Tag: coruptie

  • Eurodeputat PSD, către Juncker: E nedrept că România a rămas cu MCV. Se foloseşte dubla măsură

    „Având în vedere importanţa şi rolul respectării statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei la nivel european, în calitate de membru al Parlamentului European care reprezintă România, doresc să vă semnalez câteva aspecte esenţiale prin intermediul acestei scrisori deschise.

    Cu toţii suntem de acord că fenomenul corupţiei este foarte important şi aduce prejudicii grave economiei şi societăţii în ansamblul său. Tocmai fiind conştientă de gravitatea fenomenului corupţiei, Comisia Europeană a adoptat, în iunie 2011, Comunicarea privind combaterea corupţiei în UE, în care s-a anunţat elaborarea Raportului Anticorupţie al UE, menit să monitorizeze şi să evalueze eforturile statelor membre în acest domeniu. Raportul a fost publicat o singură dată în 2014, stabilindu-se atunci că vor fi publicate alte rapoarte o dată la doi ani. În 2017, Raportul a fost oprit de la publicare, dar România şi Bulgaria au rămas cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în scrisoarea trimisă de Claudia Ţapardel, document remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DEFRIŞĂRI ŞI BRACONAJ în parcuri naţionale cu păduri seculare. Organizaţiile de mediu DEZVĂLUIE CORUPŢIA din Romsilva

    Cele două ONG-uri susţin că peste 60% din suprafaţa parcului national este afectată de defrişări. Activiştii de mediu au obţinut şi imagini cu o partidă ILEGALĂ de vânătoare în inima parcului, la care ar fi participat oficiali ai Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Caraş Severin şi Oraviţa.

    “Peste 60% din suprafaţa parcului este afectată de tăieri, o adevărată crimă împotriva biodiversităţii. Pădurile din parc sunt tratate ca nişte păduri ordinare de producţie. Agent Green şi EuroNatur fac un nou apel către Ministerul Mediului să intervină ferm pentru a pune capăt exploatărilor comerciale şi degradării pădurilor din parcurile naţionale.

    Contractele de administrare semnate cu Romsilva trebuie reziliate de urgenţă. Agent Green a descoperit zone care au fost degradate prin tăieri agresive, păduri seculare rase şi situri de importanţă comunitară distruse. Toate acestea au fost posibile din cauza incompetenţei şi a ignoranţei de care au dat dovada angajaţii Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa şi cei ai Romsilva. De asemenea, investigatorii Agent Green, au obţinut în exclusivitate imagini din timpul unei partide de vânătoare ilegală în inima parcului şi unde poliţiştii au prins la braconat oficiali ai AJVPS Caraş Severin şi Oraviţa”, arată Agent Green.

    Un angajat al Parcului Naţional Cheile Nerei a povestit pentru investigatorul Agent Green că vânătorii au încercat să scape, susţinând că nu ştiau că s-ar afla în inima parcului, iar oficialii agenţiei judeţene de vânătoare i-au ameninţat pe poliţişti şi pe angajaţii parcului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării imigraţiei; guvernul de dreapta de la Budapesta a fost acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene. Autorii rezoluţiei împotriva Ungariei, printre care se numără eurodeputata olandeză Judith Sargentini, afirmă că „există un risc clar privind încălcarea gravă a valorilor fundamentale europene“.

    Răspunsul lui Orban a venit prompt: Ungaria nu va accepta „ameninţări“ şi nu va deveni „patria imigraţiei“, a afirmat premierul ungar în plenul Parlamentului European. „Ungaria va fi condamnată pentru că a decis că nu va fi patria imigraţiei. Dar noi nu vom accepta ameninţări şi acte de şantaj din partea forţelor proimigraţie: ne vom apăra frontierele, vom opri imigraţia clandestină. Noi ne vom apăra frontierele şi doar noi putem decide alături de cine trăim. Am oprit sute de mii de imigranţi clandestini şi am apărat Ungaria şi Europa. Cetăţenii maghiari au decis că patria noastră nu va fi patria imigraţiei“, a subliniat Orban.

    Cum a ajuns însă Orban un politician de extremă dreapta, care practică un discurs aflat la graniţa cu extremismul?

    Este o metamorfoză completă a tânărului care, în timpul unui discurs din 1989, se prezenta ca un campion al democraţiei; a tânărului crescut în sărăcie, care a spus că până la 15 ani nu ştia ce înseamnă apă caldă la robinet.

    După absolvirea facultăţii, în 1987, Orban a lucrat part-time pentru Open Society Foundation (Fundaţia pentru o Societate Deschisă), organizaţia nonguvernamentală patronată de miliardarul George Soros. Doi ani mai târziu, s-a mutat alături de soţie şi fiica sa la Oxford, cu intenţia de a participa la un studiu legat de filosofia politică europeană. Orban s-a întors însă la Budapesta după doar patru luni, luând decizia de a intra în viaţa politică.

    Viktor Orban a participat la primele alegeri libere din Ungaria, în 1990, pe listele Fidesz, numit şi partidul tinerilor. Deşi formaţiunea a câştigat doar 22 de locuri în Parlament, cei care le-au ocupat au atras simpatia publicului prin imaginea lor nonconformistă – aveau plete şi purtau blugi sau tricouri, îndepărtându-se de ceea ce oamenii se aşteptau să vadă din partea reprezentanţilor.

    Plin de ambiţie şi carismă, Orban – care nu avea nici 30 de ani – a reuşit în scurt timp să preia controlul partidului. După rezultatele dezamăgitoare ale Fidesz la alegerile din 1994, el a mutat partidul către zona de dreapta şi a adoptat un discurs naţionalist. Mişcarea s-a dovedit una inspirată, Fidesz câştigând detaşat alegerile din 1998; Orban, transformat într-un politician în costum, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Ungariei.

    Sub conducerea sa, Fidesz a suferit două înfrângeri surprinzătoare, în 2002 şi 2006; au urmat însă două victorii importante, la alegerile din 2010 şi 2014.

    Un important derapaj constituţional a avut loc în 2013, atunci când Parlamentul de la Budapesta a adoptat o serie de amendamente care limitau atribuţiile Curţii Constituţionale, limitau libertatea presei (incriminând exprimările publice care „încalcă demnitatea naţiunii“), a educaţiei (studenţii cu burse de stat erau obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a cultelor (care puteau primi bani numai dacă lucrau „pentru interesul public“) şi a minorităţilor (autorităţile locale puteau interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

    După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei de la acea vreme, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, declarau că amendamentele „trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene“. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, spunea că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare „ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică“.

    În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut reclamă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că „ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE“ şi că „nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles“. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că „vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… Preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici“.

    Discursul lui Orban a devenit şi mai agresiv la începutul anului 2015, atunci când partidul a pierdut susţinerea în Parlament. Pentru a recâştiga susţinerea, Orban a ales ca temă centrală imigraţia, atacând decizia Uniunii Europene care impunea fiecărui stat membru să primească un număr de refugiaţi. Mai mult, într-un gest de sfidare la adresa instituţiilor europene, liderul Fidesz a construit un gard de peste 170 de kilometri lungime la graniţa cu Serbia şi încă unul de-a lungul graniţei cu Croaţia.

    Între iunie şi septembrie 2015, susţinerea pentru partidul condus de Viktor Orban a crescut vertiginos, iar ziarul german Der Spiegel l-a numit pe Orban „câştigător al crizei refugiaţilor“. Chiar şi principalii săi critici au căzut de acord asupra faptului că el a intuit, înaintea altor lideri europeni, nevoia de a controla graniţele ca un prim pas în gestionarea fluxului de imigranţi.

    Unii analişti au catalogat drept absurdă ideea că Viktor Orban, liderul naţionalist al unei ţări cu o populaţie de sub 10 milioane, ar putea să remodeleze politica europeană şi să atace poziţia dominantă a cancelarului german Angela Merkel. Cu toate acestea, efectele discursului său nu ar trebui neglijate.

    „În locul democraţiilor liberale care au eşuat, vom construi o democraţie creştină a secolului XXI care să garanteze demnitatea umană, libertatea şi securitatea, care protejează egalitatea, modelul familiei tradiţionale şi cultura noastră creştină şi care să ofere naţiunii noastre şansa de a supravieţui şi a prospera”, transmitea Orban în luna mai, la finalul unei campanii electorale din care partidul său a ieşit câştigător. „Ştiu că mulţi vor considera acest obiectiv imposibil, însă cred că Ungaria poate fi până în 2030 în primele cinci ţări europene în privinţa standardelor de viaţă”. Alianţa de guvernământ Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria desfăşurate la începutul lunii aprilie, câştigând 133 din cele 199 de locuri din Parlament.

