Cehoslovacia, predecesoarea ţării cunoscute azi sub numele de Republica Cehă, este celebră pentru producerea maşinilor Skoda, dar în ciuda acestui fapt maşinile de lux cu care circulau liderii ţarii şi oficialii de partid erau produse de Tatra.
Una dintre cele mai luxose modele a fost Tatra 603. Acesta era o maşină cu motor V8 de 2,5 litri şi tracţiune pe spate, cuplat cu la o cutie de viteze manuală cu patru trepte. Interiorul ei oferă spaţiu pentru şase pasageri.
Românii, care aleg destinaţii de vacanţă îndepărate, preferă să îşi petreacă vacanţa în locuri exotice, pe primele cinci locuri în preferinţele turiştilor aflându-se Maldive, Thailanda, Republica Dominicană, Bali şi Cuba, potrivit unui studiu realizat de agenţia de turism Eturia.
Aceştia plătesc între 1.400 euro şi 2.500 euro de persoană pentru un sejur şi preferă să călătorească alături de familie.
Potrivit aceluiaşi studiu, pentru o perioadă de 7-10 nopţi în Maldive, Thailanda sau Republica Dominicană, românii plătesc aproximativ 1400-1700 euro/persoană.
Ca destinaţie de circuit, românii care achiziţionează vacanţe în destinaţii îndepărtate apreciază tot mai mult Statele Unite ale Americii, circuite ce pot ajunge până la 3000 euro/persoană, cu vizitarea Coastei de Vest timp de 2 săptămâni.
Aproximativ 65% dintre solicitările primite de Eturia vin din partea familiilor, în timp ce 10% dintre clienţi aleg să meargă singuri în concediu, numărul lor fiind în creştere faţă de anii precedenţi.
Dacă în urmă cu 2 ani, media de vârstă a persoanelor care alegeau să călătorească în destinaţii exotice era cuprinsă între 35 şi 50 de ani, în prezent media de vârstă este între 25 şi 65 de ani, dintre aceştia tot mai mulţi tineri între 25-35 de ani au început să solicite călătorii în destinaţii exotice.
Înfiinţată în anul 2007, agenţia de turism Eturia a vândut în cei opt ani de activitate peste 11.000 de pachete de vacanţă personalizate şi destinaţii exotice.
Compania dezvoltă trei direcţii principale de business: vacanţe personalizate pentru turiştii cu bugete medii de vacanţă, vacanţe cu plecări predefinite şi vacanţe de lux. În anul 2015, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 5,9 milioane de euro.
Preşedintele american Barack Obama a sosit în Cuba duminică, devenind primul şef de stat american în funcţie care vizitează această ţară în ultimii aproape 90 de ani, relatează The New York Times
“Que bolá Cuba? (Ce mai faceţi?) Tocmai am aterizat aici şi abia aştept să mă întâlnesc şi să primesc veşti direct de la poporul cubanez”, a scris preşedintele america într-un mesaj postat pe Twitter imediat ce a sosit la Havana, potrivit The Guardian, informează Mediafax.
Această vizită – rezultatul unei schimbări de politică uluitoare, în urmă cu 15 luni – este menită să strângă relaţiile dintre cei doi vechi inamici şi “să exorcize una dintre ultimele fantome ale Războiului Rece”, comentează NYT.
În pofida entuziasmului faţă de această vizită – de neconceput în urmă cu puţin timp -, schimbările la care speră Washingtonul ar putea întârzia să se concretizeze.
Ministrul cubanez de Externe a amintit joi, într-o alucuţiune, pe un ton ferm, că Havana nu este dispusă să evoce teme care ţin strict de suveranitatea ţării.
“Nimeni nu poate pretinde ca ţara să renunţe la vreunul dintre principiile sale (…) pentru a avansa către normalizarea” relaţiilor cu Statele Unite, a subliniat el.
