Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
    Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
    Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
    „România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
    Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România.

  • Pariul de 2 miliarde de euro

    Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.

    „În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).

    „Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.

    „Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.

    De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
    „De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.


    Nume noi la orizont
    Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
    de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
    „Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
    Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
    „În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”


    Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
    „Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
    Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.

    Vine mega-tranzacţia?
    Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.

    În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
    „Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
    „La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
    În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
    „Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.


    Împreună la bine şi la greu
    Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.

    „Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
    Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
    Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
    „România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
    Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România.

  • Surpriză: Centrul Capitalei se schimbă la faţă. S-a vândut unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din Bucureşti

    Fattal Group a cumpărat hotelul Golden Tulp din Bucureşti, amplasat la intersecţia dintre b-dul Dacia şi Calea Victoriei, cu aproximativ 9,5 mil. euro, po­trivit Globes. Hotelul are 81 de camere şi este amplasat în proximitatea centrului vechi.

    Hotelul Golden Tulip de pe Calea Victoriei a fost dezvoltat de compania israe­liană de dezvoltare imobiliară R.O. Future Group în anul 2005. Acesta a fost vândut ulterior, în 2007, către compania de investiţii imobiliare Atlas Estate Limited, într-o tran­zacţie de 12 mil. euro la acea vreme, pentru ca ulterior să fie evaluat tot în 2007 la 14,2 mil. euro. Atlas Estate este o companie închisă de investiţii înregisrată în insula Guernsey.

    Grupul Fattal a mai achiziţionat hotelul M Square din centrul Budapestei, cu 71 de camere, contra sumei de 17 mil. euro. Cea mai mare tranzacţie din pachet a vizat Lisabona, unde a cumpărat un hotel  contra sumei de 42 mil. euro şi în care va mai investi 22 mil. euro.

    „Portugalia a devenit una dintre cele mai atractive destinaţii în Europa, iar numărul turiştilor a urcat cu 80% în ultimii cinci ani. Vrem să creştem şi în UK unde am achiziţionat o proprietate un centrul oraşului Liverpool. Strategia grupului este de a achiziţiona hoteluri de top în cele mai mari oraşe şi zone turistice din Europa“, a spus David Fattal, acţionara şi CEO al grupului.

    Grupul hotelier Fattal este controlat de David Fattal, care deţine 56,5% din acţiuni şi deţine la nivel internaţional 225 de hoteluri cu 43.000 de camere în 107 oraşe din 20 de ţări. Dintre hoteluri, 176 sunt în Europa.

    Bucureştiul a înregistrat o adevărată „explozie“ a investiţiilor pe piaţa hotelieră, de la tranzacţia cu Radisson de la final de 2017, cumpărat de Cerberus şi Revetas Capital cu aproape 170 mil. euro.

    La finalul anului trecut Fondul de investiţii Vivion din Luxemburg, controlat de fraţii Isaac şi Amir Dayan din Israel, a cumpărat Palatul BCR din Piaţa Universităţii, în cea mai spectaculoasă tranzacţie imobiliară din acest an, potrivit datelor din piaţa de real-estate. Potrivit aceloraşi surse, fondul de investiţii a plătit aproximativ 25-30 de milioane de euro pentru a transforma sediul băncii într-un hotel de cinci stele.

    Situat pe bulevardul Regina Elisabeta, Palatul Oscar Maugsch se învecinează cu principala piaţă centrală a Bucureştiului. Vivion mai deţine hoteluri în valoare de 1,9 miliarde de euro, reprezentând 66% din portofoliu şi birouri de 1 miliard de euro, sau 32% din portofoliu. Vivion deţine peste 50 de hoteluri în Marea Britanie, cu 8.900 de camere şi peste 40 de proprietăţi în Germania, cele mai multe fiind birouri.

    Centrul Bucureştiului şi în special clădirile istorice au intrat în vizorul investitorilor în ultimii 3 ani. Spre exemplu, Forte Partners investeşte în reconstrucţia clădirii Tandem şi în construcţia clădirii Matei Millo din spatele Palatului Telefoanelor de pe Calea Victoriei.

    Zona centrală şi ultracentrală a Bucureştiului a atras în 2019 cele mai surprinzătoare tranzacţii, pe măsură ce randamentele investiţionale rămân unele atractive pentru investitori, iar viitoarele proiecte pot susţine preţul mai mare al terenurilor.

    Zona dintre Str. Doamnei, b-dul Brătianu şi centrul vechi a devenit un adevărat magnet pentru investitori. Spre exemplu, pe Str. Doamnei sunt trei noi hoteluri în construcţie.

    Grupul lituanian Apex Alliance, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de hoteluri din Bucureşti din ultimii doi ani, a scos la vânzare hotelul Hilton Garden Inn de lângă BNR, din Centrul Vechi al Capitalei. Grupul lituanian anunţa în vara anului trecut faptul că pariază 90 de milioane de euro pentru a construi patru hoteluri în Bucureşti până la jumătatea lui 2020, valoare ce poziţionează compania ca fiind cel mai activ investitor din sectorul hotelier local. Bugetul vizează patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere – finalizat şi inaugurat) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere).

  • Surpriză: Centrul Capitalei se schimbă la faţă. S-a vândut unul dintre cele mai cunoscute hoteluri din Bucureşti

    Fattal Group a cumpărat hotelul Golden Tulp din Bucureşti, amplasat la intersecţia dintre b-dul Dacia şi Calea Victoriei, cu aproximativ 9,5 mil. euro, po­trivit Globes. Hotelul are 81 de camere şi este amplasat în proximitatea centrului vechi.

    Hotelul Golden Tulip de pe Calea Victoriei a fost dezvoltat de compania israe­liană de dezvoltare imobiliară R.O. Future Group în anul 2005. Acesta a fost vândut ulterior, în 2007, către compania de investiţii imobiliare Atlas Estate Limited, într-o tran­zacţie de 12 mil. euro la acea vreme, pentru ca ulterior să fie evaluat tot în 2007 la 14,2 mil. euro. Atlas Estate este o companie închisă de investiţii înregisrată în insula Guernsey.

    Grupul Fattal a mai achiziţionat hotelul M Square din centrul Budapestei, cu 71 de camere, contra sumei de 17 mil. euro. Cea mai mare tranzacţie din pachet a vizat Lisabona, unde a cumpărat un hotel  contra sumei de 42 mil. euro şi în care va mai investi 22 mil. euro.

    „Portugalia a devenit una dintre cele mai atractive destinaţii în Europa, iar numărul turiştilor a urcat cu 80% în ultimii cinci ani. Vrem să creştem şi în UK unde am achiziţionat o proprietate un centrul oraşului Liverpool. Strategia grupului este de a achiziţiona hoteluri de top în cele mai mari oraşe şi zone turistice din Europa“, a spus David Fattal, acţionara şi CEO al grupului.

    Grupul hotelier Fattal este controlat de David Fattal, care deţine 56,5% din acţiuni şi deţine la nivel internaţional 225 de hoteluri cu 43.000 de camere în 107 oraşe din 20 de ţări. Dintre hoteluri, 176 sunt în Europa.

    Bucureştiul a înregistrat o adevărată „explozie“ a investiţiilor pe piaţa hotelieră, de la tranzacţia cu Radisson de la final de 2017, cumpărat de Cerberus şi Revetas Capital cu aproape 170 mil. euro.

    La finalul anului trecut Fondul de investiţii Vivion din Luxemburg, controlat de fraţii Isaac şi Amir Dayan din Israel, a cumpărat Palatul BCR din Piaţa Universităţii, în cea mai spectaculoasă tranzacţie imobiliară din acest an, potrivit datelor din piaţa de real-estate. Potrivit aceloraşi surse, fondul de investiţii a plătit aproximativ 25-30 de milioane de euro pentru a transforma sediul băncii într-un hotel de cinci stele.

    Situat pe bulevardul Regina Elisabeta, Palatul Oscar Maugsch se învecinează cu principala piaţă centrală a Bucureştiului. Vivion mai deţine hoteluri în valoare de 1,9 miliarde de euro, reprezentând 66% din portofoliu şi birouri de 1 miliard de euro, sau 32% din portofoliu. Vivion deţine peste 50 de hoteluri în Marea Britanie, cu 8.900 de camere şi peste 40 de proprietăţi în Germania, cele mai multe fiind birouri.

    Centrul Bucureştiului şi în special clădirile istorice au intrat în vizorul investitorilor în ultimii 3 ani. Spre exemplu, Forte Partners investeşte în reconstrucţia clădirii Tandem şi în construcţia clădirii Matei Millo din spatele Palatului Telefoanelor de pe Calea Victoriei.

    Zona centrală şi ultracentrală a Bucureştiului a atras în 2019 cele mai surprinzătoare tranzacţii, pe măsură ce randamentele investiţionale rămân unele atractive pentru investitori, iar viitoarele proiecte pot susţine preţul mai mare al terenurilor.

    Zona dintre Str. Doamnei, b-dul Brătianu şi centrul vechi a devenit un adevărat magnet pentru investitori. Spre exemplu, pe Str. Doamnei sunt trei noi hoteluri în construcţie.