    Discursul lui Viktor Orban se aseamănă şi cu cel al lui Nigel Farage, liderul partidului UKIP din Marea Britanie, cel pe care mulţi îl consideră răspunzător de Brexit. La fel ca Farage, Orban a încercat să creeze tensiuni rasiale şi să dezvolte sentimentul de ostilitate faţă de refugiaţi.
    Cu toate acestea, regimul din Ungaria nu poate fi comparat cu unele totalitare, aşa cum ar fi cel din Rusia. Politicienii din opoziţie nu sunt încarceraţi, iar protestele nu primesc răspuns violent din partea autorităţilor. Dar pericolul există: în ultimii 7-8 ani, Orban a pus bazele unui nou model politic, pe care publicaţiile din Ungaria îl numesc „democraţie în declin“. Iar cifrele par să le dea dreptate: în Indexul Corupţiei, realizat de Transparency International, Ungaria ocupă locul al doilea în rândul celor mai corupte state din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Prin intervenţiile repetate asupra procesului electoral şi prin subjugarea presei libere, Ungaria a reuşit să fie catalogată drept „cea mai nedemocratică ţară“ din rândul statelor membre ale UE.

    E greu de spus ce va urma, în condiţiile în care Orban se bucură de susţinerea regimului polonez de la Varşovia – un alt exemplu în ceea ce priveşte derapajele instituţiilor de forţă. Pentru a retrage dreptul de vot al unui stat membru, toate celelalte state trebuie să se pună de acord asupra acestui lucru; e o măsură la care, în configuraţia actuală a Uniunii, nu se poate ajunge. Prin urmare, pericolul ca şi alţi lideri cu un profil asemănător cu cel al lui Orban să câştige simpatia votanţilor e mai mare ca oricând.

  • Tăriceanu, despre corupţie: România e undeva la mijloc în clasamentul ţărilor europene

    “A fost cred că şi o întrebare în legătură cu corupţia din partea unui parlamentar, care a spus că e un fenomen adânc înrădăcinat în România. Am spus că e un fenomen care ne preocupă, dar e un fenomen ca şi în alte ţări europene. România e în clasamentul ţărilor europene undeva la mijloc. Sunt ţări cu democraţii mai vechi cu mult înaintea noastră. România a făcut progrese şi cred că va face în continuare. În România, spre deosebire de ţările din occident nu există un mare caz de corupţie”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferinţă de presă care s-a desfăşurat miercuri la Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul ING a ajuns la o înţelegere cu autorităţile olandeze prin care va plăti 775 de milioane de euro, la sfârşitul unei investigaţii care viza spălări de bani şi practici corupte

     Aceasta este una dintre cele mai mari amenzi aplicate vreodată de autorităţile olandeze, unei bănci comerciale, potrivit Bloomberg.
     
    Acordul constă într-o amendă de 675 milioane euro şi o taxă de 100 de milioane de euro, reprezentată de fonduri obţinute prin practici neconforme. Totalul va fi plătit într-o singură tranşă şi se va resimţi în rezultatele din al treilea trimestru.
     
    Membrii board-ului executiv trebuie să renunţe la bonusurile lor pe 2018, potrivit unui anunţ din partea grupului bancar.
     
    CEO-ul Ralph Hamers spune că „prevenirea situaţiilor în care banca este utilizată pentru spălări de bani este o prioritate de top pentru ING”. Mărimea echipei din Olanda care efectuează due diligence în cadrul băncii s-a triplat la 450 de membri, iar o nouă serie de măsuri urmează a fi implementată, spune el.
     
  • “Dacă continuaţi aşa, vă omor pe toţi!” Avertismentul unui preşedinte către proprii poliţişti

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a apărut din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a ameninţat că va ucide sute de poliţişti aflaţi sub investigaţie pentru crime şi corupţie.

    El s-a adresat celor peste 100 de poliţişti acuzaţi de viol, răpiri, şantaj sau trafic cu droguri numindu-i “inutili” şi “un pericol pentru societate”. Duterte i-a avertizat pe poliţişti că “vor fi ucişi” în cazul în care crimele continuă.

    Nu e primul avertisment de acest gen lansat de preşedintele filipinez: anul trecut, acesta i-a ameninţat pe oficialii guvernamentali corupţi cu posibilitatea de a fi aruncaţi din elicopter, avertizând că el însuşi a făcut asta înainte şi nu i-ar fi greu să o facă din nou, relatează Reuters online.

    Duterte a spus că odată l-a aruncat din elicopter pe un chinez suspectat de viol şi crimă.

    “Dacă eşti corupt, te voi prelua cu un elicopter spre Manila şi te voi arunca. Am făcut asta înainte, de ce nu aş face-o din nou ?”, a spus Duterte în timpul unui discurs.

    În februarie, Filipine a interzis temporar detaşarea lucrătorilor străini în Kuweit, după ce corpul mutilat al lui Joanna Daniela Demafelis,  unei filipineze de 29 de ani, a fost descoperit într-un congelator dintr-un apartament abandonat.

    Preşedintele filipinez, Rodrigo Duterte, a cerut celor 276.000 de muncitori filipinezi din Kuweit să se întoarcă acasă apelând la “sentimentul lor de patriotism” şi oferind zboruri gratuite pentru cele 10.000 de persoane care se estimează că au termenul de valabilitate al vizelor depăşit.

  • Mircea Badea a făcut o CRIZĂ DE RÂS după revocarea lui KOVESI. Am crezut că este o secvenţă din LAS FIERBINŢI. Nu există ceva mai tare”

    Cum a venit dânsa la microfon… şi cu ăia îmbrăcaţi ca la grătar, aşa… în spate, acolo. Şi ea, într-o retorică simplistă: ”corupţia poate fi înfrântă”, ”decât rău, mai bine bine”.

    ”Am asistat la o retorică de parcă ţinea un discurs electoral pentru primăria din Jilava. Felul în care a plecat, ca în Lacul Lebedelor, cu o aripă rănită – nu există ceva mai tare”, a spus Mircea Badea, la Antena 3.

    Pe de altă parte, într-o declaraţie oferită celor de la Psnews.ro, Badea a lansat o ipoteză EXPLOZIVĂ, potrivit căreia Kovesi ar urma să devina purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis. „Eu zic că, la cât de talentată e (şi e foarte talentată!), poate s-o pună purtător de cuvânt”, a spus ironic Badea.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Presa internaţională relatează despre revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA

    “Şefa agenţiei anticorupţie din România, demisă din funcţie”, titrează agenţia germană Dpa.

    “Laura Kovesi, şefa agenţiei anticorupţie (DNA) din România, a fost demisă din funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis, la presiunea guvernului şi a curţii superioare a ţării”, afirmă jurnaliştii germani.

    “Presiunea asupra lui Kovesi, recunoscută la nivel internaţional drept un factor-cheie în lupta ţării împotriva corupţiei larg răspândite, a fost însoţită de recenta diminuare a puterii procurorilor anticorupţie şi de eforturile de protejare a politicienilor de anchete”, mai comentează Dpa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Bica află astăzi dacă va fi CONDAMNATĂ în două dosare de corupţie. Instanţa supremă, aşteptată să pronunţe decizii definitive. Unde s-ar afla fostul procuror

    Nicole Tender, soţia omului de afaceri Ovidiu Tender, a spus, după ce a fost audiată în dosarul Alinei Bica, că fosta şefă a DIICOT a plecat din Costa Rica şi că s-a mutat în Panama.

    La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, iar pedeapsa să fie majorată, dar şi condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la Bucureşti pentru un oraş din Ardeal! Mihaela Miroiu: „Oraşul nu e copleşit de scandaluri de corupţie, nici de mizerie morală şi materială

    Pe Facebook, Mihaela Miroiu a scris: „Din martie sunt cetăţeana de liberă voinţă a acestui oraş.
    Aici vor merge taxele şi impozitele mele. De ce am ales Sibiul, după 44 de ani de Bucureşti? Fiindcă mă simt bine în bun simţ, lipsă de ostentaţie, seriozitate, activism civic şi cultural. Este un oraş colonizat de cultură, istorie şi natură.

    Aici “Firea” e cu totul alfel. Are o primară femeie, Astrid Fodor, o preşedintă a Consiliului judeţean, Daniela Cîmpean, o prefectă, Adela Maria Munteanu.

    Sibiul nu e copleşit de scandaluri de corupţie, nici de mizerie morală şi materială. Dacă vreţi să vedeţi cum putem trăi chiar şi în România, deschideţi pagina primăriei. Da. Se poate.

    PS. Lucrez încă în Bucureşti. Dar libertatea mea e aici.”