Criza politică din Ucraina şi confruntarea dintre Rusia şi Occident au împins deja Ucraina în recesiune şi au cauzat ieşiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancţiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea.
Fondul a înrăutăţit estimarea de creştere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi şi mai puternic şi s-ar putea extinde în afara spaţiului fost sovietic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Virusul respectiv, denumit Snake, este “una dintre ameninţările cele mai sofisticate şi mai persistente pe care le-am analizat”, explică BAE Systems într-un raport publicat vineri la Londra.
Apărut în 2006, acest virus pare să fi fost răspândit mai agresiv din 2013, potrivit aceleiaşi surse: din 56 de cazuri repertorizate din 2010 în lumea întreagă, 44 au fost înregistrate anul trecut.
Ucraina este principala ţintă, cu 22 de cazuri de la începutul lui 2013, dintre care 14 constatate de la începutul lui 2014, în timp ce criza politică din Ucraina s-a accelerat după înlăturarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, la sfârşitul lui februarie.
Cititi mai multe pe www.meidiafax.ro
“Occidentul trebuie să înceteze şantajarea şi intimidarea”, a declarat consilierul preşedintelui Vladimir Putin, Serghei Glaziev, într-un interviu pentru cotidianul Kommersant Ucarina, făcând referire la întâlnirea din decembrie a oficialului american cu oligarhii apropiaţi puterii de la Kiev.
“Din câte ştim, i-a ameninţat pe oligarhi că vor fi puşi pe o listă neagră a SUA dacă preşedintele Ianukovici nu cedează puterea opoziţiei. Acest lucru nu are nicio legătură cu dreptul internaţional”, a adăugat consilierul preşedintelui Putin.
“Se pare că Statele Unite mizează pe o lovitură de stat”, a mai afirmat Glaziev, adăugând că americanii cheltuie “20 de milioane de dolari pe săptămână pentru finanţarea opoziţiei şi a rebelilor, inclusiv pentru a-i înarma”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform unui sondaj realizat de Institutul Ifop, popularitatea lui Hollande a scăzut cu trei procente în noiembrie, ajungând la 20 la sută.
În acest context, Marine Le Pen, liderul formaţiunii naţionaliste Frontul Naţional, a cerut duminică dizolvarea Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, şi organizarea de alegeri anticipate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ultimatumul a fost lansat, după manifestaţiile contra preşedintelui islamist, de către militarii care au preluat conducerea Guvernului în perioada dintre înlăturarea fostului şef de stat Hosni Mubarak, în februarie 2011, şi alegerea lui Morsi, în iunie 2012.
Morsi a declarat că “Egiptul nu va permite nici un fel de întoarcere în trecut” şi a promis o “reconciliere naţională” şi o “pace socială”. Totodată, armata a declarat în decursul ultimei săptămâni că ea nu va lăsa ţara “să alunece într-un tunel sumbru al conflictelor şi tulburărilor”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noul guvern, cu 21 de miniştri, din care 7 femei, îi are în prim-plan pe Fabrizio Saccomanni, directorul Băncii Italiei şi fost oficial al BERD, ca ministru al economiei şi al finanţelor, pe fostul comisar european Emma Bonino ca ministru de externe şi pe Angelino Alfano, secretarul general al Poporului Libertăţii, ca vicepremier şi ministru de interne. Alfano, anterior ministru al justiţiei în fostul cabinet Berlusconi, este autorul tuturor legilor cu adresă prin care Silvio Berlusconi a fost pus la adăpost de orice risc în procesele de corupţie care i-au fost intentate.
Conform Reuters, Alfano va încerca să impună în guvern toate politicile dorite de Berlusconi – începând cu măsuri de reducere a taxelor, prielnice afacerilor acestuia – întrucât este în măsură să prăbuşească guvernul dacă acesta nu se conformează dorinţelor fostului prim-ministru. În campania electorală, Silvio Berlusconi le-a promis alegătorilor returnări de taxe în valoare de 4 mld. euro dacă va ajunge din nou la putere.
