BusinessMagazin

Tag: creier

  • O specie misterioasă de hominid cu creier complex precum omul modern duce la regândirea teoriei evoluţiei oamenilor

    H. naledi a fost descoperit în 2015, cauzând o revoluţie în domeniul cercetării evoluţiei omului prin combinaţia de caracteristici primitive şi avansate, scrie The Independent.

    „Am precizat atunci că H. naledi prezintă unele trăsături foarte complexe”, a precizat Lee Berger de la Universitatea Witwatersrand, unul dintre savanţii din spatele descoperirii iniţiale.

    Cea mai importantă trăsătură a fost aceea că hominizii îşi îngropau morţii într-o manieră ritualică, ceea ce sugerează un nivel de sofisticare ce nu a mai fost egalat în lumea hominizilor. „Acest lucru a cauzat dezbateri în mediul ştiinţific pentru că toată lumea zicea ‘nu se poate, are creierul prea mic’”, a adăugat Berger.

    Pentru a afla ce se întâmpla în capetele indivizilor din specia Homo naledi, Berger a apelat la ajutorul colegilor săi pentru a reconstrui digital, pe baza fragmentelor de craniu descoperite, interiorul craniilor. Astfel, în frunte cu Ralph Holloway, autorul principal al studiului de la Universitatea Columbia, s-a putut determina structura (exterioară a) creierului. Descoperirile au fost publicate în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

    Printre altele, s-a confirmat că, într-adevăr, Homo naledi avea un creier foarte mic, dar a prezentat complexităţi în multe regiuni, inclusiv în cele asociate cu emoţiile şi un lob frontal mare asociat cu limba.

    „Este prea devreme pentru a specula cu privire la limbă şi comunicare la Homo naledi”, a precizat co-autorul studiului, Shawn Hurst de la Universitatea Indiana.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Realitatea ar putea fi, de fapt, o halucinaţie. Cum explică ipoteza un profesor de neuroştiinţă cognitivă

    „De unde ştim că suntem în lumea reală? De fapt, s-ar putea să nu fim. Tot ce percepem, tot ce experimentăm, este un rezultat al creierului, care interpretează informaţia senzorială, furnizată într-o anumită modalitate.

    Sunt Anil Seth. Sunt profesor de neuroştiinţă la Universitatea din Sussex, în Marea Britanie. Acum puteţi spune că toate experienţele noastre sunt halucinaţii. De câte ori suntem de acord asupra lucrurilor, asta formează realitatea. Creierul se bazează pe aşteptările anterioare, despre ceea ce este acolo, pentru a interpreta informaţia senzorială vastă, zgomotoasă şi neclară, de care se „loveşte” încontinuu.

    Percepţia, în loc să fie o reflecţie a ceea ce este în lume, reprezintă un proces de interpretare. Este simplu să presupunem că vedem cu ochii. De fapt, vedem cu creierul. Ochii noştri sunt necesari, dar descoperim că percepţia este mai degrabă un produs al modului în care creierul nostru interpretează toate aceste informaţii. Ochii sunt o fereastră către realitatea obiectivă externă. Şi când echilibrul oscilează între cum interpretează creierul informaţia senzorială şi ce înseamnă ea de fapt, oamenii încep să vadă lucrurile pe care alţii nu le văd, au halucinaţii”, explică Anil Seth, citat de Business Insider.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Care este, cu adevărat, efectul pe care smartphone-ul îl are asupra creierului. Avertismentele cercetătorilor sunt îngrijorătoare

    Asemenea întreruperi ar putea părea raţionale: vrem ca tehnologia să ne ajute, în încercarea noastră de a ne face ordine în vieţile aglomerate, să ne asigure că nu pierdem nimic important.

    Dar corpurile noastre au o altă părere, scrie Business Insider: aceste alerte constante stresează hormonii, încurajează o ripostă biologică de genul „luptă sau fugi”, inima ne bate mai tare, respirăm greu, transpirăm, ni se contractă muşchii. Acesta este răspunsul la pericol, nu la un simplu SMS sau mesaj din partea unui coleg.

    Pur şi simplu nu suntem „croiţi” să trăim aşa. Aplicaţiile noastre profită de nevoile noastre imediate, pentru siguranţă şi interacţiune socială şi cercetătorii au început să analizeze efectele negative. 89% dintre studenţi spun că simt „vibraţiile-fantomă” ale telefoanelor şi îşi imaginează că dispozitivele îi avertizează.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Încălţămintea care îi ajută pe bolnavii de parkinson să meargă

    De aceea, o universitate din Olanda a dezvoltat pantofii cu laser. Aceştia proiectează în faţa persoanei care îi poartă o linie roşie, la o distanţă de 45 de cm, informează Go4it.


    Laserul funcţionează doar atunci când pantoful pe care este montat nu se mişcă. Testele au arătat eficienţa dispozitivului, chiar şi pe trasee cu multe obstacole.

  • Care este primul lucru pe care trebuie să-l faci dimineaţa pentru a avea succes, în opinia unui psiholog, absolvent Harvard

    Cuddy sugerează că înainte de a ne da jos din pat ar trebui să ne întindem corpul cât putem de mult. De ce am face asta? Teoria din spate se numeşte “power posing” (nr. poziţie de putere) şi atunci când te întinzi foarte mult îi transmiţi creierului că ai foarte multă încredere în tine. Din această poziţie de putere, de a te face cât mai mare posibil, îi spune minţii şi corpului tău că eşti o persoană foarte încrezătoare.

    “Când pretinzi că eşti foarte puternic este foarte probabil să te şi simţi foarte puternic”, spune Amy Cuddy care precizează că dormitul în poziţia fetusului s-ar putea să aibă un efect invers asupra încrederii de sine.

  • Unul dintre creatorii Facebook: “L-am ajutat pe Zuckerberg să creeze un monstru. Facebook exploatează vulnerabilităţile din creierul uman. Numai Dumnezeu ştie ce le face copiilor noştri”

    În cadrul unei discuţii cu publicaţia Axios, antreprenor a discutat deschis despre pericolele din jurul social media şi modul în care aceste reţele exploatează vulnerabilităţile umane.

    „Toate aceste aplicaţii, Facebook fiind prima dintre ele, au fost create pe o singură idee: Cum atragem cât mai mult din atenţia oamenilor şi cum consumăm mai mult din atenţia lor?”, spune Parker, care s-a alăturat Facebook-ului în 2004, când Facebook-ul avea mai puţin de un an de la înfiinţare.

    Comentariile acestuia se adaugă unui val de figuri reprezentative din industria hi-tech, care şi-au exprimat îngrijorările cu privire la produsele pe care le-au creat la un moment dat.

    „Şi în urma planului de a atrage cât mai mult timp şi atenţie, trebuie să primeşti o mică doză de dopamină din când în când, atunci când cineva îţi dă like sau comentează la o poză sau o postare. Iar această doză de dopamină te va face să mergi mai departe şi să contribui cu mai mult conţinut, iar acest sistem te va acapara…mai mult like-uri, mai multe comentarii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Femeile au creierul mai activ decât bărbaţii. Studiul care explică cele mai mari diferenţe dintre femei şi bărbaţi

    Cercetătorii au analizat mai bine de 46.000 de tomografii, dintre care 26.000 prezentau anumite tulburări psihice, precum schizofrenie, bipolaritate, deficienţe comportamentale, ca ADHD-ul ori traumatisme de diferite tipuri.

    În total, studiul a vizat 128 de regiuni cerebrale, iar în urma analizei oamenii de ştiinţă au descoperit că femeile au un creier mai activ în mai multe zone decât bărbaţii. Este vorba mai ales despre cortexul prefrontal şi sistemul limbic cerebral, ambele ocupându-se de gestionarea emoţiilor, a stării de spirit şi de capacitatea de concentrare. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Femeile au creierul mai activ decât bărbaţii. Studiul care explică cele mai mari diferenţe dintre femei şi bărbaţi

    Cercetătorii au analizat mai bine de 46.000 de tomografii, dintre care 26.000 prezentau anumite tulburări psihice, precum schizofrenie, bipolaritate, deficienţe comportamentale, ca ADHD-ul ori traumatisme de diferite tipuri.

    În total, studiul a vizat 128 de regiuni cerebrale, iar în urma analizei oamenii de ştiinţă au descoperit că femeile au un creier mai activ în mai multe zone decât bărbaţii. Este vorba mai ales despre cortexul prefrontal şi sistemul limbic cerebral, ambele ocupându-se de gestionarea emoţiilor, a stării de spirit şi de capacitatea de concentrare. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro