BusinessMagazin

Tag: creditare

  • Legea plafonării dobânzilor a deschis cutia Pandorei: Bancherii dau vină pe români că au aşteptări ”iraţionale” de la bănci.

    ARB susţine că nemulţumirea românilor faţă de dobânzile la credite porneşte de la un  populism alimentat de promisiuni false şi de la o educaţie financiară precară, clienţii având aşteptări nerealiste de la bănci.
     
    ”Cercul vicios al populismului pleacă de la promisiuni false care duc automat la aşteptări nerealiste, nemuţumiri, situaţii conflictuale, procese în instanţă finalizate cu dezamăgire. Aceasta duce la lipsă de încredere în sistemul bancar şi la autoexcludere financiară de tipul <nu mă mai ating de credite>”, a declarat Sergiu Oprescu, Preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor şi Preşedinte executiv Alpha Bank, în cadrul unui eveniment desfăşurat luni la Institutul Bancar Român, întrebat care ar fi o variantă viabilă a plafonării dobânzilor, în contextul actual al populismului.
     
    El spune că, pe fondul unei educaţii financiare precare, aşteptările iraţionale „duc la nemulţumiri faţă de ceea ce există în prezent”.
     
    Bancherul lansează un ”avertisment” la adresa clienţilor nemulţumiţi de condiţiile primite, dând chiar exemplul legii dării în plată, unde încă sunt ”multe cazuri încă în instanţă”.
     
    „Situaţiile conflictuale sunt rezolvate în instanţă cu o mare dezamăgire pentru cei care le iniţiază. Dacă discutaţi cu cei care au iniţiat aceste lucruri, veţi observa o nemulţumire foarte mare. Această dezamăgire duce la accentuarea lipsei de încredere în sistem. Ea duce la un fel de autoexcludere financiară de tipul – nu mă mai ating de credite. În secolul 21 nu e atât de bine să faci asta”.
     

  • Grecia ar putea avea nevoie de un program financiar preventiv începând din august

    Grecia a primit asistenţă financiară în valoare de 260 de miliarde de euro începând din anul 2010, iar al treilea program internaţional de creditare expiră în august.

    Guvernul de la Atena vrea să demonstreze că se descurcă singur, iar în ultima lună a reuşit să colecteze trei miliarde de euro prin emiterea de obligaţiuni. Însă unii oficiali europeni nu cred că Grecia se poate descurca fără o linie de creditare preventivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Garanti Bank şi Garanti Leasing, acorduri de 32 de milioane de euro cu IFC, pentru sprijinul IMM-urilor

    Grupul Garanti România are ca strategie pe termen lung sprijinirea economiei locale şi a companiilor în cadrul cărora există femei acţionari sau care se regăsesc în structura de top management. În prezent, statisticile arată că în România există peste 481.000 de companii cu asociaţi sau acţionari femei  şi aproximativ 165.000 de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale deţinute de femei. „Încurajarea antreprenoriatului feminim în sectorul privat din România maximizează potenţialul forţei de muncă şi a dezvoltării economiei locale”, a declarat Thomas Lubeck, director regional IFC pentru Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Din cele 32 de milioane de euro, 25 de milioane de euro au fost acordate Garanti Bank şi 7 milioane de euro Garanti Leasing. Acestea sunt al cincilea şi, respectiv, al şaselea acord semnat de IFC cu Grupul Garanti, vizând IMM-urile. Anterior, în ultimii şase ani, IFC a acordat Grupului Garanti un volum total de 70 de milioane de euro, în scopul finanţării IMM-urilor.

    „Antreprenoriatul este un motor important al dezvoltării economice în România. Strategia Garanti este aliniată cu viziunea IFC, lucru dovedit şi de colaborarea noastră de succes din ultimii ani”, a declarat Ufuk Tandogan, CEO Garanti România.

    International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată exclusiv pe sectorul privat, în pieţele emergente şi este, de asemenea, unul dintre principalii investitori internaţionali din economia românească şi un susţinător important al dezvoltării sectorului privat.

  • Guvernatorul BNR Mugur Isărescu explică decizia de a majora dobânda de referinţă: Vrem să jugulăm inflaţia. Până spre Paşti vom avea creşteri de preţuri

    BNR a decis astăzi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an de la 2% pe începând cu 8 februarie 2018 şi a decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% de la 1% pe an. Totodată rata dobânzii aferente facilităţii de creditare a fost majorată la 3,25% de la 3%.

    Ce spune guvernatorul Isărescu:

    ”Roborul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma într-o anumită perioadă de timp majorarea de astăzi, iar creditele în lei se vor scumpi marginal. Majorările nu sunt de amploare. Dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, aceasta s-a situat la 5-6%.
    Trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am dat-o astăzi urmăreşte să juguleze inflaţia care acum este determinată în mare măsură de unele preţuri şi preţul ţiţeiului.