Enrico Letta s-a declarat deja favorabil unei relaxări fiscale şi a accentuat că intenţiile sale, ca reprezentant al social-democraţiei, vizează relansarea economică, inclusiv prin politici la nivel european, în locul austerităţii susţinute promovate de cabinetul Mario Monti. Rămâne de văzut dacă Berlusconi va continua să susţină şi ieşirea Italiei din zona euro şi întoarcerea la liră, ca în vara trecută, când încerca să preseze astfel Banca Centrală Europeană să garanteze datoria suverană a statelor zonei euro şi să tipărească bani pentru a susţine economia acestora (nu că BCE n-ar fi făcut asta între timp).
“Italia moare dacă are parte numai de austeritate”, a afirmat Letta, care a promis că dacă măsurile guvernului său nu vor avea succes în 18 luni, îşi va da demisia. Imediat după numire, Letta a plecat la Berlin şi apoi la Paris. Poziţia lui în favoarea unor politici de stimulare a economiei a fost salutată de preşedintele François Hollande, dar şi cancelarul Angela Merkel a primit bine declaraţia lui Letta că “nu vrem o Europă care permite escaladarea îndatorării” şi asigurările lui că Italia va respecta ţintele de reducere a datoriei fixate de UE.
Bulgaria ar fi aderat la Schengen dacă nu ar fi existat actuala criză politică internă, afirmă premierul Bulgariei, Boiko Borisov, informează Mediafax, citând Novinite. “Cred că am fi fost admişi în Schengen cu frontierele aeriene la summitul UE din 14 martie, dacă Olanda nu s-ar fi opus. Dar criza din Bulgaria este îngrijorătoare pentru toată lumea şi nu doar pentru că a demisionat Guvernul”, a spus Borisov. Dezbaterea privind aderarea Bulgariei şi României la Schengen a fost amânată până spre sfârşitul anului în cursul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurat joi la Bruxelles. Germania, Finlanda, Olanda şi probabil Franţa se opun în prezent admiterii României şi Bulgariei în Schengen.
“Cred că am fi fost admişi în Schengen cu frontierele aeriene la summitul UE din 14 martie, dacă Olanda nu s-ar fi opus. Dar criza din Bulgaria este îngrijorătoare pentru toată lumea şi nu doar pentru că a demisionat Guvernul”, a spus Borisov, citat de site-ul Novinite.com.
Dezbaterea privind aderarea Bulgariei şi României la Schengen a fost amânată până spre sfârşitul anului în cursul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne desfăşurat joi la Bruxelles.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“România a făcut aceste promisiuni. Se va ţine de cuvânt până la urmă? A-ţi respecta promisiunile poate fi o chestiune de viaţă şi de moarte într-o alianţă”, a spus Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul de ambasador în această săptămână.
Actuala coaliţie de guvernământ – USL – merită credit pentru angajamentul luat de a se conforma condiţiilor FMI şi criteriilor UE de consolidare a domniei legii şi de luptă contra corupţiei, a apreciat diplomatul american, adăugând: “Dar trebuie să se şi ţină de cuvânt”.
“Până acum există toate indicaţiile că vor face asta. Dar dacă nu o fac, va fi o mare problemă şi se vor confrunta cu o altă criză”, a adăugat Gitenstein.
“Să nu repetăm criza din vară”, a fost sfatul lui pentru politicienii români, cu avertismentul că aceasta ar afecta investiţiile în a doua cea mai săracă ţară din UE, după Bulgaria. “Ei trebuie să convingă investitorii că domnia legii este respectată, că există transparenţă şi predictibilitate. Dacă fac aceasta, vor stimula dezvoltarea clasei mijlocii. Şi nu e important numai ceea ce vor investitorii, ci şi ce standard de viaţă au românii, dacă copiii lor decid să rămână în ţară sau nu”, a continuat diplomatul.
“În SUA, la o sută de ani după revoluţie, încă aveam de-a face cu magnaţi puternici, care controlau căile ferate, partidele politice, media – familiile Carnegie, JP Morgan… şi abia în anii ’20 am început să spargem aceste monopoluri”, a amintit Gitenstein. El s-a arătat însă optimist în privinţa viitorului României, apreciind că “este vorba de o democraţie tânără care încearcă să facă în 20 de ani ceea ce nouă în SUA ne-a luat o sută de ani. Şi au făcut progrese extraordinare.”