BusinessMagazin

Tag: CSAT

  • Chelaru, despre propunerile lui Iohannis: Drept de iniţiativă legislativă să aibă doar CSM, pe domeniu

    ”Funcţia de procuror general este una dintre cele mai importante din sistemul de Justiţie. Eu cred că, într-adevăr, în condiţiile în care în CSAT se iau măsuri care uneori au legătură cu Justiţia sau implică organele Justiţiei, e bine să fie, adică sunt de acord, opinez favorabil pentru această propunere (ca procurorul general să fie membru CSAT, n.r.)”, a spus Chelaru.

    El a arătat că acest lucru implică modificarea Legii CSAT şi a atras atenţia asupra faptului că ultima încercare în acest sens nu a trecut de Curtea Constituţională.

    Un precedent în schimbarea componenţei CSAT s-a petrecut la finalul anului 2008, când Guvernul Boc a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care preşedintele Senatului, la acel moment Mircea Geoană, era inclus între membrii CSAT, cu rang de vicepreşedinte.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 modifica Legea de organizare şi funcţionare a CSAT, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către parlamentarii PNL.
    Curtea Constituţională a constatat că OUG 224/2008 era neconstituţională atât din perspectiva actului normativ prin care s-a ales modificarea Legii CSAT, respectiv prin Ordonanţă de Urgenţă, dar şi din perspectiva faptului că ”includerea preşedintelui Senatului în componenţa acestui organism <<afectează>> raporturile dintre cele două autorităţi fundamentale ale statului, care trebuie să fie guvernate de principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor”.

    În ceea ce priveşte propunerea făcută de Iohannis ca CSM, ÎCCJ şi PG să aibă drept de iniţiativă legislativă, Chelaru a precizat că acest lucru va fi dezbătut atunci când se va reveni la discuţiile asupra revizuirii Constituţiei.

    ”Aceasta e o prevedere care poate fi introdusă dacă e agreată de toate forţele politice, însă eu stau şi mă gândesc dacă chiar toate instituţiile din Justiţie ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă. Poate pe domeniu. Din punctul meu de vedere am putea discuta dacă CSM îi putem acorda drept de iniţiativă legislativă”, a spus Chelaru.

    El a precizat că are rezerve cu privire la acordarea dreptului de iniţiativă legislativă şi celorlalte instituţii din Justiţie.

    ”În condiţiile în care am acorda CSM importanţa firească, constituţională , în a asigura independenţa Justiţiei, putem să ne gândim şi la a introduce în aria persoanelor şi instituţiilor cu drept de iniţiativă legislativă şi CSM. Cu privire la celelalte instituţii, mai am încă, din acest punct de vedere, nişte rezerve, atât timp cât avem CSM, care reprezintă până la urmă, din punct de vedere constituţional, instituţiile din Justiţie. Cred că am putea rămâne la CSM”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Chelaru.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa CSM, că Procutorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă.

    ”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

    În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

     

  • Chelaru, despre propunerile lui Iohannis: Drept de iniţiativă legislativă să aibă doar CSM, pe domeniu

    ”Funcţia de procuror general este una dintre cele mai importante din sistemul de Justiţie. Eu cred că, într-adevăr, în condiţiile în care în CSAT se iau măsuri care uneori au legătură cu Justiţia sau implică organele Justiţiei, e bine să fie, adică sunt de acord, opinez favorabil pentru această propunere (ca procurorul general să fie membru CSAT, n.r.)”, a spus Chelaru.

    El a arătat că acest lucru implică modificarea Legii CSAT şi a atras atenţia asupra faptului că ultima încercare în acest sens nu a trecut de Curtea Constituţională.

    Un precedent în schimbarea componenţei CSAT s-a petrecut la finalul anului 2008, când Guvernul Boc a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care preşedintele Senatului, la acel moment Mircea Geoană, era inclus între membrii CSAT, cu rang de vicepreşedinte.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 modifica Legea de organizare şi funcţionare a CSAT, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către parlamentarii PNL.
    Curtea Constituţională a constatat că OUG 224/2008 era neconstituţională atât din perspectiva actului normativ prin care s-a ales modificarea Legii CSAT, respectiv prin Ordonanţă de Urgenţă, dar şi din perspectiva faptului că ”includerea preşedintelui Senatului în componenţa acestui organism <<afectează>> raporturile dintre cele două autorităţi fundamentale ale statului, care trebuie să fie guvernate de principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor”.

    În ceea ce priveşte propunerea făcută de Iohannis ca CSM, ÎCCJ şi PG să aibă drept de iniţiativă legislativă, Chelaru a precizat că acest lucru va fi dezbătut atunci când se va reveni la discuţiile asupra revizuirii Constituţiei.

    ”Aceasta e o prevedere care poate fi introdusă dacă e agreată de toate forţele politice, însă eu stau şi mă gândesc dacă chiar toate instituţiile din Justiţie ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă. Poate pe domeniu. Din punctul meu de vedere am putea discuta dacă CSM îi putem acorda drept de iniţiativă legislativă”, a spus Chelaru.

    El a precizat că are rezerve cu privire la acordarea dreptului de iniţiativă legislativă şi celorlalte instituţii din Justiţie.

    ”În condiţiile în care am acorda CSM importanţa firească, constituţională , în a asigura independenţa Justiţiei, putem să ne gândim şi la a introduce în aria persoanelor şi instituţiilor cu drept de iniţiativă legislativă şi CSM. Cu privire la celelalte instituţii, mai am încă, din acest punct de vedere, nişte rezerve, atât timp cât avem CSM, care reprezintă până la urmă, din punct de vedere constituţional, instituţiile din Justiţie. Cred că am putea rămâne la CSM”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Chelaru.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa CSM, că Procutorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă.

    ”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

    În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

     

  • Iohannis: Procurorul General să fie membru CSAT. CSM, ICCJ şi Parchetul să aibă iniţiativă legislativă

    ”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

    În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

  • Ponta: Bugetele instituţiilor din domeniul siguranţei naţionale au fost avizate în principiu de CSAT

    “Vreau să fac o precizare, pentru că nu a fost foarte clar ieri, că nu s-au aprobat bugetele pentru instituţiile care privesc securitatea naţională. S-au aprobat de principiu, urmând să se facă procedura odată cu bugetul mare. Există acordul de principiu al CSAT, însă, evident, când avem cifrele finalizate cu partenerii noştri internaţionali, atunci facem toate procedurile care ţin inclusiv de instituţiile de siguranţă naţională”, a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    Administraţia Prezidenţială a comunicat, marţi, că membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au decis ca propunerile de buget pe anul viitor ale Ministerului Apărării (MApN), Ministerului de Interne (MAI), Serviciului Român de Informaţii (SRI), Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) să fie avizate după ce Guvernul va avea o imagine clară a resurselor pe care le are la dispoziţie.

    ”În ceea ce priveşte propunerile de buget pe anul 2015 ale MApN, MAI, SRI, SIE, SPP şi STS, membrii Consiliului au decis ca avizarea acestora să se facă după ce Guvernul va avea o imagine clară a resurselor pe care le are la dispoziţie”, se precizează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat, luni, că bugetul va fi definitivat până vineri, urmând ca ulterior să fie discutat cu CE şi FMI, iar pe 10 decembrie va fi trimis Parlamentului, el precizând că nu vor exista creşteri de taxe, Executivul luând în calcul reducerea TVA.

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Şedinţă CSAT, astăzi. Pe ordinea de zi: teme privind riscurile şi ameninţările la adresa României

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Traian Băsescu, va avea loc marţi, începând cu ora 16.00, la Palatul Cotroceni.

    Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse teme legate de riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa României pentru anul 2015, ameninţările cibernetice la adresa securităţii naţionale şi capabilităţile României de reacţie la atac cibernetic major şi prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste.

    De asemenea, în şedinţa CSAT se va discuta şi despre preşedinţia română a Comitetului Interministerial de Rang Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015, cadrul de cooperare interinstituţională dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, participarea Armatei române la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan în anul 2015 şi posibilele contribuţii ale României la coaliţia internaţională condusă de Statele Unite ale Americii împotriva Statului Islamic din Irak şi Levan.

    ”Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea internaţională”, mai precizează Administraţia Prezidenţială.
     

  • CSAT se reuneşte miercuri, pentru mandatul României la Summit-ul NATO din Ţara Galilor

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se vor discuta elementele care au în vedere mandatul României privind Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care se va desfăşura în perioada 4 – 5 septembrie în Newport (Ţara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

    Potrivit comunicatului de presă, acest mandat al României la Summit-ul NATO se referă, în principal, la participarea României la misiunea NATO din Afganistan în anul 2015 şi la unele măsuri stabilite la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, în contextul situaţiei regionale actuale.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că există o solicitare ca România să participe cu 400 de militari la securizarea Aeroportului din Kandahar, Afganistan, cerere la care se va da un răspuns la reuniunea CSAT din 3 septembrie.

    Băsescu a precizat că România a răspuns aşteptărilor aliaţilor în ceea ce priveşte Afganistanul până acum, iar pe 3 septembrie “vom da un alt răspuns la o nouă solicitare legată de Afganistan”.

    Preşedintele a precizat că Bucureştiului i s-a cerut să menţină 400 de militari pentru a participa la securizarea Aeroportului din Kandahar.

    “Vom trece prin CSAT răspunsul la această solicitare”, a spus Băsescu. “Din Afganistan plecăm dar nu chiar de tot. Vom rămâne”, a mai spus el.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis, în 2 iulie, că România va participa la misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă în Afganistan cu până la 200 de militari din cadrul MApN şi cu până la 50 de poliţişti şi jandarmi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

    De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Palatul Cotroceni, după o declaraţie de presă privind situaţia din Ucraina, că următoarea şedinţă a CSAT va avea loc pe 3 septembrie şi nu are ca subiect Ucraina, şeful statului menţionând că acesta va pregăti Summit-ul NATO. ”Consiliul Suprem de Apărare al Ţării va avea loc pe 3 septembrie, dar nu are ca obiectiv Ucraina. Este un CSAT premergător Summit-ului NATO din 4-5 septembrie. Faţă de situaţia actuală, nu se impune convocarea CSAT, este forţată”, a precizat atunci preşedintele Traian Băsescu.

  • Duşa: Până când o comisie echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice, nu comentez. Nu se impune stare de alertă în armată

     ”Atât timp cât lucrurile sunt incerte, cred că trebuie cel puţin eu să fiu mai ponderat. Sigur că este un eveniment deosebit, de condamnat, faptul că şi-au pierdut viaţa 250 de oameni, dar până o anchetă tehnică, care are şi girul echidistanţei, va stabili ce s-a întâmplat cu acel avion, eu, ca ministru al Apărării, nu aş face comentarii”, a spus ministrul Apărării, Mircea Duşă.

    Întrebat dacă se impune o stare de alertă sau o şedinţă a CSAT, Mircea Duşa a spus că este vorba despre un zbor civil.

    ”Aveţi dumneavoastră informaţii că a fost doborât? Mă feresc să fac asemenea afirmaţii până când o comisie de expertiză echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice”, a ţinut să precizeze Duşa, adăugând că nu se impune nici convocarea CSAT.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • CSAT aprobă intrarea şi staţionarea în România a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţa CSAT în care se discută despre viitoarea misiune NATO în Afganistan a început

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află mandatul României la Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) 2014, participarea României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, după 2014 precum şi forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2015.

    Alte subiecte de pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale precum şi analiza posibilelor evoluţii îngrijorătoare şi a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro