Tag: continut

  • Cum te pot ajuta reţelele de social media să îţi promovezi businessul şi care sunt trendurile anului 2021 în marketingul digital

    Odată cu provocările anului 2020, în care comportamentul consumatorilor s-a schimbat la nivel global ca urmare a pandemiei de COVID-19, iar piaţa online a înregistrat creşteri semnificative, trendurile din 2021 în marketing digital se concentrează pe conţinut video, creativitate, automatizări, dar şi pe testare şi adaptare pentru rezultate performante. Anabela Luca, CEO-ul agenţiei româneşti de performance marketing adLemonade, spune că odată cu anularea conferinţelor fizice cauzate de pandemie, interacţiunea de business a devenit mai efervescentă în online.

    În sfera social media, lansarea funcţiei Reels pe Instagram a reprezentat cel mai mare boom, potrivit reprezentanţilor agenţiei. „Conţinutul este unul creativ şi, fiind încă destul de nou, este prioritizat de algoritmul Instagram; conţinutul este trimis către toţi utilizatorii platformei, nu doar către cei care te urmăresc, astfel ai posibilitatea să îţi creşti gradul de recunoaştere dincolo de audienţa existentă.”

    Instagram Shop reprezintă un alt trend al acestui an, deoarece este o modalitate simplificată pentru utilizatori, prin care aceştia pot descoperi produse, fiind accesibil direct din meniul principal de navigare al Instagram. „Un Instagram shop vă permite să vă integraţi catalogul de produse cu profilul business. Astfel reuşiţi să vă promovaţi produsele direct către utilizatorii Instagram prin postări, stories, şi chiar în pagină direct. De asemenea, puteţi eticheta produsele magazinului Instagram în postări în acelaşi mod în care aţi eticheta un prieten. Alături de Instagram shop vineFacebook shop, considerat de reprezentanţii adLemonade „o mişcare inteligentă”. „Concurenţa poate fi acerbă, dar cu peste 2,6 miliarde de utilizatori activi lunar, audienţa este mai mult decât suficientă. Avantajele utilizării Adăugarea unui magazin se face doar din câteva click-uri, comunitatea rămâne angrenată, se pot face analize inteligente pentru urmărirea clienţilor, se pot folosi culorile personalizate ale businessului şi cel mai important, puteţi să urmăriţi comportamentul potenţialilor clienţi şi să recompensaţi comunitatea cu reduceri”, explică Beatrice Păun, Digital Marketing Specialist adLemonade.

    Şi platforma LinkedIn „a venit ca o mănuşă şi a adus câteva beneficii semnificative în a conecta oamenii dincolo de mesajele strict tranzacţionale sau in-mail spam. Atingând peste 700 milioane utilizatori în 2020, LinkedIn deschide noi oportunităţi de comunicare şi de creare de relaţii prin LinkedIn Stories şi creşterea conţinutului video, dar şi pe zona de conferinţe online prin Linkedin Live events. Mai mult, LinkedIn aduce noi data insights în zona de oportunităţi de carieră, dar şi de targetare a reclamelor plătite, ceea ce îl face în continuare o unealtă atractivă în mixul de marketing al brandurilor B2B şi pe zona de oportunităţi de carieră”, susţine Anabela Luca.

    În 2020, conţinutul video de pe YouTube a crescut la rândul său exponenţial. De la webinarii şi review-uri de produse la concerte, conferinţe şi cursuri, utilizatorii şi-au transferat în online mare parte din activităţi şi pasiuni. „Al doilea motor de căutare din lume, YouTube îşi va continua şi în 2021 ascensiunea şi va concura serios conţinutul media de la TV. Pentru branduri, campaniile în YouTube au avantajul de a avea deja contextul creat pentru user. Important este să ştii ce vrei să obţii în urma fiecărei campanii pentru a alege tipul de ad potrivit. Un magazin online poate testa o campanie Trueview for shopping, ce permite afişarea produselor din Merchant Center alături de video, în timp ce Trueview for action este o campanie potrivită pentru generare de lead-uri. Să nu uităm că Google România a lansat la final de 2020 YouTube Select, o nouă oportunitate pentru branduri de a-şi afişa reclamele într-un conţinut premium”, spune Roxana Petrache, Senior Digital Marketing Specialist adLemonade.

    Cătălina Sorocean, care ocupă funcţia de Digital Marketing Specialist în cadrul agenţiei aminteşte şi despre ascensiunea fulminantă a TikTok-ului, care s-a transformat rapid într-una dintre cele mai utilizate platforme de socializare din lume, având peste 800 de milioane de utilizatori activi lunar. Astfel, gestionarea unui cont TikTok este un trend care va câştiga şi mai multă popularitate în 2021. „Dacă doreşti să te conectezi cu generatia Z, TikTok este un instrument din ce în ce mai puternic pentru a creşte audienţa şi a genera lead-uri. Cheia succesului este conţinutul de calitate adaptat intereselor şi problemelor grupului ţintă, prin care să oferi soluţii potenţiale, inspiraţie sau divertisment. Algoritmii TikTok asigură o promovare organică eficientă. Videoclipurile se accesează cu uşurinţă în feed-ul For You, obţin vizualizări şi, împreună cu acestea, vine o creştere organică a urmăritorilor.” De asemenea, TikTok şi-a anunţat recent planurile de a introduce metode de promovare plătite şi de a reduce opţiunile necomerciale pentru a creşte monetizarea. Prin urmare, începutul anului 2021 este un moment excelent pentru a profita la maximum de opţiunile gratuite de promovare TikTok, cred reprezentanţii businessului.

    Alte două unelte care vin în ajutorul companiilor pentru a-şi promova aplicaţiile dezvoltate sunt Google Ads şi Facebook Ads. „Tipul de campanie din Google Ads este Universal App Campaign, care funcţionează pe baza de machine learning şi te poate ajuta să obţii mai multe instalări de aplicaţii şi să generezi conversii. Unde se afişează aceste reclame? În Google Search, Google Play, YouTube, Google Display Network, AdMob, Discover din Search şi pe site-uri partenere Google. Fiind campanie automatizată, aceasta afişează reclamele celor mai relevanţi utilizatori pentru business-ul tău. Iar cu ajutorul Facebook Ads te poţi folosi de campania App Installs ca să atragi utilizatori noi să descarce aplicaţia ta sau să-i convingi pe cei existenţi să comande. Reclamele se afişează pe Facebook, Instagram si Audience Network. Foloseşte-te de tool-urile şi resursele din online ca să îţi promovezi nu doar aplicaţia, ci şi site-ul şi întreg business-ul. Fii prezent acolo unde sunt clienţii tăi”, adaugă Diana Părău.

    Google Shopping îşi continua la rândul său trendul ascendent şi în 2021. Într-o lume digitală în care trendul principal este automatizarea, Campaniile de Shopping Ads, lansate în România în vara anului 2019, „sunt un must-have pentru magazinele online de tip e-commerce”.
    „Pe lângă atractivitatea crescută a acestui tip de reclame de tip imagine + titlu + pret (implicit o rată de click mare), acestea au şi o rată de conversie mult mai bună decât campaniile clasice de Search, la un cost mai mic. Shopping Ads funcţionează pe baza unui feed de produse care trebuie să ţină cont în permanenţă de recomandările Google. În plus, la acest tip de campanie, o singură căutare poate genera o afişare a mai multe produse din feed-ul tău. Cu siguranţă în 2021 Shopping Ads vor fi folosite de tot mai multe ecommerce-uri, iar concurenţa va deveni mai acerbă”, este de părere Octavian Severin, Digital Marketing Specialist adLemonade.


     

  • Britanicul care şi-a pierdut comoara de bitcoin mai face o ultimă încercare să îşi recupereze parola. Este incredibil unde vrea să caute

    Britanicul care a aruncat din greşeală un hard disk care includea accesul la comoara sa de bitcoin mai face o ultimă încercare pentru a-şi recupera cheia „seifului virtual”: le cere autorităţilor locale  să-l lase săcaute într-un depozit de deşeuri.

    James Howells, un inginer IT în vârstă de 35 de ani, din Newport, Ţara Galilor, spune că a aruncat dispozitivul în timp ce îşi curăţa casa în 2013. El susţine că avea două hard diskuri identice pentru laptop şi că l-a aruncat din greşeală pe cel care conţinea cheia digitală cu care îşi putea activa portofelul cu bitcoin. După toţi aceşti ani, Howells este încă încrezător că va putea recupera criptomonedele. Deşi partea externă a hard diskului poate fi deteriorată şi ruginită, el crede că placa de sticlă din interior poate fi încă intactă. „Experţii în recuperarea datelor ar putea apoi să reconstruiască unitatea sau să citească datele direct de pe dispozitiv”, spune Howells, citat de CNBC.

    Potrivit lui, în portofelul digital avea 7.500 de bitcoin care, la valoarea de astăzi a criptomonedei, ar valora peste 280 de milioane de dolari şi că singura modalitate de a recâştiga accesul la acesta ar fi prin intermediul hard disk-ului pe care l-a aruncat în coşul de gunoi în urmă cu opt ani.

    Dar are nevoie de permisiunea consiliului său local pentru a căuta în groapa de gunoi unde crede că se află hardware-ul pierdut. Depozitul de deşeuri nu este deschis publicului, iar intrarea pe teren ar fi considerată o infracţiune. El s-a oferit chiar să doneze 25% din total – aproximativ 70,8 milioane de dolari – către un „fond de ajutor Covid” pentru oraşul său natal, dacă reuşeşte să dezgroape hard diskul.

    Dar Newport City Council a respins până acum cererile sale, invocând factori de mediu şi de finanţare. Şi nu pare că oficialii locali sunt pe cale să îşi schimbe decizia prea curând. Un purtător de cuvânt al consiliului a declarat pentru CNBC că „a fost contactat de mai multe ori din 2013 cu privire la posibilitatea recuperării unei piese de hardware IT despre care se spune că ar conţine bitcoin”, prima fiind „la câteva luni” după ce Howells a realizat pentru prima dată că unitatea dispăruse.

    „Costul de dezgropare a depozitului de deşeuri alături de depozitare şi tratare acestora ar putea ajunge la milioane de lire sterline – fără nicio garanţie că respectiva componentă va fi deschisă sau că va fi încă în stare de funcţionare”, a adăugat acesta. Nu este greu să ne imaginăm de ce Howells ar dori să recupereze echipamentul. Valoarea Bitcoin a crescut în ultimele luni, atingând un maxim istoric de aproape 42.000 de dolari săptămâna trecută, înainte de a se prăbuşi brusc. New York Times a raportat că un programator din San Francisco a blocat 7.000 de monede bitcoin – în valoare de aproximativ 267,8 milioane de dolari – pentru că a uitat parola necesară pentru a debloca un hard disk care conţine cheia privată a portofelului digital.

    Reţeaua Bitcoin este descentralizată, ceea ce înseamnă că nu este controlată de o singură persoană, ci de o reţea de computere. Fiecare tranzacţie provine dintr-un portofel care are o „cheie privată”. Aceasta este o semnătură digitală şi oferă dovezi matematice că tranzacţia a fost efectuată de proprietarul portofelului.

  • Britanicul care şi-a pierdut comoara de bitcoin mai face o ultimă încercare să îşi recupereze parola. Este incredibil unde vrea să caute

    Britanicul care a aruncat din greşeală un hard disk care includea accesul la comoara sa de bitcoin mai face o ultimă încercare pentru a-şi recupera cheia „seifului virtual”: le cere autorităţilor locale  să-l lase săcaute într-un depozit de deşeuri.

    James Howells, un inginer IT în vârstă de 35 de ani, din Newport, Ţara Galilor, spune că a aruncat dispozitivul în timp ce îşi curăţa casa în 2013. El susţine că avea două hard diskuri identice pentru laptop şi că l-a aruncat din greşeală pe cel care conţinea cheia digitală cu care îşi putea activa portofelul cu bitcoin. După toţi aceşti ani, Howells este încă încrezător că va putea recupera criptomonedele. Deşi partea externă a hard diskului poate fi deteriorată şi ruginită, el crede că placa de sticlă din interior poate fi încă intactă. „Experţii în recuperarea datelor ar putea apoi să reconstruiască unitatea sau să citească datele direct de pe dispozitiv”, spune Howells, citat de CNBC.

    Potrivit lui, în portofelul digital avea 7.500 de bitcoin care, la valoarea de astăzi a criptomonedei, ar valora peste 280 de milioane de dolari şi că singura modalitate de a recâştiga accesul la acesta ar fi prin intermediul hard disk-ului pe care l-a aruncat în coşul de gunoi în urmă cu opt ani.

    Dar are nevoie de permisiunea consiliului său local pentru a căuta în groapa de gunoi unde crede că se află hardware-ul pierdut. Depozitul de deşeuri nu este deschis publicului, iar intrarea pe teren ar fi considerată o infracţiune. El s-a oferit chiar să doneze 25% din total – aproximativ 70,8 milioane de dolari – către un „fond de ajutor Covid” pentru oraşul său natal, dacă reuşeşte să dezgroape hard diskul.

    Dar Newport City Council a respins până acum cererile sale, invocând factori de mediu şi de finanţare. Şi nu pare că oficialii locali sunt pe cale să îşi schimbe decizia prea curând. Un purtător de cuvânt al consiliului a declarat pentru CNBC că „a fost contactat de mai multe ori din 2013 cu privire la posibilitatea recuperării unei piese de hardware IT despre care se spune că ar conţine bitcoin”, prima fiind „la câteva luni” după ce Howells a realizat pentru prima dată că unitatea dispăruse.

    „Costul de dezgropare a depozitului de deşeuri alături de depozitare şi tratare acestora ar putea ajunge la milioane de lire sterline – fără nicio garanţie că respectiva componentă va fi deschisă sau că va fi încă în stare de funcţionare”, a adăugat acesta. Nu este greu să ne imaginăm de ce Howells ar dori să recupereze echipamentul. Valoarea Bitcoin a crescut în ultimele luni, atingând un maxim istoric de aproape 42.000 de dolari săptămâna trecută, înainte de a se prăbuşi brusc. New York Times a raportat că un programator din San Francisco a blocat 7.000 de monede bitcoin – în valoare de aproximativ 267,8 milioane de dolari – pentru că a uitat parola necesară pentru a debloca un hard disk care conţine cheia privată a portofelului digital.

    Reţeaua Bitcoin este descentralizată, ceea ce înseamnă că nu este controlată de o singură persoană, ci de o reţea de computere. Fiecare tranzacţie provine dintr-un portofel care are o „cheie privată”. Aceasta este o semnătură digitală şi oferă dovezi matematice că tranzacţia a fost efectuată de proprietarul portofelului.

  • Disney nu avea nicio platformă de streaming în urmă cu trei ani. Acum, întregul model de business al companiei se învârte în jurul lor

    Disney a anunţat ieri o „reorganizare strategică” pentru a-şi susţine serviciile de streaming (Disney+, ESPN+ şi Hulu), compania urmând să separe procesele de creare a conţinutului şi procesele de distribuţie. Astfel, studiourile (Marvel, Lucasfilm şi Pixar, printre altele), ESPN şi divizia de entertainment (reţelele de televiziune) vor produce mai mult conţinut pentru platformele de streaming, pe lângă cinematografe şi televiziunile clasice. În plus, grupul american va crea o nouă echipă a cărei sarcină este monetizarea cât mai eficientă a conţinutului, notează Quartz.

    „Vrem să îi separăm pe cei care ne creează conţinutul de echipa de comercializare”, a declarat CEO-ul Bob Chapek. În consecinţă, se vor crea mai multe filme pentru principalul serviciu de streaming al companiei, realizându-se o distanţare treptată faţă de cinematografe. Un exemplu este filmul Mulan, lansat contra cost pe Disney+.

    Gigantul avansa deja în această direcţie, însă pandemia a accelerat tot mai mult tranziţia. Cinematografele şi parcurile de distracţie au suferit masiv din cauza crizei şi nu vor reveni prea curând la nivelurile înregistrate înainte de coronavirus. Totuşi, streaming-ul a rămas principala sursă de venit a companiei: Disney+ are peste 60 de milioane de abonaţi la mai puţin de un an de la lansare.

    Decizia indică faptul că, deşi compania nu va renunţa în totalitate la cinematografe, viitorul ei nu se află în sălile de cinema. Grupul WarnerMedia, deţinut de AT&T, a anunţat recent o serie de mişcări menite să îmbunătăţească serviciul de streaming HBO Max. NBCUniversal a încheiat un acord cu AMC pentru a limita timpul de rulare a unui film în cinematografe pentru grăbi lansarea în mediul digital.

    Mişcările au fost luate pentru a concura cu Netflix, care numără aproape 200 de milioane de abonaţi şi a raportat anul acesta cele mai mari creşteri din istorie.

     

  • VIDEO. Vodafone lansează un serviciu în care combină posturile TV clasice cu platforme online precum Netflix şi Amazon, plus noi oferte fix mobil

    Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, a lansat Vodafone TV, un serviciu disponibil doar în zona de acoperire a reţelei fixe care combină posturile TYV clasice cu conţinutul online.

    “Astăzi marcăm un pas important în strategia noastră de a ne consolida poziţia pe piaţa serviciilor convergente din România. Faptul că am devenit o companie de comunicaţii complet integrată reprezintă pentru noi un catalizator care ne va permite să continuăm să inovăm şi să le oferim românilor noi soluţii convergente competitive pentru comunicare şi divertisment şi cele mai bune opţiuni pentru a fi mereu conectaţi, oriunde şi oricând. Mă bucur să aducem în casele românilor o nouă inovaţie şi o nouă experienţă de divertisment, cu serviciul Vodafone TV, alături de o ofertă convergentă şi mai puternică, Vodafone ONE”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

    Serviciul Vodafone TV are la bază o platformă ce include un mediabox 4K, care îmbină interactivitatea, aplicaţiile de streaming şi cablul digital. Cu Vodafone TV, utilizatorii au acces la o grilă TV cu peste 190 de canale în format SD, HD şi 4K, precum şi la o vastă colecţie video on demand, cu mii de ore de conţinut de calitate şi tot conţinutul HBO GO într-o secţiune dedicată, care oferă acces la producţii HBO – seriale originale, filme, documentare, producţii locale, dar şi seriale, filme şi programe pentru copii ale altor furnizori de conţinut premium. De asemenea, interfaţa permite acces direct la cele mai populare servicii de streaming din România, pentru toată familia – Netflix, Amazon Prime, YouTube şi YouTube Kids, Hopster.

    “Obiceiurile de consum s-au schimbat semnificativ în ultimii ani, mulţi dintre noi preferând astăzi un mix între a urmări televiziunea lineară şi utilizarea serviciilor On Demand, în creştere. Ceea ce aduce astăzi Vodafone este o soluţie care îmbină perfect cele două lumi, cu ceea ce are mai bun fiecare dintre ele. Utilizatorii pot continua să urmărească, desigur, evenimente live, precum sport sau ştiri, chiar când acestea se întâmplă, dar pot, totodată, să caute şi să vizioneze conţinutul de televiziune lineară câteva zile mai târziu după difuzare, într-un mod similar serviciilor On Demand. Mai mult, în timp, asemenea serviciilor On Demand, utilizatorii pot primi recomandări cu ce se difuzează chiar în acest moment la televiziunea lineară, pe baza preferinţelor lor. Am convingerea că acesta va fi începutul unei experienţe de conţinut şi televiziune semnificativ mai bune pe piaţa din România“, a spus Mostafa El Beltagy, Consumer Business Unit Director, Vodafone România.

    “Vodafone TV facilitează accesul utilizatorilor la conţinutul preferat, prin integrarea grilei de canale TV lineare şi Video On demand, precum şi a aplicaţiilor de streaming într-o platformă unică, cu o interfaţă modernă şi intuitivă, care permite o navigare simplă şi prietenoasă. Astfel, clienţii pot să urmărească emisiunile TV preferate şi cea mai mare varietate de conţinut în regim On Demand, pe orice ercan – televizor, smartphone sau tabletă. Serviciul Vodafone TV oferă o conectivitate perfectă între ecrane, ce asigură utilizatorilor flexibilitate şi o adevărată experienţă multi-ecran. Astfel, utilizatorii au posibilitatea, de exemplu, să înceapă vizionarea pe telefonul mobil sau tabletă şi să continue pe ecranul televizorului, fără întreruperi. Conţinutul redat pe un ecran este redat pe toate celelalte, instant. Cu Vodafone TV, utilizatorii se pot bucura de flexibilitate şi interactivitate, cu ajutorul funcţiilor avansate disponibile. Prin intermediul funcţiei Catch-up/Replay, utilizatorii au posibilitatea să aleagă când şi unde urmăresc programele preferate, care sunt disponibile timp de 7 zile după difuzare, atât pe televizor, cât şi pe smartphone şi tabletă. De asemenea, pot controla conţinutul vizionat, inclusiv emisiunile TV live, cu ajutorul funcţiilor Pause/Restart, şi pot înregistra programele preferate pentru a le putea urmări ulterior de pe orice ecran. Funcţia de Căutare permite găsirea rapidă şi cu uşurinţă a conţinutului, indiferent dacă este vorba despre conţinut TV linear sau On Demand, programe înregistrate sau în curs de difuzare.”

    Aplicaţia mobilă Vodafone TV este disponibilă pentru dispozitive cu sistem de operare iOS şi Android.

    Serviciul Vodafone TV este disponibil, începând de astăzi, într-o ofertă specială, pentru clienţii persoane fizice care optează pentru un pachet de servicii fixe, cu Vodafone TV, Internet fix şi Super Wi-Fi de 500 Mbps, HBO & HBO GO inclus timp de 24 de luni, la 17 euro / lună.
    Vodafone România a lansat şi noi oferte de servicii convergente fix-mobil pentru clienţii persoane fizice denumite Vodafone ONE.
    Clienţii care optează atât pentru servicii mobile, cât şi fixe de la Vodafone beneficiază de oferte şi mai avantajoase, cu o reducere de 120 euro la contractele pe 2 ani.
    De exemplu, abonaţii Vodafone de servicii mobile care optează şi pentru un pachet de servicii fixe cu Vodafone TV, Internet fix de 500 Mbps şi Super-WiFi beneficiază de o reducere de 120 euro la contractul pe 2 ani, constând în 48 euro reducere la pachetul de servicii fixe, plus 72 euro echivalentul HBO & HBO GO inclus in pachet.

    Clienţii Vodafone de servicii fixe beneficiază de o reducere de 120 de euro la contractul pe 2 ani optând şi pentru un abonament de servicii mobile începând cu Vodafone Red 12: 48 euro reducere la abonamentul mobil, plus 72 de euro reducere la achiziţionarea unui smartphone.

  • Postări în care Trump spune despre copii că sunt „aproape imuni” la Covid, şterse

    Facebook a eliminat o postare de pe pagina lui Donald Trump pentru că oferea informaţii false despre COVID-19. Aceeaşi măsură a luat-o şi Twitter. Preşedintele american spunea despre copii că sunt aproape imuni” la COVID-19. 

    Postarea ştearsă conţinea un fragment video dintr-un interviu pe care preşedintele l-a acordat miercuri dimineaţa la Fox News.

    În acea filmare, preşedintele îşi apăra apelul de redeschidere a şcolilor motivând că în ceea ce îi priveşte pe copii, aceştia sunt „aproape imuni” la noul coronavirus.

    „Acest videoclip include afirmaţii false conform cărora un grup de oameni este imun la COVID-19, ceea ce reprezintă o încălcare a politicilor noastre în privinţa dezinformării nocive privind coronavirusul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Facebook, Andy Stone.

    „Dacă te uiţi la copii, copiii sunt aproape – şi aş spune aproape sigur – dar aproape imuni la această boală”, spunea Trump. „Nu au o problemă. Pur şi simplu nu au o problemă”, a declarat Trump în timpul unui interviu amplu pentru „Fox & Friends”.

    Twitter a anunţat, miercuri, că a blocat contul de campanie a preşedintelui Donald Trump după ce a distribuit un videoclip care conţine afirmaţii false despre coronavirus. Tweetul „încalcă regulile Twitter privind dezinformarea în ceea ce priveşte COVID-19”, a declarat un purtător de cuvânt al Twitter într-un comunicat.

    „Proprietarul contului va fi obligat să înlăture Tweet-ul înainte să poată trimite din nou mesaje”, a continuat acesta.

    Medicii susţin că şi copiii pot fi infectaţi cu virusul SARS-CoV-19 şi îl pot transmite mai departe.

  • Start-up-ul românesc care se pregăteşte pentru o finanţare de peste jumătate de milion de euro

    Ce şi-ar putea dori mai mult în această perioadă brandurile, care se confruntă cu o mare de incertitudine şi un climat de business volatil, decât să obţină din campaniile de promovare rezultate mai bune la costuri mai mici? Tehnologia face posibile aceste lucruri, iar start-up-ul local ProductLead demonstrează acest lucru.

     

    „Un brand are foarte multe date şi îi este imposibil să le proceseze doar cu un Excel, spre exemplu. Este foarte greu să proceseze tot volumul de date din offline, online şi social media cu instrumente rudimentare şi să înţeleagă care este cel mai bun conţinut, care sunt produsele şi zonele în care trebuie să ducă campaniile şi să îşi optimizeze  bugetele”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Bocai, cofondator al ProductLead. El a adăugat că platforma analizează toate aceste date prin intermediul unor algoritmi de inteligenţă artificială oferind o serie de informaţii relevante pentru un suport decizional mai bun al echipei de marketing. „Astfel, echipa poate vedea mult mai repede şi mai limpede direcţia pe care să meargă. Ne uităm în principiu la social media, dar distribuţia asset-urilor pe care le generează platforma poate fi făcută oriunde.”
    Start-up-ul ProductLead a pornit ca un spin-off din agenţia digitală Evonomix, ideea dezvoltării platformei venind în 2017.  „Ideea a venit din proiectele de e-commerce pe care le desfăşuram la acea perioadă, iar de atunci tot lucrăm la ea. Însă de atunci şi până acum am pivotat de minimum cinci ori produsul ca urmare a interacţiunilor cu piaţa şi a
    feedback-ului pe care l-am avut de la clienţi şi de la parteneri precum Facebook, LinkedIn şi TikTok”, a povestit Mihai Bocai.
    Ce este însă în prezent şi ce face ProductLead? „ProductLead este o platformă de adTech şi social analytics. Este o platformă cu care ne propunem să ajutăm echipele de marketing să obţină rezultate mult mai bune, de zece ori mai bune, cu o fracţiune din costul pe care îl au în acest moment – atât timpul şi oamenii pe care îi alocă acelor procese, cât şi bugetele pe care le au pentru publicitate.“
    Practic, platforma ProductLead ajută echipele de marketing să scaleze zona de conţinut generând conţinut relevant pentru consumatorii lor, să automatizeze procesul de distribuţie a conţinutului şi în acelaşi timp să îşi automatizeze modul de lucru cu cei care produc acel conţinut – creatori de conţinut sau microinfluenceri.
    Platforma ProductLead este vândută în regim SaaS (Software as a Service), companiile plătind un abonament lunar pentru utilizarea acesteia. Tariful abonamentelor variază între 1.000 euro şi 6.000 euro pe lună în funcţie de nivelul de complexitate al platformei care se implementează la client.
    „Modelul nostru de monetizare se bazează pe un abonament lunar pentru a avea acces la platforma noastră. Nu este o platformă propice pentru o activare unică, ci este o platformă cu care trebuie să lucrezi pe termen lung, să o setezi în interiorul organizaţiei tale şi să culegi date astfel încât să avem date pe care să optimizăm deciziile.”
    Start-up-ul are clienţi din două zone – enterprise, zonă pe care o defineşte ca fiind formată din top 10 cei mai mari jucători dintr-o geografie şi dintr-o anumită industrie, şi zona de companii mijlocii, care trebuie să aibă minimum 1,5 milioane euro venituri din vânzări online.
    „Avem clienţi din România, cât şi din străinătate – Europa, Asia, America. În prezent, circa 65% din clienţi provin de pe piaţa locală, iar restul din străinătate. Acum trecem în perioada de scalare pe pieţe externe, ţinta noastră actuală fiind zona Europei Centrale şi de Est – Ungaria, Polonia, România şi Cehia. Ne uităm şi la Europa de Vest şi prin parteneri ne uităm şi la pieţele din Asia şi America”, a menţionat Mihai Bocai.
    Printre clienţii ProductLead se numără branduri precum Samsung, Colective, Coca-Cola, Lensa, Douglas, Watchshop, BCR, Answear, Notino, Marionnaud, Henkel, Diageo, Fitbit sau F64.
    Anul acesta, start-up-ul şi-a propus să îşi crească veniturile de patru ori faţă de 2019, ţinta fiind revizuită în contextual actual al crizei cauzate de pandemia de COVID-19. „Ne-am revizuit ţinta la creşteri de patru ori, faţă de cinci ori, ca urmare a condiţiilor  actuale. Toată lumea a fost afectată de pandemie. În martie-aprilie am avut scăderi, iar la final de aprilie şi mai am început să creştem din nou. Totul este foarte volatil în această perioadă, nimeni nu ştie exact ce plan să îşi facă pentru următoarele luni”, a subliniat antreprenorul.
    Până acum, start-up-ul a atras o investiţie de la fondul local de investiţii Sparking Capital, iar în prezent se află în discuţii avansate pentru atragerea unei noi runde de finanţare, care se va ridica la circa 600.000-750.000 euro.
    „Ne pregătim pentru următoarea rundă de finanţare. Este tot o rundă de tip, iar în prezent nevoia noastră de finanţare este între 600.000 şi 750.000 euro, sumă care să ne ajungă pentru a dezvolta planul pe care îl avem pentru următoarele 18 luni. Suntem deja în discuţii avansate cu mai multe fonduri de investiţii, nu doar din România“, a precizat cofondatorul ProductLead. El a adăugat că în prezent caută un fond care să aibă în portofoliu businessuri complementare cu cel al ProductLead. „Ne uităm la fonduri care să vină şi cu altceva în afară de bani. Sincer, în acest moment în piaţă, chiar dacă este criză, nu este greu să faci rost de astfel de sume dacă ai un produs bun, o echipă bună, în schimb este mai greu să găseşti un fond care să vină cu know-how, cu sinergii – să aibă în portofoliu investiţii cu care să poţi face parteneriate şi să creşti împreună cu acele businessuri. Ne uităm şi la acest aspect, nu doar la bani.“
    Până în prezent, fondatorii start-up-ului au discutat cu peste 25 de fonduri, majoritatea din străinătate, faţă de circa 10 fonduri în cazul primei investiţii atrase. „În prima rundă de investiţii nu ne-am uitat foarte atent la portofoliul de investiţii, ci la partenerii din fondul respectiv – ce au făcut, ce background au şi cum ne pot ajuta. De data aceasta ne uităm însă foarte atent la portofoliul de investiţii. Degeaba mă duc spre exemplu să iau bani de la un fond care a investit strict pe agricultură, sau în altfel de businessuri care sunt cu totul diferite faţă de zona în care activăm noi.“
    În ceea ce priveşte echipa ProductLead, aceasta este formată în prezent din 10 oameni, iar start-up-ul recrutează acum activ pe zona de dezvoltare software şi vânzări. „Echipa a pornit ca un spin-off din agenţia digitală, dar acum este formată 65% din angajaţi noi.”