    Vrem să temperăm inflaţia şi odată cu ea şi majorările de dobânzi.

    Mişcările de lichiditate din T4 anul trecut şi T1 al acestui an sunt determinate de operaţiunile ministerului de Finanţe. Când ei utilizează pentru plata unor scadenţe mari stocul în valută – aşa numitul buffer – apelează la BNR. Ne batem cu inflaţia, suntem în luptă cu ea. Acceptăm să se facă şi anumite ajustări.”

    Mai devreme sau mai târziu, dobânda de politică monetară se va alinia cu dobânda Robor.

    Până spre Paşti vom avea creşteri de preţuri. Creşterile importante de preţuri sunt în spate, cam din septembrie, octombrie anul trecut, inclusiv ce s-a întâmplat deja în ianuarie. Pericolul este să se schimbe anticipaţiile, de aceea acţionăm.

    Criticile guvernului sunt bune, sunt ca un duş, ne reviogrează. Noi colaborăm cu orice guvern ne dă ţara.

    Suntem într-o ţară liberă, fiecare om are libertatea deciziei, dar când vedem că lucrurile se accentuează, că s-ar putea întâmpla ceva, considerăm că e bine să reacţionăm (n.red. legat de avertismentul BNR faţă de piaţa criptomonedelor). La noi încă apetitul faţă de aceste criptomonede este încă mic. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizie ŞOC pe piaţa monetară: BNR majorează pentru a doua oară în 2018 dobânda de referinţă

    În şedinţa din 7 februarie 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

    Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an începând cu data de 8 februarie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie, cresc dobânzile! Unicredit se aşteaptă ca BNR să majoreze din nou miercuri dobânda de politică monetară

    Tot în ianuarie, Banca Centrală a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% de la 2,75%.
     
    La finalul anului trecut inflaţia ajunsese deja spre 3,3%, iar analiştii UniCredit se aşteaptă la depăşirea targetului de 1,5-3,5% încă din ianuarie 2018, urmată de revenirea spre pragul superior al intervalului spre sfârşitul lui 2018 şi nivelurile apropiate de 3% în 2019.
     
    În aceste condiţii, având în vedere că dobânzile trebuie să fie conectate cu creşterea inflaţiei, şi ţinând cont de riscurile inflaţioniste, analiştii cred că va fi nevoie de încă patru majorări ale dobânzii de politică monetară, cu câte 0,25 puncte, în acest an pentru a stabiliza inflaţia şi aşteptările de inflaţie în intervalul dorit în următorii doi ani. Astfel, dobânda de politică monetară va ajunge la 3% până în toamna acestui an.
     

  • Cât mai cresc dobânzile

    2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.

    Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.

    ”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“

    Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
    Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“

    Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“

    |n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.

    ”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“

    Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.

    ”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“

    Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“

    Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

    ”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“

    Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.

    ”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între  bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.

    ”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“

    Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.

     

  • Banca Naţională a majorat dobânda-cheie la 2% pe an

    Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa din 8 ianuarie 2018 Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât următoarele:
    – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
    – majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an de la 0,75 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,00 la sută pe an de la 2,75 la sută pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
    – Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul important: Ce se întâmplă cu Prima Casă din 2018? Toţi românii trebuie să afle asta

    “Anul trecut am avut alocată o sumă de 2,94 miliarde de lei acestui program, anul acesta 2,5 miliarde de lei fiind deja aproape epuizaţi. Cred că au mai rămas în jur de 113 milioane la câteva bănci, dar urmează să primim raportările şi putem foarte bine să observăm la finele acestei luni că s-a epuizat tot fondul. Dacă ar mai rămâne puţin, se realocă la băncile care au performat cel mai bine. Dar este foarte probabil ca raportările să ne arate că fondul s-a epuizat”, a spus Petrescu.

    Potrivit acestuia, pentru următorii trei ani, alocările vor fi de câte două miliarde de lei anual, urmând ca, în 2021, plafonul să ajungă la 1,5 miliarde de lei.

    “Fără discuţie, există garanţii că măcar până în 2021 acest program va continua. Este o strategie aprobată pe 29 noiembrie 2016 de Guvernul României”, a subliniat oficialul FNGCIMM.

    El a mai spus că, din 2009, când a fost lansat programul, au existat o serie de recalibrări, care au fost făcute în beneficiul celor care au accesat fondurile, astfel încât aceştia să-şi poată plăti ratele, ca dovadă rata mică de default de 0,3%, scrie realitatea.net

  • Sharing economy: un model pentru o lume digitală

    April Rinne, prezentă ca speaker la Microsoft Summit, conduce grupul de lucru pentru economie colaborativă al Forumului Economic Mondial (WEF), sfătuind companii, autorităţi, antreprenori sau investitori în legătură cu modelul de implementare a acestui sistem. A vizitat până în prezent peste 100 de ţări – nimic ieşit din comun, având în vedere că lucrează majoritatea timpului peste hotare.

    ”Eu nu încerc să conving pe nimeni de ceva, nu vreau să convertesc oamenii la economia colaborativă“, spune râzând April Rinne. ”Mă uit la lumea din jurul meu şi la locul în care am ajuns, din punct de vedere economic, social, al mediului înconjurător, şi mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat după revoluţia industrială; da, avem mult mai multe lucruri disponibile în acest moment, dar am ajuns într-un punct destul de înşelător, în care mulţi oameni trăiesc peste nivelul pe care şi-l pot permite şi în care multe bunuri nu sunt folosite îndeajuns.“

    Termenul ”economie colaborativă“ (sharing economy) a apărut la începutul anilor 2000, odată cu noi modele de afaceri bazate pe tehnologii sociale şi o teamă tot mai mare faţă de ideea de epuizare a resurselor naturale. Profesorul Lawrence Lessig a fost primul care a folosit sintagma, în anul 2008, cu toate cu ideea de a folosi resurse la comun prin intermediul unor platforme era deja prezentă. În anul 2011, revista Time a numit economia colaborativă una dintre cele 10 idei care vor schimba lumea. Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum Uber sau Airbnb reflectă perfect beneficiile. Este şi motivul pentru care cele două entităţi sunt utilizate pentru a descrie cum ar trebui să funcţioneze economia colaborativă; nu sunt singurele, evident, dar sunt cele mai valoroase companii bazate pe ideea împărţirii bunurilor.

    Din nou, conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp: întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Prin dezvoltarea tehnologiei şi globalizare, oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. Economia colaborativă este un sistem care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere a economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor.

    Împărţirea, şi nu deţinerea unui bun, scăderea costurilor şi o mai bună perspectivă în ceea ce priveşte mediul înconjurător, precum şi dezvoltarea comunităţilor – acestea sunt cele trei principii care ar trebui să stea la baza economiei colaborative, explică April Rinne.

    ”Câţi dintre noi avem o maşină care este parcată în acest moment? O maşină stă parcată, în medie, 23 de ore pe zi. Acel bun are o eficienţă de doar 5%, dar plătim pentru el tot timpul. Dacă te gândeşti puţin, e de-a dreptul ridicol“, spune ea ”Am putea face lucrurile mult mai bine decât le facem acum, ca societate. Dacă eu o să deţin toate lucrurile de care am nevoie, dacă tu o să deţii toate lucrurile de care ai nevoie, atunci nu mai e necesar să ne cunoaştem. Nu am nevoie să apelez la tine pentru nimic, iar asta duce la slăbirea şi chiar pierderea ideii de comunitate.“

    Dorinţa de a deţine lucruri nu e ceva specific românesc, spune economista, remarcând totuşi faptul că în statele fost socialiste acest fenomen este mai accentuat. ”Ceea ce vedem este că atât cei cu venituri mici, cât şi cei înstăriţi sunt atraşi de ideea economiei colaborative. Cei cu venituri mari au depăşit nevoia unui statut social, în vreme ce persoanele cu venituri mici sau foarte mici înţeleg oportunităţile ce vin din acest sistem. România – lumea întreagă, de altfel – nu îşi mai poate permite ca oamenii să deţină toate lucrurile de care au nevoie. Ne îndreptăm către un dezastru în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Nu te poţi aştepta ca oraşele să se tot extindă, să se aglomereze, iar calitatea vieţii să rămână aceeaşi. Nu sunt împotriva ideii de a deţine, dar există o gamă mult mai variată de lucruri sau servicii pe care le poţi accesa prin economia colaborativă.“

    Care sunt lucrurile care se potrivesc cel mai bine în peisajul economiei colaborative? Lucrurile care sunt extrem de scumpe şi cele pe care nu le foloseşti în mod curent, explică April Rinne. ”De aici şi succesul unor companii ca Uber sau Airbnb, ce au în centru maşini şi case. În tot mai multe oraşe există aşa-numitele biblioteci de unelte, de unde poţi să împrumuţi maşini de tuns iarba sau bormaşini – din nou, obiecte pe care nu le foloseşti tot timpul şi care sunt extrem de costisitoare de cumpărat. În mod uzual, acestea funcţionează pe baza unei taxe iniţiale de înscriere şi a uneia anuale, care îţi permite să foloseşti câte unelte vrei.“