Vizita din scurt a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, vineri şi sâmbătă, la Havana, le-a trimis alt mesaj americanilor: al solidarităţii neclintite a Cubei faţă de aliatul său socialist, mereu pregătită să recurgă la retorica antiimperialistă.
În urmă cu 15-20 de ani internetul nu era foarte răspândit în România, însă pirateria era la fel de populară precum este şi astăzi. Şi acum îmi aduc aminte zilele când îl aşteptam cu nerăbdare pe fratele meu să vină cu cd-uri cumpărate sau împrumutate de la prieteni. Asta însemna o doză de jocuri video noi, filme, seriale şi muzică. Sursa noastră de distracţie. S-au dus de mult acele vremuri. Acum, internetul şi pirateria sunt la îndemâna oricui, la câteva clicuri distanţă.
Dacă în România acest procedeu este de domeniul trecutului, în Cuba este prezentul. Ţara comunistă din coasta capitalismului este încă închisă lumii de afară şi internetului. Doar 25% dintre cetăţenii Cubei au accest la internet, de fapt la o reţea de site-uri aprobate de guvern, şi doar 5% au acces la internetul liber, pe care-l cunoaştem cu toţii. Internet café-urile, devenite păsări rare la noi, reprezintă o poartă de acces spre lume în Cuba. Numai că accesul nu este ieftin. O oră în faţa unui calculator îl poate costa pe un cubanez cel puţin 5 dolari (pentru site-uri internaţionale), 1,50 dolari pentru reţeaua naţională, în condiţiile în care salariul mediu este de 17 de dolari pe lună, potrivit The Guardian. Iar dacă acest lucru nu era îndeajuns, până în 2008 pe insulă era ilegală achiziţia unui computer.
Cu toate acestea, cubanezii sunt la curent cu ce se întâmplă în universul Marvel, cu glumele din Modern Family, cunosc ultimul single al lui Beyoncé şi probabil că ştiu şi poanta cu săgeata în picior iscată de jocul video Skyrim.
Cum? Au trecut internetul în offline şi l-au pus pe hard diskuri. Aşa a apărut o piaţă neagră pentru distribuţia produselor media digitale (show-uri TV, filme, muzică, jocuri, aplicaţii, programe, reviste etc.) coordonată de traficanţi de astfel de date. În acest mod s-a dezvoltat o reţea complexă, unde oamenii au devenit specializaţi în culegerea de date de pe internet. Fiecare secţiune a pachetului, indiferent că vorbim de muzică, film şi aşa mai departe, este culeasă, preparată şi împachetată de către oameni diferiţi, iar când pachetul atinge 1 terabyte, este gata de drum. Această colecţie se numeşte El Paquete Semanal (Pachetul săptămânal). Tot ceea ce majoritatea dintre noi avem la îndemână în Cuba se află pe un hard disk care vine săptămânal şi conţine tot ce vrei şi ce nu vrei în materie de conţinut digital, fără pornografie şi politică. Preţul variază în funcţie de cât de recent este produsul în sine. Dacă vrei să vezi ultimul episod din Homeland imediat după ce a fost difuzat în State, trebuie să scoţi mai mulţi bani, dar dacă aştepţi câteva zile, preţul scade până la 2,50 de dolari. Astfel, deşi nu au acces la internet, cubanezii au acces la filme şi seriale la calitate high definition, cu subtitrări în spaniolă, la doar câteva ore de la lansarea oficială.
Pachetul săptămânal este foarte popular, reprezentând singura sursă de informare şi distracţie relativ ieftină. De curând, pe insulă s-a lansat şi serviciul de streaming Netflix, care oferă filme, seriale şi show-uri TV pentru un abonament lunar de 8 dolari. Un serviciu care se adresează oamenilor cu venituri considerabile, dar şi cu acces la metode internaţionale de plată.
Aşa că pachetul săptămânal rămâne sursa de conţinut digital pentru cubanezi. Cine se ocupă de această reţea? Potrivit unui reportaj făcut de Vox, responsabil pentru alimentarea cu conţinut digital procurat ilegal este un tânăr de 26 de ani. Poreclit Danny Paquete, el este responsabil pentru o mare parte din această reţea ilegală. „Am oameni care sunt răspunzători pentru fiecare parte a pachetului, îşi fac treaba, îmi aduc produsul, apoi eu îl livrez în ţară“, a spus el. Pachetul săptămânal este distribuit în mai multe centre din ţară, iar clienţii pot copia datele care îi interesează sau li se poate livra direct acasă.
Aproximativ 10-20 de clienţi pe zi vin să descarce filme şi seriale de la Jorge Fernandez, unul dintre distribuitorii din ţară, potrivit The Guardian. Cum ajunge pachetul la el? „De la cineva care are acces la internet cu o viteză bună. Nu ştiu. Nu întreb“, a spus el. „Ai acces la tot felul de date şi media digitală, însă fără pornografie şi politică. Poţi fi informat în legătura cu lumea exterioară. Nu mai există mistere“, a spus un client.
Prin acest tip de media ai acces la informaţii şi divertisment, dar consumul este pasiv. Nu există interacţiune pe reţele sociale, bloguri sau alte metode de comunicare interactivă.
Dar inventivitatea şi-a ivit capul şi în acest caz, iar o comunitate mică şi-a creat o reţea privată de comunicare. Aproximativ 9.000 de calculatoare sunt conectate la această reţea susţinută de antene Wi-Fi ascunse şi cabluri de reţea atârnate deasupra clădirilor. Sute de oameni comunică în chat room-uri, transferă fişiere sau joacă jocuri online precum World of Warcraft. „Nu suntem anonimi, guvernul ştie de existenţa reţelei. Tot ce facem este să comunicăm, jucăm jocuri, nu discutăm politică. Facem ceea ce trebuie şi ei ne lasă în pace“, a declarat Rafael Antonio Broche Moreno, un inginer de 22 de ani care a ajutat la construcţia reţelei Snet. Şi aici, ca şi în cazul pachetului, politica şi pornografia sunt interzise.
La finalul anului 2014, Statele Unite şi Cuba au negociat restabilirea relaţiilor diplomatice şi redeschiderea ambasadelor, iar pe 20 iulie ambasada americană din Havana a fost deschisă. În ianuarie 2015 Statele Unite au relaxat restricţiile de călătorie în Cuba. Un început care ar putea duce la normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări. Noul concept al capitalismului, aşa-numitul „sharing economy“ , propulsat de companii precum Uber, Airbnb sau BlaBlaCar, a ajuns deja în sistemul comunist al Cubei. Serviciile Airbnb au devenit disponibile pe insulă, nu mai puţin de 1.000 de locuri de cazare fiind disponibile în Cuba prin intermediul platformei.
Dacă relaţiile se îmbunătăţesc între Statele Unite şi Cuba, iar companiile de telecomunicaţii americane ar oferi acces la internet ieftin şi rapid, pachetul săptămânal ar intra în domeniul nostalgiei, la fel cum românii îşi amintesc nostalgic de proiecţiile de pe casete video din anii ’80.
În martie, guvernul cubanez a aprobat primul punct Wi-Fi gratuit din ţară, înfiinţat de artistul contemporan Kcho pentru care plăteşte în jur de 900 de dolari pe lună. Între timp, pe insulă au mai apărut alte 35 de puncte Wi-Fi, dar nu sunt gratuite. Pentru a se conecta, un cubanez trebuie să cumpere o cartelă în valoare de 2 dolari care îi permite acces nelimitat la internet pentru o oră. 35 de puncte de acces la o populaţie de 11 milioane este un pas în faţă, dar unul foarte mic.
Secretarul de Stat al Statelor Unite, John Kerry, a participat, vineri, la ceremonia de redeschidere a ambasadei americane la Havana, după 54 de ani de pauză în relaţiile diplomatice bilaterale.
John Kerry a ridicat drapelul Statelor Unite în faţa clădirii ambasadei Statelor Unite, în prezenţa a sute de diplomaţi americani, cubanezi şi din alte ţări.
“Prieteni, nu este necesar un dispozitiv GPS pentru a înţelege că drumul spre izolare şi îndepărtare pe care mergeau Statele Unite şi Cuba nu era unul potrivit şi că venise momentul pentru o schimbare a direcţiei”, a declarat Kerry.
“În Statele Unite, acest lucru înseamnă recunoaşterea faptului că politicile Statelor Unite nu sunt o menghină în care să fie conturat viitorul Cubei”, a adăugat Kerry.
La ceremonie au asistat şi cei trei militari americani care coborâseră drapelul la închiderea ambasadei Statelor Unite din Cuba, în cursul izbucnirii crizei, în anul 1961.
Redeschiderea ambasadelor este un pas important în sensul normalizării relaţiilor diplomatice şi economice între Statele Unite şi Cuba după zeci de ani de ostilităţi specifice Războiului Rece. Statele Unite întrerupseseră relaţiile cu regimul comunist cubanez în anul 1961.
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunţat în decembrie 2014 renunţarea la “abordarea politică desuetă” de izolare a Cubei. În mai, Statele Unite au decis eliminarea Cubei de pe lista ţărilor acuzate de susţinerea terorismului.
Părintele Revoluţiei cubaneze, care s-a retras de la putere în 2006, din motive de sănătate, evocă în mod implicit că “o datorie care se ridică la multe milioane de dolari îi este datorată Cubei, ca despăgubiri, aşa cum a denunţat ţara noastră cu argumente şi cifre incontestabile în intervenţiile sale la ONU”.
Despăgubiri pentru un embargo economic
Aceste declaraţii au fost publicate cu o zi înainte de vizita istorică în Cuba, vineri, a lui John Kerry, prima pe care o efectuează un şef al diplomaţiei americane în această ţară din 1945, în vederea consacrării restabilirii relaţiilor diplomatice între cei doi foşti inamici din timpul Războiului Rece.
În pofida reconcilierii, Havana şi Washingtonul îşi cer reciproc despăgubiri, de o parte pentru pagubele produse de embargoul economic, de cealaltă pentru expropierea bunurilor americane în timpul Revoluţiei cubaneze din 1959.
“Nu vom înceta niciodată să luptăm pentru pacea şi bunăstarea tuturor fiinţelor omeneşti (…), aceleaşi drepturi pe care le-am proclamat pornindu-ne lupta, aceleaşi care au la bază visurile noastre”, dă asigurări Castro în acest text, primul publicat de la 8 mai încoace.
La evenimentele prin care s-a sărbătorit împlinirea celor 89 de ani, joi, de către Fidel Castro, care i-a cedat puterea fratelui său Raul, au participat preşedintele bolivian Evo Morales, care-l evocă adesea pe El Lider Maximo drept “bunicul (său) înţelept”.
Celălalt aliat important în regiune al regimului castrist, liderul venezuelean Nicolas Maduro, a efectuat, de asemenea, o vizită pe insulă cu această ocazie, potrivit televiziunii venezuelene Telesur, care a difuzat trei fotografii în care apare Fidel Castro, purtând un trening şi şapcă, aşezat alături de Morales şi Maduro, într-o furgonetă.
Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez Parrilla, va merge la ambasada Cubei din Washington pentru a ridica drapelul ţării sale, un eveniment care va fi transmis în direct la televiziunea oficială cubaneză.
O delegaţie cubaneză formată din diplomaţi, artişti şi veterani ai revoluţiei va sărbători momentul istoric alături de 500 de oaspeţi.
La rândul lor, diplomaţii americani din Havana au făcut toate pregătirile pentru redeschiderea ambasadei, dar festivităţile şi ceremonia oficială de ridicare a drapelului american vor avea loc în august, când secretarul de Stat John Kerry va efectua o vizită în Cuba.
Potrivit unor oficiali americani, începând de luni, Guvernul cubanez va retrage o parte din cordonul de securitate care a înconjurat misiunea diplomatică americană la Havana şi nu va mai înregistra numele cubanezilor care intră în clădire.
Şefii Secţiilor de interese diplomatice cubaneză şi americană vor deveni din acest moment însărcinaţi cu afaceri, până la numirea unor ambasadori.
“O nouă etapă va începe, lungă şi complexă, pe drumul spre normalizare”, a declarat preşedintele cubanez Raul Castro săptămâna trecută, într-un discurs televizat. “Va fi nevoie de voinţă pentru a găsi soluţii la problemele care s-au acumulat în mai mult de cinci decenii şi care au afectat relaţiile dintre ţările şi popoarele noastre”, a adăugat el.
Relaţiile deja tensionate între Washington şi Havana au fost întrerupte în 1961, când liderul cubanez Fidel Castro a ameninţat că va expulza diplomaţii americani pentru amestec în treburile interne ale Cubei.
Diplomaţii elveţieni au preluat atunci mentenanţa fostei ambasade a SUA şi a reşedinţei fostului ambasador american la Havana.
Dar în 1977, într-o scurtă perioadă de relaţii îmbunătăţite în timpul administraţiei Carter, Cuba şi SUA au deschis Secţii de interese diplomatice în locul fostelor ambasade.
Cu 51 de americani şi 300 de angajaţi cubanezi, Secţia de interese diplomatice a Statelor Unite este una dintre cele mai mari misiuni diplomatice din Cuba.
Fidel Castro a numit adesea misiunea “cuib de spioni” şi a condus marşuri cu sute de mii de susţinători pentru a protesta faţă de politicile SUA. Serviciile cubaneze de informaţii monitorizau atent mişcările diplomaţilor americani.
“Aveau 3.000-4.000 de oameni care se ocupau de personalul nostru, încercând să-i recruteze sau să ne hărţuiască”, a declarat James Cason, şeful Secţiei de interese din perioada 2002-2005. “Îţi intrau în casă şi făceau lucruri pentru a-ţi arăta că îţi controlează existenţa. În vremurile mele, dacă ştiau că nu îţi plac păianjenii, găseai o tarantulă prin camera ta”, a adăugat el.
Diplomaţii cubanezi din SUA s-au plâns de asemenea de hărţuiri din partea americanilor.
Uneori chiar americanii provocau incidente diplomatice, cum a fost în 2006 când au instalat un panou electronic la ultimul etaj al misiunii, pentru a afişa informaţii care nu erau pe placul cubanezilor.
Guvernul cubanez a răspuns ridicând o “pădure” de drapele pentru a bloca accesul la mesajele americane ofensatoare.
În pofida acestor incidente, SUA şi Cuba au sporit cooperarea în ultimii ani privind combaterea traficului de droguri, interdicţia migraţiei şi protecţia mediului.
Într-o ţară în care infrastructura are nevoie de înnoire, marile grupuri din construcţii sunt în mod evident dornice să obţină nişte contracte mari. Dar dincolo de sectorul construcţiilor, Cuba abundă în oportunităţi pentru crearea de agenţii imobiliare. De fapt, cubanezii sunt în general proprietarii locuinţelor lor. Cei care au fost proprietari înaintea revoluţiei au rămas, iar ceilalţi au devenit ulterior. Ei au recuperat locuinţele celor exilaţi sau celor care au fugit de pe insulă după preluarea puterii de către Fidel Castro, care au fost repartizate de autorităţi.
Timp de mai multe decenii, vânzările imobiliare au fost interzise, fiind tolerat doar trocul. Rezultatul a fost un sistem vast de schimburi denumit “permuta”. În general este vorba despre un bun în stare bună în schimbul unei proprietăţi mai vaste dar care necesită lucrări. Nimic nu împiedică însă plata neoficială pentru ajustarea tranzacţiilor prea dezechilibrate.
Din 2011, cubanezii pot vinde şi cumpăra case şi alte bunuri imobiliare. Dar organizarea acestei pieţe se face treptat. În februarie, un reportaj al Radio Canada identifica două agenţii imobiliare înfiinţate la Havana. Una dintre ele avea înregistrate 2.300 de proprietăţi şi ar fi vândut 800 în mai puţin de un an. A doua, situată în centrul istoric al capitalei cubaneze, pare specializată în locuinţe ce pot fi închiriate turiştilor.
Baja Ferries, care operează serviciul pentru pasageri către Mexic, a anunţat că a primit o licenţă de la Departamentul american al Trezoreriei. Robert Muse, un avocat de la Baja Ferries, a declarat că el crede că şi solicitările altor comapnii au fost aprobate. Departamentul a anunţat că nu poate să confirme imediat, însă ziarul Sun-Sentinel din Florida a dezvăluit că au mai primit aprobări Havana Ferry Partners din Fort Lauderdale, United Caribbean Lines Florida din zona Orlando şi Airline Brokers Co. din Miami.
Muse a declarat că Baja urmează să ceară aprobarea Cubei şi a adăugat că este optimist, având în vedere că serviciul ar putea să asigure o creştere semnificativă a nivelului comerţului şi turismului între cele două ţări.
Guvernul cubanez nu a comentat imediat vestea şi este neclar dacă doreşte sau poate să permită o nouă rută majoră pentru circulaţia bunurilor şi persoanelor între cele două state.
“Cred că este un indiciu suplimentar cu privire la seriozitatea administraţiei Obama în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu Cuba”, a declarat Muse, un expert în drept american privind Cuba. “Acum trecem de la teoretic la foarte aplicat”, a adăugat el.
Înainte de Revoluţia cubaneză din 1959, feriboturi asigurau zilnic legătura între Florida şi Cuba, aducând turişti americani la hotelurile şi cazinourile din Havana şi permiţându-le cubanezilor să efectueze călătorii la cumpărărturi în Statele Unite.
Aceste rute au fost oprite la Revoluţie, iar cele peste 600.000 de persoane care călătoresc între cele două ţări o fac pe linii aeriene charter foarte scumpe. Aproape 80% dintre călătorii americani în Cuba sunt americani de origine cubaneză care îşi vizitează rudele, iar mulţi dintre ei duc cantităţi uriaşe de bunuri care nu se găsesc pe insula comunistă, de la haine pentru bebeluşi şi până la televizoare cu ecran plat. Această încărcătură a devenit tot mai scumpă şi mai dificil de cărat în ultimii ani, din cauza scumpirilor aplicate de companii şi aspririi restricţiilor de către vama cubaneză.
Muse apreciază că feriboturile vor permite un serviciu pentru pasageri şi marfă ieftin şi vor furniza o potenţială cale pentru noi forme de comerţ permise de Obama, atunci când a anunţat, anul trecut, o serie de măsuri de flexibilizare a embargoului comercial impus Cubei. Printre altele, Obama a permis importarea unor bunuri produse de noul sector privat cubanez şi un export teoretic nelimitat de produse.
Feriboturile urmează totodată să asigure o nouă rută pentru turiştii americani către Cuba, care depind, de asemenea, de servicii de tip charter. Volumul călătoriilor dinspre Statele Unite a crescut după anunţul făcut de Obama pe 17 decembrie, iar noi grupuri de presiune îndeamnă Congresul să pună capăt restricţiilor de călătorie şi să permită “turismul pur”, în prezent interzis prin lege.