    ProductLead
    Ce face? Platformă software pentru marketing
    Necesar de finanţare: circa 600.000-750.000 euro
    Invitat: Mihai Bocai, cofondator al ProductLead


    Jobful
    Ce face? Platformă online de recrutare
    Finanţare primită până acum: 250.000 euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful 


    XeoSmartHome
    Ce face? Soluţii IoT pentru activităţi casnice
    Invitat: Claudiu Neamţu, fondator al XeoSmartHome


    Medicalo
    Ce face? Sistem de management al pacienţilor externaţi
    Finanţare atrasă până acum: 200.000 lei
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 lei
    Invitat: Andreea Porumb, fondator şi CEO al Medicalo 


    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Mihaela Feodorof, Performanceway: A trecut vremea liderilor plini de aer şi goi de conţinut care recită reţete de succes. Această încercare globală readuce în prim plan liderul smerit

    În această perioadă, liderii companiilor trebuie să comunice cu toţi angajaţii, atât direct cât şi prin toate nivelele de management, precum şi să dea dovadă de umanitatea în relaţia cu oamenii, crede Mihaela Feodorof, executive coach si business consultant la compania de consultanţă Performanceway. A trecut vremea liderilor care animă echipele prin carismă şi public speaking, afirmă ea.

    ”Liderul egal în atitudine va fi cel câştigător. Cred cu tărie că această  încercare globală readuce în prim plan liderul smerit. Nu umil, ci cu măsură. A trecut vremea liderilor plini de aer şi goi de conţinut care recită reţete de succes şi animă echipele prin carismă şi public speaking. Aceste abilităţi se dezvoltă, pe când valorile trăite, asumate, nu doar afişate pe pereţi, conving”, a declarat Mihaela Feodorof.

    Oamenii îşi vor aduce aminte de şefii care s-au pus în slujba lor, a angajaţilor, atât pentru a le asigura veniturile necesare bunului trai, cât şi pentru a avea cu cine să-şi continue activitatea şi să crească businessul, crede consultantul.

    ”Onestitatea discursului, smerenia în relaţii şi autenticitatea în abordarea situaţiilor sunt caracteristicile care vor contura profilul noului lider. Atât societatea, cât şi individul, se vor scutura de praful superficialităţii şi al falsei imagini”, adaugă Feodorof.

    În ceea ce priveşte relaţia dintre manager şi angajaţi în această perioadă, ea crede că aceasta se transform în una de parteneriat, cu scopul de a motiva angajatul să aducă plusvaloare proiectelor.

    ”Relaţia manager-angajat capătă valenţa relaţiei de parteneriat şi se exprimă prin plural şi performanţă sporită. Cum anume? Rolul directiv al managerului nu produce efecte în munca la distanţă. Ceea ce se doreşte acum mai mult ca niciodată este angajamentul celui care îşi asumă munca şi îşi aduce astfel plusvaloarea sa la proiect. De la “fac ce mi se cere” la “disponibilitatea de a pune umărul la proiectele comune” este un pas enorm în eficienţa individuală şi la nivelul echipei. Aceste etape prin care trece relaţia de muncă redefineşte cultura organizaţiei în una a performanţei”, concluzionează Mihaela Feodorof.

     
  • Decizie fără precedent la YouTube: Tot conţinutul va fi setat implicit pe calitate standard, într-o încercare de a proteja reţeaua europeană

    YouTube reduce traficul de date din Uniunea Europeană, la cererea UE, pentru a proteja infrastructura de reţea din teritoriu, întrucât carantina şi munca de acasă a adus volume suplimentare de trafic şi a pus presiune pe reţea, potrivit FT.

    Practic, toate clipurile video din platforma YouTube, vor avea ca setare implicită calitatea standard (360p – 480p), în loc de High Definiton (720p – 1080p).

    Decizia vine după ce comisarul european Thierry Breton a discutat cu Sundar Pichai, CEO-ul Google, şi Susan Wojcick, CEO-ul YouTube.

    „Milioane de europeni se adaptează la măsurile de distanţare socială mulţumită platformelor digitale, care îi ajută în telemuncă, cursuri online şi entertainment. (…) Salut iniţiativa luată de Google pentru a menţine buna funcţionare a Internetului în timpul crizei COVID-19, prin modificarea tuturor conţinuturilor YouTube la calitate standard în mod implicit”, a spus Thierry Breton.

    Google a subliniat că măsura este temporară şi că va continua să coopereze cu guvernele statelor membre în criza coronavirus.

    „Ne luăm un angajament să trecem tot traficul din Uniunea Europeană pe calitate standard ca setare implicită. Vom continua să lucrăm cu guvernele statelor membre

    UE a cerut cooperare de la YouTube şi Netflix

    Uniunea Europeană le-a cerut platformelor de streaming precum Netflix şi YouTube să îşi limiteze serviciile pentru a preveni colapsul infrastructurii de reţea în Europa, întrucât milioane de oameni lucrează de acasă din cauza pandemiei de coronavirus.

    Până acum, companiile de telecom au susţinut că infrastructura de internet este destul de robustă pentru a susţine schimbarea masivă a comportamentului online adusă de răspândirea Covid-19.

    Cu toate acestea, miercuri după-amiază, Thierry Breton, comisar european responsabil pentru politici digitale, a spus că platformele de streaming şi companiile de telecom au „o responsabilitate comună de a asigura buna funcţionare a internetului” în timpul crizei.

    Uniunea Europeană a spus că platformele de streaming ar trebui să ia în considerare să ofere doar calitate standard la conţinutul video, în loc de HD (high-definition), întrucât programele şi utiizatorii trebuie să fie responsabili în ceea ce priveşte consumul lor de date.

    Există temeri referitoare la lipsa de capacitate a reţelei de a gestiona zile întregi de videoconferinţe la nivel de masă, de copii care iau cursuri online sau care se joacă sau de filme la calitate înaltă – întrucât reţeaua a fost construită pentru trafic intens doar în anumite momente din zi.

  • Gabriela Stanciu, Blumenfield: Un parc eolian de 84 MW generează 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe an, iar noi avem 3.000 MW de eoliene. Valorificarea deşeurilor în economie e esenţială

    Realizarea la nivel naţional a unei hărţi în funcţie de conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi mai departe valorificarea acestora în economie ar trebui să devină o prioritate pe România, mai ales în contextul eforturilor depuse la nivel european spre decarbonizarea economiilor şi înscrierea acestora pe drumul spre zero emisii, crede Gabriela Stanciu, director general al companiei româneşti de consultanţă de mediu Blumenfield.

    Compania are o experienţă de peste 10 ani în consultanţă şi analize de mediu, având un laborator propriu de cercetare în domeniul protecţiei mediului.

    Potrivit Gabrielei Stanciu, Blumenfield este o companie cu 100% capital românesc, formată dintr-o echipă de peste 20 de experţi şi specialişti în proiecte de mediu, în domenii de pregătire diferite: inginerie, ecologie, biologie, chimie, dreptul mediului şi drept fiscal.

    „Este bine că ne gândim la viitor şi că avem tehnologie avansată care poate fi implementată, dar realitatea arată cam aşa: avem în România peste 200 de situri contaminate şi peste 1.100 de situri potenţial contaminate ca rezultat al industiei”, a declarat Gabriela Stanciu, directorul general al Blumenfield.

    În opinia Blumenfield soluţia reală pentru gestionarea deşeurilor la nivel naţional este analiza conţinutului acestora şi identificarea oportunităţilor de reutilizare în diferite procese economice. Mai departe, rezultatul acestui demers ar trebui să fie o hartă a deşeurilor generate pe plan local.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.”

    Acest lucru, spune Stanciu, nu se poate face decât cu laboratoare specializate, care analizează probele de deşeuri generate şi în funcţie de conţinutul acestora pot găsi soluţii pentru valorificarea, tratarea şi eliminarea lor finală.

    Şefa Blumenfield a dat şi câteva exemple.

    „Primul studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield.

    Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură).

    „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Un alt exemplu privind deşeurile pericoloase este chiar cel al energiei regenerabile.

    „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă. Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a declarat Gabriela Stanciu.

    Şi aici este necesară analiza deşeurilor pentru a vedea cum pot fi acestea valorificate din punct de vedere economic.

    „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea mai departe.”

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă.

    „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu.