BusinessMagazin

Tag: Copenhaga

  • EUROVISION 2014: România s-a calificat în finala de la Copenhaga. Paula Seling şi Ovi vor cânta piesa “Miracle” pe 10 mai

     Reprezentanţii României, Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu (Ovi), concurează în finala Eurovision Song Contest 2014 cu piesa “Miracle”, compusă de Ovi, Phillip Halloun, Victor Forberg Skogberg şi Frida Amundsen.

    Paula Seling şi Ovi au mai reprezentat România în 2010, când, în finala care a avut loc la Oslo, au ocupat poziţia a treia.

    Muntenegru, Ungaria, Rusia, Armenia, Azerbaidjan, San Marino, Ucraina, Suedia, Olanda şi Islanda sunt celelalte 10 ţări calificate în finala Eurovision Song Contest 2014, după ce au trecut, marţi, de prima semifinală.

    Finaliştii – desemnaţi pe baza votului telespectatorilor şi a votului unui juriu de specialitate, în egală măsură – au fost anunţaţi într-o ordine întâmplătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu: Vom avea piste pentru biciclişti atât pe carosabil, cât şi pe trotuare

     “Astea noi (bulevardele, n.r.) pe care le termin acum, cum ar fi Liviu Rebreanu sau Berzei, le facem cu piste de biciclete. La fel şi cele pe care le începem, le-am conceput cu piste de biciclete pe carosabil. Pe cele vechi care au trotuare late vom face pistele de biciclete aşa cum sunt în Copenhaga, vom îngusta trotuarul şi vom face piste de biciclete”, a spus Sorin Oprescu, la Forumul Grupului de lucru pentru realizarea Planului Integrat de Mobilitate în Municipiul Bucureşti şi zona sa regională de influenţă în transport.

    Potrivit lui Sorin Oprescu, decizia amplasării pistelor şi pe carosabil a fost luată în urma discuţiilor avute cu reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale, în cadrul grupurilor de lucru dedicate “chestiunii pistelor de biciclişti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATERIZARE DE URGENŢĂ pe Aeroportul “Henri Coandă”

     Aeronava a plecat de la Ankara cu destinaţia Copenhaga, a precizat Postelnicu.

    În urma incidentelor de la bordul aeronavei, echipajul a cerut să aterizeze de urgenţă pe Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Birourile din Bucureşti, mai scumpe decât în Viena, Copenhaga sau Lisabona

    Bucureştiul a coborât trei poziţii, până pe 42, în clasamentul celor mai scumpe 63 de pieţe de birouri din lume, deşi nivelul chiriilor în zona centrală a urcat uşor în 2013, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield. “Sectorul de birouri din România a suferit reduceri masive în 2012 pe fondul incertitudinilor economice din întreaga regiune europeană, cu numeroşi ocupanţi care încearcă să îşi reducă costurile operaţionale, fapt cu o consecinţă directă în scăderea cererilor de spaţii de birouri”, se arată în raportul Cushman&Wakefield. Chiriile ajung astfel la 18-20 euro/mp/lună în zonele centrale din Bucureşti şi la 10-12 euro/mp/luna în zonele secundare. Birourile din Bucureşti sunt însă mai scumpe decât cele din Viena, Copenhaga sau Lisabona. În celelalte capitale din Europa Centrală, respectiv Budapesta, Varşovia sau Praga chiriile sunt superioare celor din Bucureşti, plasând aceste pieţe pe locuri superioare, respectiv 40, 33 şi 41.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Acasă la cei mai fericiţi oameni de pe pământ

    Mori de vânt care răsar din mare şi un pod care se termină brusc în mijlocul valurilor. E curatul peisaj care te întâmpină la aterizarea în Danemarca, până ce avionul loveşte pista uneia dintre cele mai mari aerogări scandinave, de unde au zburat anul trecut cam 23 de milioane de pasageri, mai mult decât întreaga populaţie a României şi cam de cinci ori mai mulţi decât cei de pe Otopeni, aeroportul numărul unu ca trafic din ţara noastră. Misterul podului aveam să-l desluşesc abia în ziua următoare când, la o plimbare cu maşina pe străzile deloc aglomerate, am aflat de tunelul către oraşul suedez Malmö, mai cunoscut românilor ca locul de refugiu al lui Greg Bivolaru, liderul Mişcării Spirituale de Integrare în Absolut sau MISA, după cum îl ştie publicul larg.

    Tunelul iese din mare şi se transformă în măreţul pod, lung de aproape opt kilometri. Öresund combină patru benzi de şosea cu o cale ferată dublă şi este cel mai lung pod de acest fel din Europa, una dintre căile importante de legătură dintre Europa de Vest şi Scandinavia. Un drum cu maşina între cele două ţări costă mai bine de 40 de euro, însă localnicii care parcurg adesea distanţa dintre Danemarca şi Suedia beneficiază de reduceri importante prin sistemele de abonament oferite de autorităţi. Investiţia de şase miliarde de dolari a fost finalizată la începutul anului 2000, iar 35 de milioane de oameni trec anual, în medie, prin Copenhaga pe seama acestui proiect de infrastructură de care orice locuitor al oraşului poate să-ţi vorbească.

    Podul se transformă în tunel subteran tocmai pentru a nu deregla activitatea din aeroportul situat chiar pe ţărm, dar şi pentru a permite vapoarelor să treacă prin strâmtoare, mai ales iarna când bancurile de gheaţă tind să blocheze culoarul navigabil. În doar cinci minute de mers cu maşina de la aeroport se zăreşte centrul oraşului, cu străzi înverzite de copaci şi flori şi clădiri îngrijite şi deloc înalte. De fapt, nu-mi amintesc să fi văzut vreo construcţie cu mai mult de patru etaje. La Copenhaga se află şi cea mai lungă alee pietonală europeană destinată cumpărăturilor, arteră unde numele importante ale orologeriei şi modei de pe mapamond îşi expun vârfurile de game.

    Pistele pentru biciclişti sunt pe fiecare stradă, iar banda alocată celor care se deplasează pe două roţi este uneori chiar mai lată decât cea pentru maşini. “Suntem doar vreo 400.000 de locuitori în Copenhaga şi nu am vrea să reducem şi mai mult populaţia locală”, era sfatul unui instructor de condus, cu trimitere la obligaţia fiecărui şofer de a acorda prioritate bicicliştilor care merg înainte când maşina virează la dreapta, chiar dacă bicicletele vin din spate. O regulă care te sperie şi te face să priveşti obsesiv în oglinda retrovizoare de pe partea dreaptă. Traficul se aglomerează doar la ore de vârf, însă se întâmplă rar, dat fiind că jumătate din locuitori au în faţa casei o bicicletă, iar pe străzile oraşului e suficient să prinzi o dată roşu la semafor ca să-ţi treacă prin faţă un pluton de vreo 50 de danezi pe două roţi.

    Danemarca a devenit pentru prima dată, în 2012, ocupanta locului întâi în clasamentul nivelului de fericire din lume, potrivit unui studiu comandat de Organizaţia Naţiunilor Unite. Danezii i-au devansat după ani buni pe vecinii norvegieni graţie ratei reduse a şomajului şi numărului mic de ore lucrate pentru a-şi asigura un trai decent. Concluzia cercetării ONU demonstrează că banii aduc fericirea. Locuitorii statelor nordice au venituri de 40 de ori mai mari comparativ cu cei din ţările nefericite şi o speranţă de viaţă mai mare cu 28 de ani. Studiul ia în calcul aspecte precum gradul de securitate a familiei, sănătatea populaţiei, libertatea politică şi corupţia guvernamentală.

    VEZI MAI JOS SI ALTE GALERII FOTO

  • Cele mai tari cămine studenţeşti din lume (GALERIE FOTO)

    Clădirea, finalizată în 2006 şi proiectată de compania Lundgaard & Tranberg Arkitekter, are 360 de camere şi o suprafaţă totală de 26.800 de metri pătraţi şi este un exemplu pentru toate campusurile universitare.

  • Batalia de la Copenhaga: hippies alungati de autoritati nu vor sa plece

    Dupa un proces care a durat cativa ani, instanta suprema a
    Danermarcei a confirmat o decizie anterioara prin care se arata ca
    locuitorii cartierului cunoscut sub numele de Christiania nu au
    dreptul irevocabil de a locui in baza navala abandonata.

    Cartierul a fost infiintat de catre hippies care si-au construit
    acolo propria lor societate, iar autoritatile i-au lasat in pace,
    nepercepandu-le chirie, ci doar impunand plata apei, a
    electricitatii si a altor servicii de acest gen; zona a devenit in
    timp o atractie turistica. Intristati de decizia instantei,
    locatarii din Christiania sustin insa ca nu se vor da dusi din zona
    pe care guvernul doreste sa o aduca la standarde moderne si ca vor
    incerca sa negocieze cu autoritatile.

  • Hai la schi pe acoperis

    Proiectul, in valoare de 420 de milioane de euro, ar trebui
    finalizat In 2016 si va include si un lift care va duce oamenii in
    apropiere de varfului cosului centralei de unde porneste partia. In
    acel loc va fi construit si un disc urias, care va gazdui un bar cu
    priveliste panoramica, complexul fiind completat de un parc unde se
    vor putea face escalada sau carting.

    Ca element spectaculos, cosul centralei va scoate un rotocol de
    fum de fiecare data cand se produce o tona de dioxid de carbon,
    vizibil si noaptea gratie proiectoarelor laser.

  • Prognoza meteo de la Copenhaga

    La Copenhaga, unde reprezentantii a 129 de state s-au adunat
    pentru o conferinta a Natiunilor Unite asupra acestei probleme, ar
    fi urmat sa se ajunga la un tratat international privind reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de sera si sprijinirea statelor celor
    mai amenintate de cresterea nivelului si a temperaturii oceanului
    planetar. Dar divergentele dintre state sunt atat de mari, incat
    liderii lumii s-au inteles luna trecuta sa amane rezolvarea celor
    mai controversate probleme pentru 2010.

    Iata care sunt principalii termeni ai divergentelor:

    State bogate versus state sarace

    Cine ar trebui sa de bani, cui si cat de multi?
    State sarace, ca Bolivia, Ciad sau Mauritania, sustin ca sunt mai
    vulnerabile la schimbarile temperaturii globale, dar ca au resurse
    putine sau nu au deloc ca sa se adapteze la schimbarile datorate
    cresterii sezonului ploios sau, in cel mai rau caz, sa mute parti
    mari din populatie.

    Ele cer ca statele bogate sa se angajeze la reduceri mai
    consistente de emisii decat pana acum si sa le ofere banii si
    tehnologia cu care sa se pregateasca pentru ce-i mai rau si sa-si
    dezvolte o infrastructura proprie de energie verde.Statele bogate,
    in schimb, sunt ocupate sa-si dea seama cum se calculeaza costurile
    intregii operatiuni (de ordinul miilor de miliarde de dolari) si
    cum sa se imparta factura.

    Economii dezvoltate versus economii in curs de dezvoltare

    Mai precis, economii post-industriale ca SUA si UE, care au
    prosperat prin consumul de combustibili fosili, se infrunta cu
    economiile in curs de industrializare – China, Brazilia si India,
    care resping presiunile de a elimina emisiile de noxe din sistemele
    energetice pe care le dezvolta acum.

    Impasul in relatia dintre China si SUA subliniaza cel mai bine
    problema. Rivalii in comertul global sunt reticenti in a se angaja
    sa accepte anumite limite de emisii, atata timp cat fiecare nu-si
    da seama ce are de gand celalalt. Cele doua state sunt responsabile
    impreuna de 40% din emisiile de gaze cu efect de sera la nivel
    global. Dar fiecare stat il studiaza cu atentie pe celalalt.

    Saptamanile trecute a inceput licitatia, cu Brazilia, apoi cu
    SUA, urmate de China si in cele din urma India, fiecare oferind
    tinte specifice de reducere a emisiilor. Dar fiecare a folosit
    indicatori diferiti la care a raportat tintele anuntate, astfel ca
    e dificil sa-ti dai seama daca fiecare vrea acelasi lucru.