    Grupul lituanian Apex Alliance, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de hoteluri din Bucureşti din ultimii doi ani, a scos la vânzare hotelul Hilton Garden Inn de lângă BNR, din Centrul Vechi al Capitalei. Grupul lituanian anunţa în vara anului trecut faptul că pariază 90 de milioane de euro pentru a construi patru hoteluri în Bucureşti până la jumătatea lui 2020, valoare ce poziţionează compania ca fiind cel mai activ investitor din sectorul hotelier local. Bugetul vizează patru hoteluri, respectiv Courtyard by Marriott (259 de camere), Moxy by Marriott (în centrul vechi al Bucureştiului, 119 camere – n.red.), Hilton Garden Inn (la aeroportul Henri Coandă de lângă Bucureşti, 204 camere – finalizat şi inaugurat) şi Autograph by Marriott (centrul vechi din Bucureşti, 214 camere).

  • Încă un brand pe piaţa de farmacii. Cehii de la Penta Investments, care au cumpărat reţelele Sensiblu şi Punkt, au început extinderea în România

    Fondul de investiţii Penta Investments, care în decembrie 2017 a cumpărat grupul A&D Pharma (reţelele Sensiblu şi Punkt şi distribuitorul de medicamente Mediplus), a pus pe piaţă brandul propriu de farmacii Dr. Max. Cehii au rebranduit o farmacie Punkt din Crângaşi, un cartier din Bucureşti, transformând-o în Dr. Max.

    Pe piaţa locală, A&D Pharma era prezentă cu două branduri – Sensiblu şi Punkt (brand din segmentul low cost, pe care au mizat mai mulţi operatori din piaţă la rândul lor).

    Dr. Max, brandul de retail al Penta Investments, are 2.100 de farmacii în Europa, fiind prezent în Cehia, Slovacia, România, Polonia, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Italia, Serbia şi Bulgaria se află pe lista ţărilor cu potenţial pentru grupul ceh.

    „Ţinta Penta este de a extinde proiectul (Dr. Max – n.red.) în ţările în care este prezent deja şi în Europa de Sud şi Sud Est”, se arată pe site-ul companiei.

    Fondul de investiţii angajează peste 44.000 de persoane în cele 10 ţări europene în care activează şi a avut afaceri de 10,4 miliarde de euro în 2018.

    În decembrie 2017, Penta a anunţat intrarea pe piaţa din România prin preluarea grupului A&D Pharma, o tranzacţie la care nu au dorit să ofere valoarea, dar sursele din piaţă au estimat achiziţia la 350 mil. euro, fiind un record pentru piaţa de retail farma.

    La momentul achiziţiei, Sensiblu şi Punkt numărau 613 farmacii, fiind al doilea cel mai extins lanţ din retailul farma.

    În cei doi ani de la preluare, grupul ceh a continuat extinderea pe piaţa locală, cumpărând 46 de farmacii Belladona, un brand pus pe piaţă de antreprenorii Florin şi Alina Gheorghiţă.

    Farmaciile Sensiblu şi distribuitorul de medica­men­te Mediplus, parte a grupului farmaceutic A&D Pharma, au raportat afaceri cumulate de 5,6 miliarde de lei în 2018, în creştere cu 2% faţă de anul trecut, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice de la Ministerul de Finanţe.

    Grupul A&D Pharma activează în piaţa locală de medicamente de peste 20 de ani, începând în 1994 la Cluj prin Plurifarm, care avea să devină ulterior divizie în cadrul Mediplus. În 1997 au fost puse pe piaţă distribuitorul Mediplus şi prima farmacie Sensiblu, care a ajuns astăzi la circa 700 de unităţi.

    În industria farma, modelul de business care include afaceri legate între distribuţie şi retail farmaceutic a fost abordat de marii jucători din piaţă, care îşi securizează astfel afacerile şi îşi asigură stocuri constante.

    În retailul farmaceutic, cel mai mare jucător este Catena, urmat de Sensiblu şi Dona. Retailul farma are anual afaceri de 19 miliarde de lei şi cuprinde circa 8.100 de farmacii, potrivit datelor de la Statistică.

  • În timp ce românii închid constant fabrici, un gigant internaţional deschide o nouă fabrică în România. Compania creează sute de locuri de muncă

    Grupul De’Longhi a anunţat achiziţia unui nou centru de producţie în România, în localitatea Mădăras, judeţul Bihor. Platforma industrială are 25.000 mp, iar o parte dintre echipamentele existente vor fi folosite în viitoarea activitate de producţie, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii De’Longhi.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, tranzacţia este menită să sprijine creşterea organică urmărită de Grup pentru principalele pieţe, în concordanţă cu strategia de reducere a timpului de producţie şi livrare a produselor companiei, menţinând acelaşi nivel ridicat de calitate şi control al producţiei. 

    În această nouă locaţie, compania va angaja peste 500 de persoane şi, având la bază experienţa de succes a fabricii din Cluj, va consolida prezenţa Grupului în regiune. 

    Cu o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, Grupul De’Longhi este activ în proiectarea, fabricarea şi distribuţia aparatelor de preparare a cafelei, a aparatelor de gătit, a aparatelor de aer condiţionat şi radiatoarelor, precum şi a aparatelor de îngrijire a domiciliului.

  • Povestea farmacistului care a transformat Coca-Cola într-una dintre cele mai iubite băuturi de pe planetă

    Dacă nu ar fi întâlnit omul potrivit la locul potrivit, Poate că Asa Griggs Candler ar fi rămas un simplu farmacist. A avut însă norocul de a-şi fi intersectat destinul cu cel al lui John Stith Pemberton, inventatorul Coca-Cola, de la care a cumpărat cunoscuta reţetă care avea să îl transforme într-unul dintre cei mai importanţi magnaţi din istoria Statelor Unite, după ce a pus bazele imperiului cunoscut astăzi în toată lumea drept The Coca-Cola Company.

    Asa Griggs Candler s-a născut pe 30 decembrie 1851 în Villa Rica, Georgia, în familia Marthei şi a lui Samuel Charles Candler, şi a avut zece fraţi. În 1888, pe când lucra ca farmacist, Asa Griggs Candler l-a întâlnit pe John Stith Pemberton (8 iulie 1831 – 16 august 1888), inventatorul Coca-Cola, care crease în mai 1886 o versiune timpurie a celebrei băuturi. Intrigat de băutura dulce, carbonatată a lui Pemberton, antreprenorul i-a oferit acestuia suma vehiculată la 1.750 de dolari (circa 47.000 de dolari la valoarea din prezent a monedei) pentru a cumpăra reţeta.

    Unele surse menţionează suma de 2.300 de dolari ca fiind adevărata valoare a tranzacţiei. Grav bolnav şi în pragul falimentului, Pemberton a acceptat, cu toate că anticipase succesul pe care îl va avea băutura şi dorise să lase reţeta moştenire fiului său, care a preferat însă banii.
    Patru ani mai târziu Candler a fondat The Coca-Cola Company. În anul următor, brandul a devenit marcă înregistrată şi a început distribuţia primelor dividende către acţionari.

    Până în 1895 compania distribuia Coca-Cola pe tot teritoriul Statelor Unite, iar în 1899 a început exportul în Cuba, doi ani mai târziu businessul extinzându-se în Europa. Antreprenorul a lansat de asemenea faimosul „contract de un dolar”, prin care vindea dreptul de a îmbutelia Coca-Cola în SUA pentru doar un dolar. La început, compania a promovat băutura drept un remediu pentru durerile de cap, dar şi ca o soluţie pentru ameliorarea oboselii psihice şi fizice.

    În 1903 Candler a decis să scoată cocaina din frunzele de coca înainte de a le amesteca cu băutura şi să vândă extractul de cocaină companiilor farmaceutice. În 1911 compania a investit 1 milion de dolari în publicitate. După patru ani, Root Glass Co. a creat sticla iconică a brandului. În 1916, când antreprenorul a fost ales primar al Atlantei, s-a retras din managementul afacerii. În timpul mandatului, el a depus eforturi considerabile pentru a reconstrui peste 1.500 de locuinţe distruse în marele incendiu din Atlanta din anul 1917. De asemenea, a făcut mai multe împrumuturi personale pentru a extinde reţeaua de apă şi canalizare, precum şi infrastructura oraşului. Candler a fost, de asemenea, şi un cunoscut filantrop, dotând numeroase şcoli, universităţi şi spitale cu cele necesare.

    În 1917 reprezentanţii businessului au decis să scadă cu 50% cantitatea de cafeină din băutură. Doi ani mai târziu fondatorul a cedat un procent majoritar din acţiunile pe care le deţinea în companie celor cinci copii ai săi (patru fii şi o fiică), care la rândul lor le-au vândut unui grup de investitori condus de omul de afaceri american Ernest Woodruff.

    În 1926 antreprenorul a suferit un accident vascular cerebral, iar pe 12 martie 1929 a murit în spitalul Wesley Memorial Hospital din Atlanta, Georgia.În 2018 The Coca-Cola Company a avut venituri de 31,85 de miliarde de dolari şi o echipă de circa 60.000 de angajaţi. În prezent compania deţine în jur de 500 de branduri răspândite în peste 200 de ţări.