Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 11 mai-11 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane în unsprezece ţări – România, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Germania, Polonia, Cehia, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Slovacia.
Cel mai ridicat nivel de nemulţumire în legătură cu liderii UE se înregistrează în Ungaria (54%) şi Cehia (67%).
Dintre respondenţii din ţările incluse în sondaj, doar 30% sunt de acord cu iniţiativa UE privind cotele de imigranţi, în timp ce 63% se opun.
Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).
Ideea pentru o carte de bucate cu reţete din toată lumea a apărut în urmă cu aproape un an de zile când o delegaţie a Asociaţiei soţiilor de ambasadori acreditaţi în România a vizitat Palatul Elisabeta. Acest album-carte ilustrează 26 de reţete de la soţiile ambasadorilor din România şi o reţetă aparţinând Majestăţii Sale Margareta, o supă de usturoi.
Cartea are un preţ de achiziţie de 90 de lei şi toţi banii vor fi donaţi unei fundaţiilor caritabile The Duke of Edinburgh International Award Romania şi Association of Our Lady of Mercy in Romania.
Volumul bilingv prezintă reţete sănătoase şi uşor de preparat provenind din 26 de ţări de pe şase continente: de la aperitive, la feluri principale, garnituri şi deserturi. Cartea este o iniţiativă a soţiilor şi soţilor şefilor de misiuni diplomatice din Bucureşti, printre care şi soţiilor ambasadorilor din Albania, Argentina, Armenia, Belgia, Brazilia, Chile, Croaţia, Egipt, Estonia, Georgia, Germania, India, Italia, Japonia, Regatul Arabiei Saudite, Lituania, Palestina, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Rusia, Africa de Sud, Elveţia, Ucraina, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Volumul include o contribuţie specială din partea Majestăţii Sale Margareta, Custode al Coroanei României, care semnează cuvântul înainte şi una dintre reţete.
Fiecare reţetă este insoţită de imagini, realizate de fotografii profesionişti Alina Miron şi Bogdan Popescu, de o descriere, care include elemente de istorie sau mărturii personale şi de o prefaţa semnată de Master Chef Adi Hădean.
Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.
Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.
Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.
Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.
Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.
Premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic a ajuns vineri dimineaţa la Palatul Victoria, unde a fost primit cu onoruri militare. Întâlnirea de vineri a fost marcată de greşeală de protocol, premierul român invitându-l pe omologul său croat să treacă în revistă garda de onoare înaintea intonării imnurilor celor două state. Andrej Plenkovic a oprit-o pe Viorica Dăncilă pentru a asculta intonarea imnurilor.
“Vizita oficialului croat are loc în contextul intensificării relaţiilor bilaterale în ultimii ani, precum şi al apartenenţei celor două state la acelaşi Trio al Preşedinţiei Consiliului UE. Scopul principal al întrevederii îl reprezintă consolidarea cooperării la nivel politic şi economic şi identificarea de noi arii de cooperare la nivel sectorial”, se arată într-un comunicat al Guvernului remis MEDIAFAX.
Conform sursei citate, vizita prim-ministrului croat se înscrie în dorinţa de consolidare şi diversificare a cooperării ca state partenere în UE şi aliaţi în cadrul NATO pe principalele teme de interes comun ale agendei regionale şi europene.
Vizita prim-ministrului croat, Andrej Plenkovic, a debutat, joi seara, cu un dineu de lucru oferit de premierul Viorica Dăncilă în cinstea înaltului oficial de la Zagreb, la care au fost invitaţi să participe toţi membrii Guvernului de la Bucureşti. Prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic se va întâni şi cu preşedintele Klaus Iohannis. De asemenea, Liviu Dragnea va discuta cu premierul croat la Camera Deputaţilor.
“Cei doi înalţi oficiali au avut un schimb de opinii în legătură cu demersurile întreprinse de cele două state pentru aderarea la Spaţiul Schengen, fiind abordate, de asemenea, provocările legate de migraţie şi modalităţile de gestionare a efectelor acestui fenomen”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.
Un alt subiect abordat de cei doi a fost legat de economie, dar şi de importanţa unei coordonări strânse româno-croate din perspectiva deţinerii, pentru prima dată pentru ambele ţări, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în cadrul aceluiaşi Trio, alături de Finlanda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.
În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.
În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).
Rata şomajului a fost, în ianuarie, de 2,4% în Cehia, de 3,8% în Ungaria, de 4,5% în Polonia şi de 4,6% în România.
În Austria, rata şomajului a fost în ianuarie de 5,5%, iar în Bulgaria şi Slovenia de 5,9%, precizează Eurostat.
În ultimul an, şomajul a scăzut în Grecia (de la 23,3% la 20,9%) şi în Croaţia (de la 12,2% la 9,8%).
În calitate de General Manager al GSK România, din septembrie 2016, Andre s-a concentrat pe creşterea prezenţei deja puternice a GSK pe piaţa locală, pe implementarea de soluţii inovatoare şi schimbări în modelul de business, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. Mai mult decât atât, abilităţile lui Andre de lider, implicarea sa proactivă şi contribuţia sa la dezvoltarea politicilor publice în sistemul de sănătate au fost recunoscute de asociaţiile de afaceri cum ar fi Consiliul Investitorilor Externi, în cadrul căruia a fost ales ca membru al Consiliului de Administraţie, ocupându-se totodată şi de coordonarea Grupului de Lucru pe Sănătate al Consiliului, din septembrie 2018.
Datorită calităţilor sale de lider, împreună cu performanţa sa puternică în România, cea mai mare piaţă din această regiune, numirea lui Andre este o evoluţie naturală. În noul său mandat Andre va fi responsabil de continuarea furnizării indicatorilor de performanţă globali ai Grupului, de stimularea inovării în ţările din regiune şi de consolidare a poziţiei GSK ca o companie de încredere.
Andre va conduce activităţile din această regiune din România, unde este stabilit împreună cu familia sa. El va continua să coordoneze echipa GSK România până când va fi anunţat un succesor. Noul Director General al GSK România va fi comunicat în curând.
“De când m-am alăturat echipei din România, mi-au atras atenţia recunoştinţa şi bunătatea oamenilor. Fiind parte din povestea acestei regiuni, în calitate de General Manager pentru România, am inteles complexitatea acestei zone, oportunităţile pe care le avem în faţa noastră şi provocările pe care trebuie să le depăşim. Sunt încântat să preiau noua poziţie, deoarece aceasta reprezintă un pas important înainte şi o mare şansă de a continua activitatea şi iniţiativele dezvoltate în Europa de Sud-Est. România a fost o experienta minunată pentru mine şi aştept cu nerăbdare să preiau provocările pe care această regiune le oferă”, Andre Vivan da Silva, VP & GSK Cluster Area Director South East Europe.
Înainte de rolul său de General Manager al GSK România, Andre a fost Vicepreşedinte al Primary Care şi Commercial Operations din Italia începând cu 2014 şi a contribuit la creşterea competitivităţii pe segmentul Primary Care din Italia.
Andre s-a alăturat echipei GSK în 2009, ca Specialty Business Unit Director, în Brazilia. În 2012, a fost numit Head of Academy, Commercial Excellence EMA, conducând divizia regională de Operational Planning, Sales şi Launch Excellence iar în 2013 a fost numit Head of Business Planning, China. Înainte de a se alătura GSK, Andre a ocupat diferite funcţii executive în departamentele comerciale din industria farmaceutică, precum Schering Plough, Organon, Lundbeck şi Eli Lilly.
Andre Vivan are un master în Administrarea Afacerilor Internaţionale la Universitatea Bournemouth UK. El a preluat rolul de la Sally Storey, care a fost numită Vicepreşedinte şi General Manager în cadrul Gulf Cooperation Council, începând cu data de 1 ianuarie 2018.