Tag: cont

  • Povestea omului care a convins sute de mii de români să renunţe aproape de tot la bancă. Ce le oferă acestora pentru a renunţa

    Fondat în 2015 de estonianul Norris Koppel în Marea Britanie, fintech-ul Monese este utilizat astăzi de peste 300.000 de români, dintre care jumătate fac parte din Diaspora stabilită în Regatul Unit.

    „Monese s-a născut din experienţa mea personală. Acum câţiva ani, când m-am mutat în Marea Britanie, nu am putut accesa sistemul bancar timp de 6 luni. Nu mă încadram în condiţiile necesare pentru a deveni client, iar asta se întâmpla undeva în 2013. Apoi am observat evoluţia neaşteptată a telefoanelor mobile şi am început să lucrez la proiectul Monese”, povesteşte Norris Koppel, fondator şi CEO al fintech-ului britanic. Inspirată din nevoia personală a estonianului, platforma Monese este folosită astăzi de peste 300.000 de români la nivel global, dintre care jumătate locuiesc în Marea Britanie.

    Ei o folosesc mai ales pentru că permite transferuri transfrontaliere rapide şi pentru că modelul de business al start-up-ului permite utilizarea conturilor Monese pentru încasarea salariului, spre exemplu. „Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată folosi un singur serviciu financiar.

    Cred că multor români le place ideea de conturi multiple, dar şi faptul că se pot muta şi pot fi români oriunde, îşi pot menţine continuitatea vieţii financiare”, explică Norris Koppel, într-o discuţie cu Business MAGAZIN. Cu 2 milioane de utilizatori la nivel global, Monese s-a lansat oficial pe piaţa din România la începutul lunii februarie, când a anunţat că va introduce conturi în lei, cu IBAN românesc oferit de Libra Internet Bank, a 16-a bancă din sistemul bancar românesc.

    Lansarea conturilor în lei reprezintă o premieră atât din punctul de vedere al pieţei fintech-urilor – unde românii sunt obişnuiţi până acum cu Revolut, care nu oferă însă conturi în lei – cât şi prin prisma industriei bancare din România. „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă clienţilor români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. Este un moment foarte important în industria financiară din România. Parteneriatul nu este întâmplător. Noi ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezultate solide drept o organizaţie orientată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Pe lângă IBAN-uri româneşti, fintech-ul oferă pentru clienţi şi suport în limba română – ceea ce nu pare ieşit din comun pentru o companie, însă în era aplicaţiilor de puţine ori ai un număr de telefon la care poţi suna atunci când aplicaţia îţi dă eroare, în contextul în care jucători din alte industrii, precum Glovo, nu oferă suport telefonic pentru clienţii care au întâmpinat probleme. „Conturile multiple” la care se referă Koppel şi despre care spune că sunt de interes pentru români înseamnă că atunci când îţi faci un cont în lei îţi poţi deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline, permiţând transferuri gratuite între conturile aceluiaşi utilizatori şi între conturi Monese.

    „Decizia de a lansa acest serviciu în România ca parte din planul nostru de extindere a fost un lucru cât se poate de natural. Deja avem sute de mii de clienţi români în întreaga Europa, prin conturile noastre de euro şi lire sterline. Ştim că mulţi dintre clienţii noştri aşteaptă deja cu mare interes lansarea Monese în România şi îşi doresc o ofertă de servicii localizate, rapide şi uşor de utilizat. Aceşti clienţi sunt nemulţumiţi de serviciile tradiţionale bancare, care se adaptează prea greu la nevoile şi stilul lor de viaţă. Noi oferim o alternativă perfectă atât pentru românii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate”, completează Norris Koppel.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă din România înseamnă că utilizatorii care optează pentru aceste conturi cu IBAN românesc pot utiliza contul Monese ca pe orice alt cont bancar. Astfel, utilizatorii îşi pot încasa salariile în cont, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    Pornind de la premisa că din cei 2 milioane de utilizatori la nivel global, 300.000 sunt români, fondatorul Monese speră ca aplicaţia să îşi tripleze numărul de utilizatori din România în 2020, până la 900.000, în contextul în care natura aplicaţiei se pliază pe trendul de migraţie din realitatea românească. „Adopţia a fost constantă, dar în a doua parte a anului 2019 ritmul a accelerat. Popularizarea brandului cred că a fost principalul factor. Aproape 80% din înrolările noi pe care le avem astăzi în platformă se datorează promovării prin viu grai”, explică fondatorul Monese.

     Acest succes al „viului grai”, cu care s-a lăudat şi Revolut, se bazează de fapt pe bani gratis oferiţi celor care se înrolează. Dacă Revolut a avut succes cu o campanie prin care a oferit câte 50 de lei celor care abia ce s-au înrolat cât şi celor care i-au invitat, Monese derulează deja de un an o astfel de campanie, oferind echivalentul a 15 euro.  

    „În fiecare piaţă avem o campanie de înrolare, iar în România o avem de un an. Am făcut multe experimente pentru a vedea ce funcţionează, iar în fiecare ţară este diferit. Dar în România funcţionează acest model”, detaliază CEO-ul Monese. Disponibil astăzi în 31 de ţări, fintech-ul Monese funcţionează în fiecare dintre acestea ca un potenţial înlocuitor al serviciilor oferite de industria bancară. Aplicaţia funcţionează în acest sens în toate ţările în care este prezentă, oferind o alternativă pentru încasarea salariului. „Suntem în 31 de ţări, cu conturi momentan în euro, lire sterline şi lei. Astfel, în 21 de ţări oamenii pot folosi Monese cu moneda lor. Totuşi, avem utilizatori care îl folosesc pentru salarii în toate cele 31 de ţări. Este puţin mai dificil pentru că unele conturi în monedă locală nu sunt încă integrate, cum ar fi coroanele suedeze, dar nu este imposibil”, spune el.

     Cu o ţintă de 900.000 de utilizatori români până la finalul anului, Monese vine puternic din urmă în cursa cu Revolut – care a anunţat la începutul anului că deja 1 milion de români au descărcat aplicaţia. Platforma vine cu trei pachete tarifare, dintre care unul este gratuit. Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţii mai pot face retrageri de la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună. De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.

    Printre ambiţiile de viitor ale fintech-ului se numără implicarea în produse de tip credite şi depozite, pregătind lansarea acestora pentru 2020 atât în Marea Britanie, cât şi în România. „Vom lansa prima dată ceva în Marea Britanie şi căutăm şi pentru România acest gen de parteneriate. Momentul lansării nu este încă stabilit, dar sperăm să reuşim să aducem şi pentru utilizatorii din România produsul de creditare în 2020”, spune Noris Koppel, CEO şi fondator al fintech-ului Monese. Fintech-ul britanic este pe cale de a deveni cel mai recent „unicorn” – start-up de tehnologie evaluat la peste 1 miliard de dolari – în contextul în care Monese derulează în prezent o nouă rundă de finanţare de peste 100 milioane dolari, potrivit FT.  

    Monese, cu peste 400 de angajaţi la nivel global, urmăreşte să încheie cea mai recentă rundă de finanţare în prima jumătate a anului 2020, iar din aceasta fac parte atât investitori vechi, cât şi investitori noi. Printre competitorii Monese se numără Monzo, N26 şi Starling Bank, însă pariul principal pe care îl face compania ţine de imigranţii din toată lumea, care se confruntă cu problema accesului limitat la servicii bancare tradiţionale, pentru că nu au istoric. Aşa cum spun reprezentanţii, ei vor să le ofere utilizatorilor ocazia să folosească serviciile bancare „de parcă ar fi peste tot localnici”.

    Evoluţia Monese a accelerat pe parcursul anului 2019 în contextul în care numărul de utilizatori s-a dublat la 2 milioane din luna mai până în luna decembrie. Ţinta pentru finalul anului este de 5 milioane de utilizatori la nivel global. Ultima rundă de finanţare semnificativă a fost încheiată în septembrie 2018, când a atras 60 de milioane de dolari de la mai multe companii, printre care PayPal şi IAG, compania din spatele British Airways.

  • Britanicii de la Monese intră în cursă cu Revolut pentru piaţa din România şi lansează conturi în lei cu IBAN românesc

    Fintech-ul britanic Monese, utilizat în prezent de 300.000 de români, lansează conturi în lei cu IBAN românesc, oferit de Libra Internet Bank.

    Parteneriatul fintech-ului cu o bancă românească înseamnă că utilizatorii din România, care îşi fac cont cu IBAN românesc începând cu data de 11 februarie, pot primi salariile în aceste conturi, pot face plăţi, cumpărături online şi transferuri bancare instant.

    „Sunt 300.000 de români care folosesc astăzi Monese, iar mulţi dintre ei au început să îl folosească în Marea Britanie. Este important pentru noi ca oamenii plecaţi peste graniţă să poată utiliza un singur serviciu financiar pentru nevoile lor”, spune Norris Koppel, fondator şi CEO al Monese.

    Lansat în 2015, Monese are peste 2 milioane de utilizatori la nivel global, iar clienţii din România care îşi deschid cont în lei, îşi pot deschide automat cont gratuit în euro şi în lire sterline.

    În contextul în care angajaţii companiei din centrele de suport din Europa deservesc clienţii în 14 limbi, conturile în lei vin şi cu suport telefonic în limba română pentru clienţii care au nevoie să contacteze fintech-ul.

    Scopul Monese este de a le oferi utilizatorilor posibilitatea să acceseze servicii financiare în orice ţară s-ar muta, „de parcă ar fi localnici”, aşa cum notează reprezentanţii.

    Fintech-urile câştigă teren pe piaţa locală, în contextul în care un alt fintech britanic, Revolut, a anunţat ieri că a ajuns la borna de 1 milion de utilizatori în Români. Iar băncile locale sunt mai îndreptate ca oricând spre parteneriate cu aceşti jucători.

    „Este pentru prima dată în România când un fintech global lansează o ofertă semnificativă către clienţi români prin IBAN-uri româneşti, cu ajutorul nostru. (…) Parteneriatul nu este întâmplător, nu din senin. Ne-am afirmat ca intenţie şi prin rezutlate solide ca organizaţie focusată pe tehnologie şi spre parteneriate cu fintech-urile”, spune Emil Bituleanu, CEO-ul Libra Internet Bank.

    Prin intermediul pachetului gratuit, clienţii pot face transferuri gratuite şi instante între conturile proprii în lei, euro sau lire sterline, precum şi între conturi Monese. Clienţiii mai pot face retrage la bancomate din toată lumea în limita a 1.000 lei pe lună (n.r: în cazul pachetului gratuit). De asemenea, clienţii pot utiliza servicii precum Apple Pay sau Google Pay şi pot solicita extrase de cont.

     

     

     

  • Contzilla: Ce trebuie să ştie antreprenorii despre modificările fiscale din ianuarie 2020

    Contzilla.ro, firmă de consulanţă fiscală, face un rezumat al schimbărilor legislative apărute în luna ianuarie pe zona fiscal şi impactul pe care ele îl au asupra activităţii antreprenorilor.

    1.Split TVA a fost abrogatã începând cu 1 februarie 2020

    Banii blocaƫi în conturile de TVA deschise la Trezorerie vor fi transferaƫi automat de cãtre aceastã instituƫie în termen de 10 zile de la data de 1 februarie 2020, fãrã nici o formalitate prealabilã în raport cu titularul contului, în contul de disponibil al titularului deschis la aceeaşi unitate a Trezoreriei Statului. In cazul în care firmele nu au deschis la Trezoreria Statului cont de disponibil vor trebui sã comunice acesteia contul curent deschis la o instituţie de credit în care se transferă sumele respective.

    2.Un nou termen pentru depunerea intenƫiei de restructurare şi eliminarea plafonului de 1 milion lei

    Debitorul care doreşte să îşi restructureze obligaţiile bugetare are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa în perioada 1 februarie-31 martie 2020, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, urmand apoi sã se adreseze unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare şi a testului creditorului privat prudent.

    S-a eliminat condiƫia ca restructurarea sã poatã fi solicitatã doar de cãtre debitorii care au datorii mai mari de un milion lei.

    Solicitarea de restructurare poate fi depusã până la 31 iulie 2020, sub sancţiunea decăderii.

    Baza legala: OUG 6/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

    3.Modificari la Codul fiscal

    Avem câteva mãsuri noi în ce priveşte TVA ca urmare a implementãrii în legislaƫia naƫionalã a directivelor europene, mãsuri care vizeazã:

    • livrãrile succesive de bunuri care fac obiectul unui singur transport intracomunitar: în cazul livrãrilor în lanƫ, transportul poate fi alocat unei singure tranzacƫii fapt ce în  cazul livrarilor intracomunitare are o importanƫã deosebitã pentru aplicarea scutirii de TVA. Noile reglementari aduc o clarificare în sensul cã în cazul, în care aceleaşi bunuri sunt livrate succesiv şi sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lanţ, expedierea sau transportul este atribuit numai livrării efectuate către operatorul intermediar (acesta fiind un furnizor din lanţ, altul decât primul furnizor din lanţ, care expediază sau transportă bunurile, fie el însuşi, fie prin intermediul unei părţi terţe care acţionează în numele său). Prin excepţie, expedierea sau transportul este atribuit numai livrării de bunuri efectuate de către operatorul intermediar în cazul în care operatorul intermediar a comunicat furnizorului său codul său de înregistrare în scopuri de TVA care i-a fost eliberat de către statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.
    • stocuri la dispoziƫia clientului – noutatea constã pe scurt în faptul cã mişcarea intracomunitarã are loc la data când bunurile sunt luate din stoc, nu la data transferului iniţial al bunurilor
    • scutirea de TVA pentru livrãrile intracomunitare de bunuri. Pentru ca aceasta sã se realizeze trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiƫii (cod valid de TVA,  declaraƫia 390 depusã corect şi dovada transportului cu menƫiunea cã furnizorul trebuie sã deţinã cel puţin 2 mijloace de probã, emise de douã pãrţi diferite independente atât una de cealaltã, cât şi de vânzãtor şi de cumpãrãtor: documentele cu privire la expedierea sau transportul bunurilor (CMR sau factura de transport), documente de platã a transportului, documente de asigurare.

    Baza legala: Ordonanţa nr. 6/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

    4. Prelungirea termenului pentru depunerea declaratiei unice

    În anul 2020, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Codul fiscal precum şi în alte acte normative, se prelungeşte până la data de 25 mai 2020 inclusiv. De aceeasi prorogare beneficiaza si Formularul 230 -Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii/Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat.

    Baza legala: OUG 6/2020.

    5.Noutãƫi în ce priveşte popririle

    Şi în ce priveşte popririle avem câteva mãsuri noi. Printre prevederile introduse amintim:

    • se prevede un termen de 3 zile lucrãtoare de la data înfiinţării popririi sau de la data la care creanţa devine exigibilă, după caz, în care terƫul poprit are obligaƫia sã plãteascã organului fiscal suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare silită;
    • băncile au şi ele obligaţia să plătească sumele indisponibilizate în contul indicat de organul de executare silită în termen de 3 zile lucrătoare de la indisponibilizare (inainte erau 3 zile calendaristice).
    • în cazul în care executarea silită este suspendată, potrivit legii, organul de executare silită înştiinţează, de îndată, instituţiile de credit ori, după caz, terţul poprit pentru sistarea, temporară, totală sau parţială a indisponibilizării conturilor şi reţinerilor. Se eliminã prevederea cã inştiinƫarea trebuie sã fie facutã în scris, astfel se doreşte scurtarea timpului în care se ridicã popririle.

     Baza legala: Ordonanţa nr. 5/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

    6. Firmele pot depune de acum situƫiile financiare anuale pe 2019

    ANAF a publicat formatul electronic al situaƫiilor financiare în data de 03.02.2020. Practic de acum firmele pot depune situaƫiile financiare pe 2019. Termenul maxim pentru depunerea lor la ANAF este 150 de zile de la data încheierii exerciƫiului financiar , respectiv 29 mai 2020.

     Mai trebuie sa reƫinem cã în termen de 15 zile de la aprobarea situaƫiilor financiare antreprenorii trebuie sã depunã la ONRC şi declaraƫia privind beneficiarii reali.

  • Miliardarul care a anunţat că împarte 9 milioane de dolari unor necunoscuţi

     Antreprenorul Yusaku Maezawa a reuşit totuşi să iasă din tipare: şi-a propus să fie primul turist în jurul Lunii. Şi nu este moştenitorul vreunui imperiu de miliarde, ci şi-a construit averea singur, reuşind să ajungă în topul celor mai bogaţi oameni din Japonia, cu o afacere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 2 miliarde de dolari.

    Yusaku Maezawa s-a născut pe 22 noiembrie 1975, în Kamagaya, Japonia. Antreprenorul a urmat cursurile liceului Waseda Jitsugyo, timp în care a pus bazele unei trupe muzicale alături de un coleg, el fiind toboşar. După absolvire, nu a vrut să meargă la facultate, ci a ales să se mute în Statele Unite împreună cu iubita sa.

    Aici a început să colecţioneze CD-uri şi, în 1995, întors în Japonia, a decis să pună bazele unei companii prin intermediul căreia să vândă pe e-mail albume importate şi CD-uri. În 1998 Maezawa a lanst a compania Start Today. În acelaşi an trupa sa a semnat cu casa de discuri BMG Japan, însă trei ani mai târziu Maezawa avea să renunţe la cariera muzicală pentru a se dedica pe deplin antreprenoriatului.

    În anul 2000, Start Today s-a mutat în online, lansând în 2004 site-ul de retail vestimentar Zozotown, cel mai mare jucător de profil din Japonia la ora actuală. Şase ani mai târziu compania s-a listat la bursa din Tokio. Recent, antreprenorul a introdus în portofoliul afacerii alte două branduri – Zozo şi ZozoSuit – în peste 72 de ţări. În prezent site-ul comercializează circa 7.300 de branduri cu peste 730.000 de articole, compania fiind listată la Tokyo Stock Exchange.

    Exceptând businessul, marea pasiune a lui Maezawa este arta – el este şi fondatorul Contemporary Art Foundation din Tokio. În mai 2016 antreprenorul a atras atenţia presei în urma achiziţiei la licitaţie a unei lucrări fără titlu aparţinând artistului Jean-Michel Basquiat la un preţ record de 57,3 milioane de dolari, cumpărând, în cadrul aceleiaşi licitaţii, cu alte 40 de milioane de dolari o serie de lucrări aparţinând artiştilor Bruce Nauman, Alexander Calder, Richard Prince şi Jeff Koons. Ulterior a doborât un nou record, în mai 2017, când a cumpărat tot o piesă a lui Basquiat cu suma de 110,5 milioane de dolari şi intenţionează să deschidă un muzeu de artă contemporană în Chiba, care va găzdui colecţia proprie de lucrări.

    Maezawa a demisionat şi s-a retras din conducerea companiei în septembrie 2019, după ce a vândut 50,1% din acţiuni către SoftBank într-o tranzacţie de 3,7 miliarde de dolari. În plus, a vândut alte 30 de procente din propriile acţiuni către Yahoo Japan.

    Pe 17 septembrie 2018, japonezul a stârnit din nou valuri în media după ce a anunţat că va fi primul turist care va călători în jurul Lunii la bordul unui vehicul al companiei private de transport spaţial SpaceX, fondată de Elon Musk, devenind astfel prima persoană care va ajunge în jurul Lunii de la cea mai recentă misiune americană Apollo, care a avut loc în 1972. Suma pe care a plătit-o pentru călătorie nu a fost însă făcută publică. Zborul va avea loc cel mai devreme în 2023, cu o durată de aproape şase zile. Miliardarul intenţionează să ia cu el între şase şi opt artişti ca parte a unui proiect de artă pe care l-a intitulat #dearMoon. De asemenea, Maezawa a anunţat că este în căutarea unei partenere cu care să împărtăşească experienţa – pentru care a primit deja în jur de 20.000 de oferte. Antreprenorul este divorţat şi are trei copii din două căsnicii anterioare. 

  • Raiffeisen Asset Management lansează un nou fond de investiţii care ţine cont şi de criteriile de sustenabilitate pentru companii

    Raiffeisen Asset Management lansează un nou fond de investiţii, Raiffeisen Global Equity, legat de ratingul ESG, investiţiile noului fond urmând să ţină cont de criteriile de sustenabilitate pentru companii.

    Fondul va investi în fonduri de acţiuni şi va avea diversificare la nivel global, iar investiţiile vor ţine cont, pe lângă criteriile de randament, şi de cele de rating  ESG, publicate de companii.

    ESG (Environmental, Social, Governance) reprezintă un set de standarde pe care investitorii le urmăresc atunci când analizează companiile în care investesc.

     “Incurajam dintotdeauna comportamentul responsabil faţă de clienţi, angajaţi, furnizori, parteneri sau autorităţi. Ne gândim de mai mult timp la ideea de a lansa în România un fond de investiţii care să ţină cont de criteriile de sustenabilitate: faţă de mediu, comunitate, societate, în general” a spus Steven van Groningen, presedinte şi CEO al Raiffeisen Bank.

    Potrivit Global Sustainable Investment Alliance, la nivelul anului 2018 aproximativ 40% din totalul activelor globale ajunseseră să fie administrate în baza unor criterii ESG, existând fonduri totale de peste 31.000 de miliarde dolari plasate în active sustenabile. Aceste valori reprezentau o creştere cu 34% fata de nivelul anului 2016, iar tendinta de crestere s-a mentinut si la nivelul anului trecut.

    ”Suntem bucurosi sa anuntam lansarea acestui  fond, dedicat investitiilor sustenabile si responsabile. In lume exista un interes tot mai mare pentru acest tip de investitii, interes manifestat si de catre clientii Raiffeisen.  Managementul responsabil duce la o mai buna gestionare a riscurilor si la obtinerea unor performante mai bune, pe termen lung” , a declarat Razvan Szilagyi, CEO Raiffeisen Asset Management.

    Raiffeisen Asset Management ocupă locul doi în topul companiilor de administrare a fondurilor de investiţii din România, administrând active în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro. Compania administreaza in total 15 fonduri mutuale (incluzand noul fond de actiuni ESG) si un fond de pensii facultative, Pilonul III.

     

  • ING Bank continuă digitalizarea prin noua soluţie de deschidere a unui cont bancar 100% online

    ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a dezvoltat o nouă soluţie tehnologică prin care oricine îşi poate deschide un cont bancar prin intermediul aplicaţiei ING Home’Bank, fără a mai fi nevoie să se ducă în vreo sucursală.

    “Serviciul pe care îl lansăm şi timpul scurt necesar pentru a deveni client ING prin procesul 100% online reconfirmă promisiunea băncii de a răspunde aşteptărilor clienţilor în ceea ce priveşte rapiditatea cu care lansează pe piaţă noi funcţionalităţi. Mai mult, această inovaţie a fost prioritară pentru noi în contextul în care clienţii ING se bazează pe telefonul mobil, care e principalul lor canal de banking”, a transmis Javier Montes Pita, Head of Retail Banking, ING Bank România.

    Prin noul proces de deschidere de cont, cei care doresc pot deveni clienţi ING fără a se mai duce fizic în vreo sucursală.

    Contul se va putea deschide in 10 minute, iar cardul ING va fi primit prin curier fără costuri adiţionale. Printre condiţiile pentru deschiderea unui cont ING 100% online se numără faptul că noul client trebuie să aibă peste 18 ani, rezidenţă fiscală în România şI un card de debit ataşat unui cont la altă bancă aflată tot în România.

     

     

  • Record în ştergerea datoriilor la bănci in România. Sute de mii de lei şi zeci de mii de euro, radiate din contul a doi împrumutaţi

    În cadrul unei negocieri intermediată de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) cu o bancă, unui consumator din Bucureşti i s-a acceptat ştergea întregii datorii pe care o mai avea de achitat, de 298.000 de lei (aproape 62.000 euro).

    Totodată, aceeaşi bancă a şters, în cadrul unui caz social din Oradea, o datorie de 51.930 franci elveţieni.
    În urma concilierii, ambele cazuri depăşesc precedentul record valoric înregistrat la CSALB. Acesta era de 44.600 de euro, înregistrat în aprilie 2019, în cazul unui consumator din Sighetul Marmaţiei.

    În primele zile ale acestui an, aceeaşi bancă comercială a luat decizii similare în cazul mai multor consumatori care aveau cazuri sociale dificile.
    Astfel, banca a închis un credit de consum fără ipotecă pentru o persoană din Bucureşti. Concilierea a rezultat prin remiterea sumei de 3.945 de euro către consumator. Pentru aceeaşi persoană, banca a stins descoperitul de cont în valoare de 3.288 de lei.

    Într-un alt caz, din Bucureşti, suma remisă unui alt consumator pentru închiderea creditului a fost de 8.553 de lei. În plus, banca a virat în contul acestuia suma de 1.785 de lei.

    În ultimii 3 ani şi jumătate, aproximativ 1.400 de români şi-au rezolvat problemele cu băncile şi IFN-urile, prin intermediul CSALB, iar suma totală obţinută în urma negocierilor depăşeşte 2 milioane de euro. Anul trecut, consumatorii au trimis peste 2.100 de cereri în care solicită intrarea în negociere cu instituţiile financiar-bancare, faţă de 1.293 de cereri trimise în tot anul 2018. Cele mai multe cereri vizează reducerea sau eliminarea unor comisioane, reducerea soldului sau a costurilor asociate creditelor ipotecare sau de consum.

     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 1,19 miliarde lei de la bănci, la o dobândă de 3,89% pe an, până în 2024

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 2,03 miliarde lei , din care  băncile în nume şi cont propriu au acoperit 1,52 miliarde lei, iar 167 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

    Din valoarea nominală adjudecată suma oferita de bănci  în nume propriu s-a ridicat la 825 milioane lei, iar 200 milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au totalizat 167 mil.lei.

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de  3,89%, iar rata cuponului a fost de 4,5 %.
     
    În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice, ministerul va licita în luna ianuarie emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4,4 miliarde lei, la care se poate adăuga suma de 615 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive.
  • Care sunt cele mai la modă tendinţe de amenajare, potrivit fondatoarelor Lemon Interior Design


    O lumină ambientală concentrată pe zona de lucru, pe zona în care se serveşte masa sau unde se stă la discuţii când se pune un proiect la cale, precum şi o separare a spaţiului fără ajutorul pereţilor, doar prin lumină şi diferenţe de niveluri ale mobilei sunt câteva dintre elementele care caracterizează biroul studioului de arhitectură Lemon Interior Design. „Este un spaţiu care oferă atât intimitate, dar şi senzaţia că nu eşti izolat. Am vrut să fie un spaţiu lucrativ în care toţi să ne vedem, am vrut să fie un spaţiu elegant, ca şi abordările noastre în ceea ce priveşte designul, să fie un spaţiu plin de căldură, să ai o senzaţie bună când intri în el, fără să fie ostentativ”, descriu surorile Elena Oancea şi Cristina Căpitanu, completându-se, filosofia biroului lor, unde ne-am întâlnit pentru a discuta „ce se poartă” în materie de design interior.
    Departe de a sugera liniile de design „în tendinţe”, ele spun că acestea trebuie să poarte în ADN personalitatea proprietarului sau identitatea unui brand, dacă vorbim despre segmentul office, unde Lemon Interior Design a intrat în luna aprilie. Astfel, dacă iniţial discutau doar cu proprietarii locuinţelor pe care le amenajau şi dezvoltau proiecte după chipul şi asemănarea acestora, acum cele două surori-antreprenoare trebuie să desluşească şi personalităţile companiilor. Totuşi, în ambele situaţii, spun ele, e greu de vorbit despre tendinţe. „Noi tot timpul am spus şi spunem: contează momentul din viaţa clientului, fiindcă ceea ce îi place astăzi, poate mâine nu îi va mai plăcea, şi atunci folosim tendinţele doar ca accente în amenajările pe care le folosim”, spune Cristina Căpitanu.
    În rest, explică Elena Oancea, folosesc mai ales produse atemporale, cu linii care oarecum nu se demodează, culori calde, de pământ, folosesc şi destul de multe materiale naturale, cum sunt lemnul, marmura, care se regăseşte mult în amenajările lor şi în zona de birouri. Din rândul elementelor „la modă”, Elena Oancea menţionează însă elementele aurii, lemnul afumat şi multă piatră. 
    „S-a renunţat la acest trend industrial, în sfârşit oamenii de la noi din ţară au început să înţeleagă că nu este OK ca ceea ce vezi în toate barurile şi restaurantele să ai şi acasă. Industrialul rămâne foarte la modă, dar în locurile publice; casa este un loc unde te simţi bine, te relaxezi, trebuie să sugereze căldură”, spune Cristina Căpitanu. De asemenea, observă Oancea, natura este din ce în ce mai prezentă în amenajări, tiparele care te duc cu gândul la natură sunt la modă şi în Europa, dar şi în România. De asemenea, „în Europa şi în România există stilul acesta în care sunt combinate elemente din trecut cu cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul, ceva foarte glam poate fi combinat cu un stil puţin industrial – este cumva o definiţie a stilului eclectic, nu mai suntem în timpurile în care totul este foarte definit – toate se întrepătrund”, adaugă Cristina Căpitanu.
    În ceea ce priveşte zona de office, aceasta începe din ce în ce mai mult să se apropie de atmosfera de acasă şi devine mai călduroasă, mai relaxantă: „Se întrepătrunde viaţa personală şi din timpul liber cu cea de muncă – atunci aceste limite încep să dispară şi să se întrepătrundă”.
    De altfel, povesteşte Elena Oancea, aşa le-a venit şi lor ideea să intre pe zona amenajărilor de birouri. „Am observat tendinţa aceasta din ce în ce mai mare în Europa, în America, peste tot în lume, ca zona de birouri să nu mai fie atât de comercială, rece, sterilă, să devină mai personală – un loc în care interacţionezi mai bine şi cu ceilalţi membri ai comunităţii în care tu lucrezi şi nu doar un locuşor rece, gri, cu pereţi albi. Atunci, ne-am gândit că poate implicarea noastră din rezidenţial îşi va găsi un loc bine definit şi în zona de birouri.”
    Cristina Căpitanu subliniază şi ea că pe piaţa de office există această tendinţă de a face spaţiile mult mai confortabile, mai prietenoase. „Eu cred că tendinţa este ca toţi cei care lucrează să aibă două familii: una a lor şi una la birou, să vii cu plăcere şi să te simţi printre prieteni când vii la muncă, nu ca fiecare să fie în pătrăţica lui”, crede şi Cristina Căpitanu. Elena Oancea observă de altfel că şi companiile mari pun din ce în ce mai mult preţ pe spaţiul de lucru, mizând pe acesta pentru a-i atrage pe angajaţi într-o piaţă a muncii din ce în ce mai competitivă.
    Din luna aprilie a anului curent, de când a intrat pe segmentul amenajărilor de birouri, Lemon Interior Design a lucrat la un proiect de 3.000 de metri pătraţi, dar şi la alte câteva mai mici, de câteva sute de metri pătraţi pe care le vor finaliza până la sfârşitul anului, astfel că apreciază că vor încheia 2019 cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro.

     


    Clienţii de pe acest segment sunt deopotrivă multinaţionale, cât şi companii locale. „De obicei, multinaţionalele care o pornesc pe drumul acesta al amenajărilor apelează la companii cu istoric în piaţă. Recunosc că, spre uimirea şi marea noastre bucurie, am fost şi noi solicitaţi să ne prezentăm la pitch-uri, la care ni s-a spus că suntem pe lista scurtă a unor proiecte destul de mari, care sperăm să se concretizeze la anul”.
    „Aducem acest concept nou; înţelegem foarte bine cerinţa nouă de a face birourile mai apropiate de atmosfera de acasă, faţă de alte companii cu care au lucrat în care totul era standardizat, astfel cred că avem o şansă destul de mare să acaparăm o bună parte din piaţă”, spune Elena Oancea referindu-se la modul în care se diferenţiază pe piaţa amenajărilor de birouri.
    În prezent, lucrează la finalizarea proiectului One North Gate, despre care spun că, deşi trebuia terminat în câteva luni, vor reuşi să îl finalizeze în două luni şi jumătate.
    În ceea ce priveşte preţurile pentru amenajare, cele două surori spun că variază foarte mult, standardul de piaţă pe segmentul office fiind, în situaţia unei amenajări de bază, la aproximativ 250 de euro/mp.
    Când vine vorba despre spaţiile de locuit, pe care Lemon Interior Design s-a concentrat, de la începutul businessului, aprilie, şi până în prezent, au amenajat 7 penthouse-uri, cu între 350 şi 1.000 de metri pătraţi fiecare, la care s-au adăugat alte câteva zeci de apartamente doar anul trecut. Au făcut proiecte şi în Viena şi spun că sunt în discuţii să realizeze unele şi în Spania, Paris şi chiar şi Dubai. Cristina Căpitanu spune că clienţii din această zonă cunosc deja brandul lor şi au început să le urmărească, inclusiv pe reţelele sociale: „Dacă faci bine ce faci şi eşti serios şi îţi vezi de treaba ta, până la urmă, în timp, munca ta este recompensată”, crede Cristina Căpitanu. Odată cu creşterea businessului Lemon Interior Design, au crescut şi cunoştinţele clienţilor în materie de amenajare: „Spre deosebire de anul 2007, când conceptul de design interior era aproape inexistent, deja lumea a înţeles că este o meserie pe care trebuie să o facă o persoană specializată în acest domeniu şi apelează din ce în ce mai mulţi la un designer de interior; este ca atunci când te duci la doctor, nu iei pastile după capul tău, te duci la doctor că el are specializarea în direcţia aceasta, se informează, caută, verifică, îşi face temele”. Cele două surori se feresc de recomandări şi în situaţia amenajărilor de locuinţe, fiindcă „scopul nostru este să îi arătăm clientului ceva frumos pe stilul lui, cum îşi doreşte”, spune Cristina Căpitanu. Totul pleacă de la discuţia cu acesta: „Punctul de pornire este să cunoaştem clientul, să cunoaştem ceea ce îşi doreşte el de la acea casă, care este funcţionalitatea spaţiului, care este componenţa familiei, să ne dăm seama, pe lângă ce ne povesteşte el, care este de fapt stilul pe care ar trebui să îl abordăm”, explică Elena Oancea. Poate să fie vorba despre un client care spune că vrea un stil modern în toată casa şi descoperă, din discuţia cu el, că acel stil nu îl reprezintă.
    Cristina Căpitanu precizează că primul lucru la care trebuie să fie atente în discuţia cu clientul se referă la funcţionalitate: „Ce îşi doreşte, câte dormitoare, dacă iau masa împreună sau nu – de la funcţionalitate trebuie să porneşti în amenajarea unei locuinţe, apoi ajungi la discuţii despre cum combinăm acele proiecte, despre cum le facem să arate bine şi să ajungem la spaţiul pe care şi-l doresc”. Deseori, rolul designerului interior împrumută şi din înţelegerea unui psiholog: „Activitatea noastră are o componentă psihologică destul de mare, pentru că nu este uşor să ghiceşti ceea ce nu îţi spune clientul; de multe ori, nici ei nu ştiu sau poate sunt două caractere diferite, soţ – soţie, şi cumva trebuie să vii şi să combini tot ce este în casă astfel încât să se regăsească gusturile amândurora şi să se întrepătrundă astfel încât, până la urmă, amândoi să convieţuiască într-o casă care e pe placul amândurora”, explică şi Elena Oancea. 
    „La partea de concept, noi putem să ne dăm seama şi dintr-o imagine ce le place clienţilor. Practica este definitorie – altfel nu am fi ajuns aici – este mama tuturor învăţăturilor”, punctează Cristina Căpitanu. Apoi, ordinea firească a unei amenajări, spune ea, este funcţionalitatea, realizarea conceptului, apoi execuţia şi punerea în practică.

     


    Conceptul de „less is more“ este valabil şi în situaţia amenajărilor interioare, precizează şi Elena Oancea: „Cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine – important este nu să ceri ceva strălucitor şi să nu îţi placă sau să ceri ceva normal şi tu să vrei ceva strălucitor: este important să ştii ce vrei, ce îţi place, asta este cel mai important”.
    Cum arată însă locuinţele celor două surori? „Sunt ambele spaţii contemporane, cu accente glam, lumini arhitecturale, au şi accente clasice – sunt case confortabile, nu case muzeu, sunt case confortabile, în care şi prietenii noştri dacă ar veni, s-ar simţi tot la fel de confortabil ca şi noi, te îmbie să îţi petreci timpul cu familia, cu prietenii, nu sunt case în care nu îţi vine să te atingi de nimic.” De altfel, ele spun clienţilor care îşi doresc „case muzeu” că, dacă o casă nu este practică, nu te simţi confortabil în ea şi eşti permanent stresat că se strică, „atunci înseamnă că nu ne-am făcut treaba”.
    Orientarea din ce în ce mai mare a clienţilor spre spaţii confortabile, apropiate de mediul familial, chiar şi atunci când este vorba despre birouri, se potriveşte mănuşă surorilor din spatele afacerii Lemon Interior Design. „Deşi suntem foarte diferite ca structură, în acelaşi timp suntem şi foarte complementare, ne uităm una la cealaltă şi ştim ce vrem să spunem”, descrie Elena Oancea munca alături de sora sa. Originare din Bacău, au venit în Bucureşti la facultate şi s-a ivit oportunitatea de a cumpăra businessul care, la început, se axa pe retailul cu decoraţiuni şi mic mobilier. „Nu am făcut asta fiindcă a venit peste noapte ideea – au venit clienţii, ne-au cerut sfatul, ni s-a părut că este un domeniu foarte interesant şi frumos”, povesteşte Elena Oancea despre începuturile afacerii. Spun că în copilărie, de pildă, şi chiar şi în facultate, când s-au orientat pe discipline diferite, nu se gândeau că vor ajunge într-un astfel de business: „Nu ne imaginam în copilărie că vom ajunge aici, aveam un recamier, cu două birouri masive, cu dulapuri care ne picau în cap, cu afişe cu Melrose Place şi abţibilduri puse pe mobilă. Erau lipite pe toate dulapurile”, îşi amintesc ele, glumind. „Am pornit de jos, perseverenţa, determinarea şi munca bat orice. Probabil trebuie să ai şi un fler pentru aşa ceva, dar dacă nu e în combinaţie cu celelalte, degeaba ai flerul”, spune Cristina Căpitanu. 
    Şi în ceea ce priveşte rezidenţialul sfaturile lor sunt foarte personale: „Ce putem să le transmitem clienţilor este să se informeze, să încerce să descopere ce le place”. Referindu-se la sărbătorile care se apropie, de asemenea, îi sfătuiesc pe clienţi ca fiecare să amenajeze în funcţie de personalitatea sa: „Fiecare îşi trăieşte clipele acestea cum este el clădit – nu există o regulă pentru toată lumea, pe alb sau roşu”.
    „Cunoaşte-te pe tine însuţi, acesta este cel mai important sfat pe care noi îl dăm”, concluzionează ele, aceasta fiind regula principală şi când vine vorba despre designul interior.


    Carte de vizită

    Lemon Interior Design

    Înfiinţat în 2004 de surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea, businessul Lemon Interior Design s-a axat pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. Printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobbyurile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Herăstrău Park sau One Charles de Gaulle, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. Anul acesta, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat. În 2018, businessul a avut o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar creşterea businessului s-a tradus atât în mărirea echipei (14 angajaţi), cât şi în dezvoltarea diviziei office şi diversificarea portofoliului. Previziunile fondatoarelor Lemon Interior Design sunt optimiste şi pentru anul în curs, cu o ţintă pentru cifra de afaceri la final de an (pentru ambele divizii, rezidenţial şi office) cuprinsă între 4,5 şi 5 milioane de euro. 


    TENDINŢE ÎN DESIGN INTERIOR

    LA BIROU ŞI ACASĂ

    1. Contează momentul din viaţa persoanei sau a unei companii care face o amenajare, fiindcă „ceea ce îţi place astăzi poate mâine nu îţi va mai plăcea”.
    2. Punctul de pornire: cunoaşte-te pe tine astfel încât să ştii ce stil trebuie să abordezi.
    3. Funcţionalitatea spaţiului trebuie decisă înainte de realizarea conceptului.
    4. S-a renunţat la trendul industrial, oamenii preferă să îl regăsească în retail şi HoReCa, nu la birou sau acasă.
    5. În Europa şi în România se mizează pe combinaţia între elemente din trecut şi cele din prezent, nu mai există limite de design, clasicul se îmbină cu modernul şi cu minimalismul.
    6. Natura este din ce în ce mai prezentă în stilurile de amenajare.
    7. Zona de birouri iese dintr-un stil rece, steril şi se îndreaptă către unul personal, mai călduros, apropiat de stilul unei locuinţe.
    8. „Less is more”: cumpăraţi-vă mai puţine lucruri, de calitate, în care să vă regăsiţi, să vă simţiţi bine.

  • Cum trăiesc copiii oligarhilor ruşi, numiţi “minigarhi” – GALERIE FOTO

    Uitând de marea parte a populaţiei care moare de foame sau rubla care s-a prăbuşit, copiii oligarhilor din Rusia par să o ducă din ce în ce mai bine.

    Contul de Instagram @richrussiankids prezintă poze ale “minigarhilor”, aşa cum au fost ei numiţi, alături de maşini scumpe, băuturi fine sau în locuri greu accesibile oamenilor de rând.