BusinessMagazin

Tag: contributii sociale

  • PNL a depus proiectul pentru reducerea CAS cu 5% şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit

     Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu şi purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, au anunţat, miercuri, depunerea acestui proiect de lege, susţinut de toţi parlamentarii liberali.

    Proiectul prevede că în cazul cotelor de contribuţii de asigurări sociale acestea se vor reduce cu cinci puncte procentuale în cazul angajatorului.

    O a doua modificare, cuprinsă în proiectul de lege, menţionează că “profitul reinvestit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru (…) folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Spaniei promite reduceri de taxe şi stimularea angajărilor

     “Am schimbat direcţia, an trecut de la contracţie la creştere economică, de la declin la recuperare şi de la pericol la speranţă”, a spus Rajoy, citat de Financial Times.

    Guvernul de la Madrid anticipează că economia Spaniei va avansa cu 1% în acest an şi cu 1,5% în 2015, îmbunătăţind uşor estimările anterioare.

    Rajoy a recunoscut că rata şomajului, de 26%, este inacceptabil de ridicată şi a spus că crearea de locuri de muncă este principalul obiectiv al guvernului său pentru restul mandatului.

    Cea mai importantă măsură pe care guvernul vrea să o aplice este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la o sumă fixă de 100 de euro pe lună, pentru fiecare loc de muncă permanent nou creat, în primii doi ani de contract. Măsura urmează să fie aprobată în şedinţa de guvern de vineri şi va permite reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu până la 75%.

    În perspectiva alegerilor generale din 2015, Rajoy a arătat că reformele viitoare în domeniul fiscal vor conţine măsuri de reducere a poverii fisc

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, cu cea mai ridicată rată a contribuţiilor sociale din regiune, rămâne în urmă la colectare

     Rata totală a contribuţiilor sociale – pentru pensie, şomaj şi sănătate – variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3% în Armenia la 55% în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia, reiese dintr-un raport publicat vineri de instituţia financiară internaţională.

    “Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se spune în raport.

    Totodată, în timp ce România are cea mai ridicată rată din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria şi Slovenia şi 15% în Cehia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşec pe toată linia pentru Finanţe şi ANAF în strângerea veniturilor din taxe şi contribuţii sociale pe anul trecut

    Însă faţă de ceea ce şi-a propus guvernul la indicatorul care sintetizează performanţa strângerii de bani la buget, şi anume ponderea în PIB a veniturilor bugetare, execuţia pe 2013 arată un nivel al veniturilor de 32% din PIB faţă de programul iniţial de 33,6% din PIB. 

    În mod normal, acum ar trebui să urmeze o conferinţă a premierului Ponta în care să explice ce a făcut faţă de ceea ce şi-a asumat în „Bugetul cetăţeanului“ şi de ce România a pierdut 2,3 miliarde de euro (1,6% din PIB) la buget pentru că nu a reuşit să strângă banii în măsura în care a crescut economia. De ce din banii noştri s-au pierdut 2,3 miliarde de euro?

    Pentru că 2013 a fost un an paradoxal: creşterea economică a fost de două ori mai mare decât cea bugetată iniţial (adică aproape 3% faţă de 1,6% în proiectul de buget), dar guvenul a trebuit să ajusteze în jos veniturile bugetare şi implicit cheltuielile pentru că nu a reuşit să strângă bani la buget, aşa cum îşi asumase. Dar situaţia este atât de gravă încât nu numai că ponderea veniturilor la buget a scăzut în PIB pentru că PIB-ul „a alergat“ cu o viteză mai mare decât veniturile, ci pur şi simplu veniturile la buget au fost mai mici faţă de ceea ce şi-a propus guvernul şi în valoare absolută.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ANALIZĂ: Românii muncesc 6 zile pe lună pentru plata taxelor salariale, cât cehii şi dublu faţă de ucrainieni

     Studiul ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul obţinut din salarii valabile la sfârşitul lunii noiembrie, în şase state din regiune, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia, datorate de angajaţii cu un salariu net de 1.000 de euro, cu un program normal de lucru de opt ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

    “Cele mai ridicate taxe plătite de angajat, respectiv contribuţiile sociale şi impozitul pe venitul din salarii, le regăsim în Ungaria, urmată de Cehia şi România. Polonia şi Slovacia au aproximativ acelaşi nivel al taxelor totale plătite de angajat, iar angajaţii ucrainieni plătesc cel mai puţin. Deoarece majoritatea angajaţilor îşi negociază salariul net, foarte mulţi dintre aceştia nu sunt cu adevărat conştienţi că diferenţa dintre salariul brut şi cel net reprezintă timpul de lucru efectiv pe care aceştia îl prestează într-o lună doar pentru a-şi plăti toate aceste taxe către stat”, a declarat, în comunicat, Maria Cojocariu, payroll manager Accace în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suprataxarea bogaţilor, soluţia statelor în faţa crizei economice

    Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% – marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

    Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

    O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

    Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

    Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

    “Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

    În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.

     

  • Proiect legislativ PDL: Reducerea cotei unice la 12% şi creşterea salariului minim pe economie

     Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor în Guvernul Boc, a precizat, la o conferinţă de presă, că această iniţiativă legislativă va prevedea şi majorarea salariului minim pe economie, de la 800 la 1.000 de lei, scutirea de la plata impozitului a profitului reinvestit în echipamente tehnologice.

    “Este un pachet de măsuri fiscale cu impact major asupra mediului de afaceri, pentru reducerea poverii fiscale şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei”, a explicat Ialomiţianu.

    El a spus că aceste măsuri şoc de relansare fiscală trebuie introduse urgent, arătând că “terenul este pregătit”, deoarece Guvernul Boc, în perioada 2009-2011, a luat măsuri pentru consolidarea fiscală şi România este stabilă acum din punct de vedere financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiţoiu: De la 1 ianuarie 2014 avem în vedere reducerea TVA la 19% sau reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale

     Ministrul Finanţelor a declarat că la de 1 iulie 2013 va fi redusă TVA la 9% pentru pâine, de la nivelul actula de 24%.

    “În funcţie de evoluţia reducerii evaziunii fiscale în acest domeniu, unde este estimată la peste 60%, să putem să extindem această cotă redusă şi la alte produse alimentare, începând cu 1 ianuarie 2014”, a declarat Chiţoiu.

    De asemenea, el a precizat că în ceea ce priveşte “impozitele mari”, precum reducerea TVA de la 24% la 19% sau reducerea cotelor de contribuţii sociale cu 5%, acestea vor fi luate în calcul de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de analiza datelor din semestrul al doilea pe măsurile de îmbunătăţire a colectării şi controlului fiscal. Totodată, Chiţoiu a precizat că un alt criteriu care va fi luat în calcul pentru aplicarea reducerii TVA sau a contribuţiilor sociale ţine de impactul asupra economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF va beneficia de 70 de milioane euro pentru modernizarea activităţii. Banca Mondială a aprobat proiectul

     Modernizarea administraţiei fiscale este o componentă importantă a programului Guvernului pentru reforma economică. În pofida eforturilor recente de ajustare fiscală, situaţia externă din Europa şi creşterea economică slabă din România vor continua să reprezinte riscuri la adresa stabilităţii macroeconomice, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale.

    Instituţia financiară menţionează că, având în vedere spaţiul limitat pentru noi cheltuieli publice, există un interes solid în privinţa îmbunătăţirii eficienţei şi eficacităţii în zona colectării veniturilor.

    “ANAF a aşezat o fundaţie solidă pentru următoarea generaţie de reforme în domeniul administrării veniturilor statului, care se va derula în cursul următorilor cinci ani. ANAF a decis ca următoarele reforme să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale, reducerea poverii administrative asupra contribuabililor şi creşterea eficienţei în colectare. Proiectul contribuie la aceste obiective. O ANAF modernizată va fi corectă, orientată către servicii pentru contribuabili şi eficace în identificarea evazioniştilor şi, prin urmare, va reduce evaziunea. Restructurarea ANAF şi regândirea proceselor de business este de importanţă vitală pentru obiectivul MFP de a creşte veniturile statului ca procent din PIB”, a declarat Bernard Myers, specialist în managementul sectorului public în cadrul instituţiei financiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială finanţează reforma fiscală din România cu 70 mil. euro

    Proiectul va fi administrat de ANAF, instituţie a cărei conducere a fost schimbată în această săptămână, odată cu numirea lui Gelu Ştefan Diaconu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale a Vămilor în perioada 2005-2009.

    “ANAF a pus bazele solide ale următoarei generaţii de reforme a administraţiei fiscale, care va viza următorii cinci ani”, a declarat Bernard Myers, oficial în cadrul BM specialist în probleme de management al sectorului public. “O ANAF modernizată va fi corectă, orientată spre servirea contribuabililor şi eficientă în identificarea evazioniştilor fiscali. Restructurarea ANAF este vitală pentru Ministerului Finanţelor de a creşte ponderea veniturilor bugetare în PIB.”

    Ponderea veniturilor bugetare în PIB a crescut de la 27,2% la 29% în perioada 2004-2007, însă a scăzut din nou la 27,2% în 2010, în contextul crizei economice. Eficienţa colectării este în România una dintre cele mai scăzute din UE, la 54% pentru TVA şi 61% pentru contribuţiile sociale.

    Proiectul de reformă finanţat de Banca Mondială are patru piloni: dezvoltarea instituţională, creşterea eficienţei operaţionale, partea de comunicare şi serviciile pentru contribuabili, coordonarea şi administrarea proiectului. Creditul de 70 mil. euro este acordat pe 12 ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani.