Tag: cotatie

  • Euro a atins maximul ultimilor patru ani şi şapte luni: 4,5729 lei

    După maximele atinse în anul 2012, când euro a trecut şi pragul de 4,6 lei, moneda europeană a evoluat într-un coridor de 4,35-4,55 lei, pentru ca joi să ajungă la maximul de 4,5729 lei.

    În octombrie 2012, euro fusese cotat la 4,5740 lei.

    Aprecierea euro din ultim ele zile a fost anticipată într-o oarecare măsură de către analişti, care interpretează mesajele băncii centrale ca fiind favorabile mai degrabă monedei naţionale. „Reiterăm că deşi am vedea mai degrabă argumente în favoarea întăririi leului (evoluţia mai slabă decât monedele din regiune, fundamentele bune), declaraţiile recente ale guvernatorului BNR sugerează că leul ar putea rămâne lângă valorile actuale pentru puţin timp”, a notat ING Bank într-un newsletter de analiză a pieţelor financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul s-a prăbuşit. Cea mai slabă cotaţie faţă de euro din ultimii 4 ani şi 5 luni

    Leul continuă să se deprecieze faţă de euro, ajungând la cea mai slabă cotaţie din ultimii 4 ani şi 5 luni.
     
    Euro a crescut cu 1,50 bani faţă de cotaţia precedentă, ajungând la 4,5512 lei, iar dolarul cu 1,99 bani, ajungând la 4,3105 lei.
     
    Precedentul record negativ datează din 7 iunie 2013, când nivelul unui euro ajunsese la 4,5535 lei.
  • Preţul petrolului s-a prăbuşit

    Momentul în care scăderea se va opri nu se întrevede încă,posibilitatea fiind ca preţurile să scadă şi mai mult, poate chiar la 20 de dolari pe baril. Declinul este provocat de încetinirea creşterii economiei chineze, a doua mare economie a lumii, şi de supraoferta creată de livrările suplimentare provenite din America de Nord.

    Scăderea din ultima perioadă a fost alimentată de reuniunea din decembrie a statelor producătoare de petrol din OPEC, în frunte cu Arabia Saudită, care menţin producţia la 31,5 milioane de barili pe zi, peste plafonul maxim al organizaţiei, organizaţia refuzând să renunţe la strategia de a-şi proteja cota de piaţă prin preţuri mici.

    Atare mişcări erau greu de intuit la începutul anului, când barilul era cotat la 50 de dolari, oricum un preţ care nu mai fusese înregistrat din 2009. Motivele invocate pentru scăderea preţului erau atunci creşterea producţiei din Rusia şi din Irak; Rusia ajunsese la cel mai ridicat nivel de producţie de la destrămarea Uniunii Sovietice, până la 10,667 milioane de barili pe zi. Estimările analiştilor indicau scăderi, dar la niveluri, să le zicem suportabile, de 42 de dolari barilul în cazul Goldman Sachs (două săptămâni mai târziu estimările companiei mergeau spre 30 de dolari barilul). Agenţia Internaţională pentru Energie anticipa o creştere a preţurilor în a doua jumătate a lui 2015, mizând pe o reechilibrare a pieţei şi pe efectele, „marginale“ doar, ale creşterii producţiei de hidrocarburi din Statele Unite.

    Efectele scăderii preţurilor nu s-au lăsat aşteptate: Lukoil anunţa o scădere a investiţiilor din 2015 cu 10%, adică 1,5 miliarde dolari, concretizată prin reducerea cheltuielilor de rafinare şi prin blocarea noilor angajări, cât şi prin menţinrea dividendelor la nivelul anului 2014. Câteva zile mai târziu şi OMV anunţa reducerea investiţiilor pentru perioada 2015 – 2017, dar şi faptul că va rata ţinta de producţie stabilită la 400.000 de barili echivalent petrol pe zi.

    Piaţa a primit ceva semnale încurajatoare în mai, când China devenea cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, devansând pentru prima oară Statele Unite, analiştii apreciind că achiziţiile se vor menţine la un nivel ridicat în pofida ritmului mai lent de creştere al economiei chineze. Importurile de petrol ale Chinei au atins în aprilie un nivel record de aproape 7,4 milioane de barili pe zi, peste nivelul de 7,2 milioane de barili pe zi înregistrat de importurile Statelor Unite. „Poziţia de cel mai mare importator de ţiţei va conferi Chinei mai multă influenţă. Angajamentul Chinei în Orientul Mijlociu va cotinua să se schimbe, nu va mai fi un jucător minor“, a declarat Philip Andrews-Speed, director pentru cercetări în domeniul securităţii energiei la National University of Singapore. În ultimul deceniu, producătorii de petrol din întreaga lume şi-au schimbat în mod fundamental rutele comerciale, în condiţiile în care importurile SUA au scăzut de la peste 10 milioane de barili pe zi în urmă cu 10 ani la circa 7 milioane de barili pe zi în prezent, în timp ce importurile Chinei au crescut de şapte ori.

    La jumătatea anului marile grupuri petroliere anunţau că au redus cheltuielile pentru noi proiecte cu 200 de miliarde de dolari, în cadrul unor măsuri urgente menite să protejeze investitorii de scăderea preţurilor. Era vorba de amânarea a 46 de proiecte mari de petrol şi gaze cu rezerve cumulate de 20 de miliarde de barili echivalent de petrol, mai mari decât rezervele dovedite ale Mexicului. Între companiile care amână marile planuri de producţie în aşteptarea scăderii costurilor se aflau şi BP, Royal Dutch Shell, Chevron, Statoil şi Woodside Petroleum.

    Alte estimări indicau că industria petrolului are nevoie de 500 de miliarde de dolari pentru ca producătorii să îşi poată plăti datoriile. Numărul obligaţiunilor companiilor de petrol şi gaze cu randamente de cel puţin 10% s-a triplat în ultimul an, astfel încât 168 de firme din America de Nord, Europa şi Asia înregistrau astfel de datorii, iar raportul dintre datoriile nete şi profiturile companiilor se află la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Piaţa suprasaturată a împins preţurile, spre finalul anului, la minimele ultimilor 11 ani, la niveluri comparabile cu cele din 2004, când au început discuţiile despre un super-ciclu al pieţei mărfurilor. Producţia de petrol a OPEC se află la niveluri maxime încă de anul trecut, statele membre încercând să scoată de pe piaţă producătorii concurenţi care înregistrează costuri mai mari de producţie, cum sunt cei care exploatează zăcăminte de şist din SUA.

     

  • Bitcoin s-a depreciat cu aproape 20% weekend-ul trecut

    Cotaţia bitcoin a scăzut duminică la 290,83 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din acest an şi cu 18% sub nivelul la care se afla în dimineaţa zilei de sâmbătă, potrivit platformei de informaţii despre moneda virtuală CoinDesk, din Singapore, relatează CNBC.

    Analiştii menţioneză mai mulţi factori care ar provoca acest declin, precum previziunile conservatoare, temerile legate de cadrul juridic, vânzările mari efectuate de unii deţinători importanţi de bitcoin şi modificarea raportului dintre cerere şi ofertă.

    “Se zvoneşte că de ceva timp au loc progrese în privinţa posibilităţii de a folosi bitcoin, dar procesul de obţinere a monedei nu este la fel de rapid”, a declarat Hugh Madden, co-fondator al platformei de tranzacţionare a bitcoin ANX din Hong Kong.

    Recent, un număr de comercianţi online importanţi, între care Dell, Overstock şi Expedia, au început să accepte plăţi în bitcoin.

    Compania de plăţi online PayPal intenţionează să permită plăţi în bitcoin prin integrarea cu companiile Bitpay, Coinbase şi GoCoin, trei mari companii de procesare a plăţilor în această monedă.

    “Este mult mai greu să obţii bitcoin decât să cheltuieşti moneda, existând zvonuri că acest lucru provocă un dezachilibru între cerere şi ofertă. Integrarea PayPal va îmbunătăţi procesul”, a spus Madden.

    Bitcoin a fost anul trecut în centrul atenţiei, după ce s-a apreciat puternic din ianuarie şi până la începutul lui decembrie. Ulterior, cotaţia bitcoin s-a redus la jumătate din cauza temerilor legate de cadrul juridic. În prezent, cotaţia bitcoin este cu 73% sub nivelul maxim de 1.147 dolari pe unitate atins pe 4 decembrie 2013.

    Madden consideră că variaţiile mari ale bitcoin ar putea avea un efect pozitiv asupra monedei, întrucât o aduc în centrul atenţiei.

    Luna trecută, investitorul Tim Draper a anticipat că bitcoin s-ar putea aprecia la 10.000 de dolari pe unitate în următorii trei ani.

    Potrivit CoinDesk, bitcoin este tranzacţionată luni, pe piaţa asiatică, la circa 306,43 dolari pe unitate.

  • Familia Ruşanu lansează ofertă de preluare la Comat Met, la un preţ uşor sub cel propus la delistare

     Oferta de preluare a firmei de închiriere a spaţiilor pentru birouri şi depozitare Comat Met Bucureşti (COMT) va fi lansată de Anca Daniela Ruşanu, la preţul de 28,61 lei/acţiune, cu 0,9% sub cotaţia propusă înaintea delistării, de 28,87 lei/acţiune.

    La Comat Met a existat o situaţie mai complicată după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a dispus derularea unei oferte de preluare la trei luni după ce AGA firmei a decis delistarea şi cumpărarea acţiunilor de la acţionarii care nu sunt de acord cu retragerea de pe piaţa Rasdaq.

    Lansarea unei oferte de preluare a fost dispusă de ASF la finalul lunii martie, cu câteva zile înainte de începerea perioadei de retragere din acţionariatul firmei înaintea delistării. În acest context, Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a solicitat ASF să clarifice urgent situaţia de la Comat Met, iar instituţia a suspendat pentru două săptămâni retragerea acţionarilor din firmă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moneda digitală Bitcoin a trecut de pragul de 1.000 de dolari

    Mulţi analişti şi investitori au asociat avansul susţinut al Bitcoin cu o bulă speculativă, însă notorietatea tot mai mare şi semnalul Senatului SUA că ar putea accepta moneda ca alternativă de plată au deschis calea unor noi creşteri. Monedele virtuale au depăşit un obstacol important săptămâna trecută, când autorităţile americane au semnalat într-o audiere în Senat că sunt dispuse să le accepte ca alternative legitime de plată. Audierea din Senat a calmat temerile că SUA ar putea lua măsuri care ar reduce atractivitatea monedelor virtuale.

    Unele declaraţii ale preşedintelui Rezervei Federale a SUA (Fed), Ben Bernanke, au fost, de asemenea, considerate pozitive pentru perspectivele Bitcoin. Într-o scrisoare adresată Senatului înaintea audierii de săptămâna trecută, Bernanke a reluat comentarii ale fostului vicepreşedinte Fed Alan Blinder, care a răspuns la întrebări despre monedele virtuale într-o audiere în Camera Reprezentanţilor în 1995. “Depoziţia vicepreşedintelui Alan Blinder de la momentul respectiv a scos în evidenţă că aceste inovaţii, chiar dacă prezintă unele riscuri în privinţa supravgherii şi impunerii legii, oferă perspective pe termen lung în anumite zone, mai ales dacă inovaţiile promovează un sistem de plăţi mai rapid, mai sigur şi mai eficient”, a afirmat Bernanke.

    Întrucât o mare parte a noii cereri pentru Bitcoin vine din China, audierea din Senatul SUA a susţinut speranţele că autorităţile de la Beijing nu vor recurge la reglementarea prea strictă a monedelor digitale.

  • Profit mai mic pentru Fondul Proprietatea

    Fondul a consemnat un profit de 535,2 milioane lei în luna septembrie, reiese din statisticile lunare transmise de FP Bursei de Valori Bucureşti. La finalul primelor zece luni din 2012, Fondul Proprietatea a raportat un profit de 571,34 milioane lei. Activul net al Fondului a scăzut cu 0,29% în luna octombrie, la 14,87 miliarde de lei, de la 14,92 miliarde lei în septembrie.

    La finele lunii septembrie, Fondul avea investiţii în titluri de stat de 473 milioane lei, cu 1,8% sub plasamentele din luna septembrie, de 482 milioane lei. Pe de altă parte, sumele din depozitele bancare au crescut cu 2,8%, la 373,96 milioane lei, de la 363,6 milioane lei în luna septembrie.

    Investitorii au plasat în această săptămână ordine de subscriere pentru pachete reprezentând cumulat 76,34% din acţiunile Fondului, în oferta prin care FP vrea să răscumpere 4,35% din propriile titluri, la un preţ cu 19% peste cotaţia de joi de la bursă. În piaţă au fost înregistrate 3.384 ordine, prin care sunt puse în vânzare 10,518 miliarde de titluri. Oferta este suprasubscrisă, astfel, de 17,5 ori.

  • Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro

    Dolarul a scăzut miercuri la cea mai joasă cotaţie din ultimele nouă luni,in raport cu un cos de valute principale, după ce datele statistice de marţi din Statele Unite au aratăt că numărul angajărilor din septembrie a fost mai mic decât era anticipat, scrie Reuters.

    Guvernul american preconiza că în septembrie se vor face 180.000 de angajări, însă datele oficiale arată că numai 148.000 de locuri de muncă au fost create.

    Neatingerea ţintei de angajări propuse în septembrie dă investitorilor mesajul că economia americană îşi pierduse din avânt încă dinainte de oprirea activităţii guvernului.

    Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro, a cărui apreciere începe să ridice îngrijorări printre politicienii europeni.  

    Moneda americană a pierdut teren şi în faţa yen-ului, folosit în general ca un pariu sigur pentru investitori în timpul perioadelor de incertitudine politică şi economică.

    “Datele macroeconomice slabe de săptămâna aceasta confirmă aşteptările investitorilor cum că FED va amâna încetinirea politicii de achizitie de obligatiuni pentru primul trimestru al anului următor”, a spus Lee Hardman, economist la Bank of Tokyo-Mitsubishi, cea mai mare bancă japoneză.

    Hardman a adăugat că “pe termen scurt, este posibil ca dolarul să rămână în defensivă, chiar dacă datele încep să se îmbunătăţească”.

    Un sondaj făcut de Reuters arată că majoritatea dealerilor din Statele Unite consideră că Rezerva Federală nu va începe să reduca programul de achiziţie de obligaţiuni , mai devreme de martie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro

    Dolarul a scăzut miercuri la cea mai joasă cotaţie din ultimele nouă luni,in raport cu un cos de valute principale, după ce datele statistice de marţi din Statele Unite au aratăt că numărul angajărilor din septembrie a fost mai mic decât era anticipat, scrie Reuters.

    Guvernul american preconiza că în septembrie se vor face 180.000 de angajări, însă datele oficiale arată că numai 148.000 de locuri de muncă au fost create.

    Neatingerea ţintei de angajări propuse în septembrie dă investitorilor mesajul că economia americană îşi pierduse din avânt încă dinainte de oprirea activităţii guvernului.

    Dolarul a scăzut la cea mai joasă valoare din ultimii doi ani faţă de euro, a cărui apreciere începe să ridice îngrijorări printre politicienii europeni.  

    Moneda americană a pierdut teren şi în faţa yen-ului, folosit în general ca un pariu sigur pentru investitori în timpul perioadelor de incertitudine politică şi economică.

    “Datele macroeconomice slabe de săptămâna aceasta confirmă aşteptările investitorilor cum că FED va amâna încetinirea politicii de achizitie de obligatiuni pentru primul trimestru al anului următor”, a spus Lee Hardman, economist la Bank of Tokyo-Mitsubishi, cea mai mare bancă japoneză.

    Hardman a adăugat că “pe termen scurt, este posibil ca dolarul să rămână în defensivă, chiar dacă datele încep să se îmbunătăţească”.

    Un sondaj făcut de Reuters arată că majoritatea dealerilor din Statele Unite consideră că Rezerva Federală nu va începe să reduca programul de achiziţie de obligaţiuni , mai devreme de martie.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Cursul BNR a urcat la 4,5340 lei/euro, aproape de maximul anului

     Leul s-a depreciat accentuat şi la începutul lunii iunie, iar pe 7 iunie banca centrală a publicat o rată de schimb de 4,5535 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2012.

    La data menţionată, leul s-a depreciat pe fondul renunţării investitorilor străini la obligaţiunile denominate în monedele regionale şi, implicit, la cele în lei, pe fondul îngrijorărilor că Fed ar putea reduce programul de achiziţii de obligaţiuni destinat stimulării economiei.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4992 lei/euro.

    Pentru dolarul american, BNR a publicat un curs de 3,4375 lei/dolar, în creştere puternică, cu 7,73 bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro