BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • 78% dintre vânzătorii din România de legume şi fructe au fost sancţionaţi de ANPC

    Aflată, de la începutul lunii aprilie, în a doua etapă de control a operatorilor economici care comercializează legume şi fructeproaspete în lanţuri de magazine de tip hipermarket şi supermarket, depozite şi pieţe en-gros, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a verificat, la nivelul întregii ţări, modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia consumatorilor în domeniul menţionat, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ANPC.

    Astfel, acţiunile de control, desfăşurate până la această dată, au următoarele rezultate:

    –    Au fost controlaţi 678 operatori economici, dintre care la un număr de 532 (78%) s-au constatat abateri de la prevederile legale în vigoare;

    –   A fost verificată o cantitatea 487 tone fructe şi legume proaspete din care 60 tone (12 %) nu se încadrau în prevederile legale.

    – Ca urmare a deficienţelor constatate, au fost dispuse următoarele măsuri:

     –    oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 9,5 tone de fructe şi legume, în valoare de 60.479 lei, produse improprii consumului uman;

     –  oprirea temporară de la comercializare a cca.135 tone fructe şi legume în valoare de 204.852  lei, până la remedierea neconformităţilor constatate;

     –   aplicarea de 608 sancţiuni contravenţionale dintre care 260 avertismente şi  348 amenzi contravenţionale în valoare de 1.723.600 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

     În cursul acţiunilor de control, s-au constatat o serie de abateri precum: fructe şi legume lovite, deshidratate, cu pete, pulpă moale, depreciate calitativ; fructe şi legume nesortate  – calitatea fructelor expuse nu corespunde cu cea afişată; fructe si legume depreciate, care prezintă părţi moi, alterate, pătate, cu urme de boli de depozit, atacate de mucegai, improprii consumului; nu sunt respectate criteriile de calitate pentru încadrarea la calilatea I; legume şi fructe fără etichete cu elementele de identificare şi caracterizare; neafişarea informaţiilor privind ţara de origine şi calitatea legumelor şi fructelor comercializate în vrac; legume şi fructe din afara României la care nu s-au găsit informaţii în limba româna privind denumirea produsului, specia, soiul (dacă este cazul), ţara de origine; neafişarea preţurilor de vânzare; neconcordanţe între preţul afişat la raft şi cel marcat pe bonul de casă;   nerespectarea cantităţii nete la legumele şi fructele preambalate (ex:cartofi albi plasă 2 kg , produsul cântărea în realitate 1,974 kg, lămâi la plasă de 500 gr., cantitate reală – 0,470 gr., ghimbir la caserolă de 200 grame având în realitate 188 grame); comercializarea legumelor şi fructelor utilizând practici incorecte, privind originea acestora (ex: legume şi fructe import Turcia, China, Egipt, comercializate ca având provenienţa România); neconcordanţa informaţiilor privind provenienţa, respectiv cea înscrisă pe ambalajul sau avizul produsului şi cea înscrisă pe eticheta de la raft (pe etichetă apar două sau trei variante de ţară de origine, de ex; România, Bulgaria, Grecia, consumatorii fiind induşi în eroare);     comercializarea legumelor cu calibre diferite, diferenta intre calibrul mic şi calibrul mare fiind de 75%;     informare incorectă a consumatorilor (ex: era afişat, în imediata apropiere  a legumelor sau fructelor, cu litere mai viu colorate, sintagma” IEFTIN”, fără a se face dovada, în magazin, a vreunui avantaj legat de preţ la achiziţionarea acestor produse.

     

     

  • Decizie surprinzătoare din partea Amazon: Compania va închide marketplace-ul din China

    Amazon plănuieşte să închidă marketplace-ul pentru consumatorii din China în luna iulie, concentrându-se doar pe celelate linii de business din cea mai populată ţară de pe planetă, precum serviciile de cloud, potrivit unor surse citate de Reuters.

    Consumatorii din China nu vor mai putea cumpăra bunuri de la terţi din ţară, dar vor putea în continuare să comande din SUA, Marea Britanie, Danemarca şi Japonia prin intermediul magazinului global Amazon.

    Amazon se pregăteşte să închidă centrele de suport pentru marketplace-ul din China în următoarele 90 de zile.

    Consumatorii chinezi vor putea în continuare să cumpere device-uri precum Kindle şi conţinut online de la Amazon. De asemenea, Amazon Web Services – divizia de cloud care vinde spaţiu de stocare şi computing power printr-o divizie enterprise – va rămâne în piaţă.

    Marketplace-ul din China, care cuprindea produs atât de la comercianţi chinezi cât şi străini, a încercat să îşi facă loc în piaţa extrem de competitivă din China. Potrivit datelor companiei iResearch Global, maketplace-urile gestionate de Alibaba şi JD.com au deţinut 81,9% din piaţa din China anul trecut.

    Amazon, cel mai mare retailer online, a cumpărat site-ul chinez de comerţ online Joyo.com în 2004 pentru 75 milioane dolari şi l-a rebranduit drept Amazon China în 2011.

     

  • Veşti bune pentru consumatori: Proiectul de lege care ar putea schimba total faţa comerţului

    Propunerea legislative cu numărul B71/2019, depus la Senat pe 5 martie, prin care se vrea oferirea unei noi facilităţi consumatorilor pentru perioada în care produsele aflate în garanţie se află în service pentru a fi reparate ca urmare a unei defecţiuni.
     
    Propunere legislativă pentru completarea art.22 din Legea nr.449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora prevede introducerea unui nou alineat, în cadrul prezentei lege, care va avea următorul cuprins:
     
    “Pentru produsele de folosinţă îndelungată defectate în termenul de garanţie legală, prentru care unitatea de service a constatat că pot fi reparate, vânzătorul are obligaţia de a pune la dispoziţia consumatorului, în mod gratuit, pre perioada aducerii produsului în stare de utilizare normală, un produs cu caracteristici similare”, conform proiectului depus la Senat.
     

  • Kaufland retrage de la vânzare o jucărie pentru bebeluşi! Cât e de periculoasă – FOTO

    În cazul acestui produs, în anumite condiţii, clopoţelul zornăitor se poate detaşa din interiorul jucăriei. În situaţia în care bebeluşii sau copiii mici l-ar putea înghiţi, există pericolul sufocării. Clienţii care au achiziţionat acest produs sunt rugaţi să acorde atenţie informării şi să nu îl mai folosească, arată comunicatul.

    Pentru a proteja siguranţa consumatorilor, Kaufland a retras de la vânzare produsul. Cei care au cumpărat acest produs se pot prezenta în orice magazin Kaufland pentru a-l returna şi vor primi contravaloarea sa, fără a mai fi necesară prezentarea bonului fiscal.
     

  • Un antreprenor din Iaşi a adunat 50 de producători din zona Moldovei pe o platformă care sprijină mărcile locale

    Vasile Moraru, din Iaşi, a adunat pe platforma Roade şi Merinde 50 de pro­ducători din domeniul alimentar, din judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ, Bacău, Suceava şi Vaslui cu scopul de a sprijini pro­du­cătorii din regiunea Moldovei şi de a educa consumatorii să aleagă un produs românesc, sănătos, în detrimentul unuia din import.
     

    Astfel, în 2014, rămas fără serviciu, cu dorinţa de a porni propriul business şi de a-şi hrăni cei trei copii cu produse naturale, a pus pe picioare brandul Merinde Ţărăneşti, redenumit în 2017 Roade şi Merinde.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BREAKING: ANRE îngheaţă preţurile la electricitate şi gaze pentru consumatorii casnici

    Termenele aplicabile sunt perioada 01.03.2019 – 28.07.2022 pentru energia electrică şi 01.01.2019 – 28.02.2022 pentru gazele naturale, precizează un comunicat al autorităţii.
     
    În ceea ce priveşte clienţii finali casnici de energie electrică şi gaze naturale care au uzat de dreptul de eligibilitate, ANRE precizaează că a pus la dispoziţia acestora mai multe facilităţi menite să-i protejeze împotriva unor posibile practici comerciale incorecte. Astfel, clineţii beneficiază de câte un instrument de comparare a preţurilor sau ofertelor-tip, destinat tuturor celor interesaţi să-şi aleagă sau să-şi schimbe furnizorul de energie electrică şi/sau gaze naturale din piaţa concurenţială, al căror scop este sa permită compararea preţurilor de furnizare şi a condiţiilor oferite de furnizori, înainte de a alege un anume furnizor sau o anume ofertă-tip. Aceşti clienţi au şi posibilitatea de a reveni din piaţa concurenţială pe piaţa reglementată, în situaţia în care consideră că este mai avantajos.
     
    În cazul energiei electrice, clientul casnic de energie electrică care doreşte să revină din piaţa concurenţială la serviciul universal se va adresa furnizorilor de ultima instanţă din zona sa de reţea, având asigurat preţul avizat de ANRE.
     
    În cazul gazelor naturale, clientul casnic are dreptul să revină la furnizarea reglementată şi se poate adresa furnizorului care are această obligaţie, în vederea încheierii unui contract aferent furnizării gazelor naturale în regim reglementat la preţul de furnizare aprobat de ANRE.
     

  • Şefa FMI aruncă în aer aşteptările pentru 2019 şi lansează un avertisment dur: Tensiunile comerciale vor distruge viaţa oamenilor

    Tensiunile comerciale care escaladează între SUA şi China riscă să provoace o deraiere a economiei globale prin subminarea încrederii mediului de business şi prin majorarea costurilor de trai ale consumatorilor, avertizează Christine Lagarde, mananging director al Fondului Monetar Internaţional.

    „Comerţul, dacă este afectat, dacă este ameninţat, va afecta la rândul lui creşterea”, a declarat Lagarde, citată de Bloomberg. „Oamenii care fac investiţii, oamenii care creează locuri de muncă, îşi vor pierde brusc încrederea, vor fi îngrijoraţi cu privire la stabilitate, iar ei au nevoie de stabilitate”.

    FMI a redus estimările de creştere pentru economia globală în luna octombrie, pentru prima dată în ultimii doi ani, citând războiul comercial care escaladează şi ameninţările care se ridică în pieţele emergente.

    Creditorul estimează o expansiune globală de 3,7% pentru 2018 şi 2019, redusă de la estimarea de 3,9% lansată în vara anului 2018.

    Lagarde susţine că nu vede semnele recesiunii în perioada următoare şi susţine că o creştere de 3,7% nu este „chiar rea”.

    Consumatorii, în special cei cu venituri reduse, au beneficiat de reducerea costurilor de trai, sub forma unor bunuri mai ieftine produse în ţări precum China sau Vietnam, spune Lagarde.

    „Dacă pierdem acest beneficiu, atunci se va resimţi un impact pe consumatori”, spune ea. „Nu o vedem acum, este adevărat, dar asta este ameninţarea”.

     

  • KPMG: Consumatorii sunt tot mai îngrijoraţi de riscurile aduse de noile tehnologii

    Studiul, publicat de KPMG Global Consumer Insights Program ca parte din ediţia 2018 a raportului  Me, My Life, My Wallet, arată că aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori sunt mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. În pofida îngrijorării tot mai crescute şi a scandalurilor recente cu privire la datele personale, trei sferturi (75%) dintre consumatori încă sunt dispuşi să ofere companiilor informaţiile lor.

    Studiul arată că un sfert dintre consumatori (24%) nu şi-ar comercializa datele; cu toate acestea, este mai probabil ca generaţia „millennials” (21%) să îşi ofere datele în schimbul îmbunătăţirii experienţei şi personalizării acesteia, faţă de generaţia „baby boomers” (5%). În mod similar, o cincime (19%) din consumatorii generaţiei „millenials” şi-ar oferi datele în schimbul îmbunătăţirii produselor şi serviciilor, în comparaţie cu generaţia „baby boomers” (doar 8%). Consumatorii mai tineri sunt la fel de îngrijoraţi şi preocupaţi de fraudarea identităţii, însă este mai probabil ca aceştia să vadă beneficiile partajării datelor personale, arată studiul KPMG.

     „Noile tehnologii pot ajuta companiile să dezvolte noi produse şi servicii, ajustate nevoilor în revoluţia 4.0. Pe măsură ce acestea redefinesc strategiile de afaceri, este important ca liderii să se concentreze pe experienţa clientului ca una dintre cele mai importante componente ale succesului. Produsele şi serviciile bune au un viitor mai bun când sunt livrate cu servicii deosebite, iar viitorul va aparţine acelor companii care vor oferi clienţilor o experienţă integrată, personalizată, care vor investi în descifrarea datelor clienţilor astfel încât să poată dezvolta produse inovative pe baza acestora”, explică Aura Giurcăneanu, Partener, Head of Consumer Markets & Retail, KPMG în România.

    În timp ce majoritatea consumatorilor sunt dispuşi să ofere date companiilor, jumătate (51%) dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, iar majoritatea (72%) nu au încredere în nimeni când vine vorba de propriile date din reţelele de socializare. Mai mult, cercetări suplimentare* evidenţiază faptul că 42% dintre consumatori şi-au actualizat setările de confidenţialitate din reţelele de socializare în ultimele 12 luni.

    Constatările raportului indică faptul că loialitatea consumatorilor poate fi câştigată prin respectarea următoarelor patru reguli privind transparenţa datelor:
    •    Fiţi deschişi cu privire la motivul pentru care solicitaţi anumite tipuri de date.
    •    Exprimaţi în mod clar modul în care le veţi proteja.
    •    Fiţi sinceri dacă sunt vândute sau divulgate în afara organizaţiei.
    •    Nu fiţi egoişti în privinţa valorii datelor – răsplătiţi consumatorii pentru că vă oferă datele personale.

    Consumatorii sunt din ce în ce mai conştienţi de valoarea propriilor date. Cercetarea* dezvăluie că 85% dintre consumatori doresc ca propriile date să fie protejate de către companii fără să fie nevoie să solicite acest lucru, iar 77% dintre aceştia sunt împotriva vânzării propriilor date. Companiile care respectă aceste reguli ar putea să se descurce mai bine decât concurenţa.

    Comentând rezultatele, Julio J. Hernandez, Global Head of Customer Advisory, declară: „Consumatorii sunt îngrijoraţi, în special cei din generaţiile mai tinere. Aceştia apreciază tehnologiile noi, dar sunt îngrijoraţi de divulgarea datelor personale şi de ceea ce ar putea însemna acest lucru pentru intimitatea şi securitatea lor. Cercetările noastre demonstrează că organizaţiile trebuie să aibă în vedere  conştientizarea sporită a oamenilor cu privire la valoarea propriilor date; aceştia vor să simtă că au controlul asupra fiecărei etape a relaţiei de afaceri. Multe companii nu au înţeles încă pe deplin preocupările consumatorilor de a-şi partaja datele sau modul în care acest aspect ar putea afecta loialitatea consumatorilor. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe companii încearcă să valorifice datele pe care le deţin – indiferent dacă vizează ceea ce adăugăm în coşul nostru de cumpărături, de câte ori pe săptămână facem mişcare sau conţinutul pe care îl urmărim. Consumatorii sunt mai conştienţi de valoarea propriilor date, iar companiile trebuie să răspundă la această nouă tipologie a clientului, stimulat de tehnologie şi familiarizat cu datele. Cele mai inteligente companii cu care lucrez înţeleg mediul acesta nou şi se concentrează pe câştigarea încrederii clienţilor lor pentru modul în care deţin şi folosesc datele lor.”

    Consumatorii au mai multă încredere în companiile din anumite sectoare şi partajează tipuri diferite de date cu acestea. Ei au clasificat sectoarele de activitate în funcţie de nivelul de încredere, sănătatea fiind pe primul loc şi publicitatea pe ultimul loc:

    Primele trei locuri:                    
    •    Furnizorii de servicii medicale (60%)
    •    Furnizorii de servicii bancare (59%)
    •    Companiile de tehnologie (54%)

    Ultimele trei locuri:  
    •    Administrarea averii (37%)
    •    Autorităţi publice (37%)
    •    Publicitatea (26%)
     
    Consumatorii sunt mai predispuşi să îşi încredinţeze datele companiilor atunci când acestea sunt relevante pentru operaţiunile lor. La nivel global, 71% din consumatori vor avea încredere într-un furnizor de servicii bancare când vine vorba de date financiare, însă doar 9% dintre aceştia ar avea încredere în comercianţii în ceea ce priveşte acest tip de informaţii. În mod similar, 47% dintre consumatori şi-ar încredinţa datele mobile unui furnizor de telecomunicaţii, însă doar 8% dintre aceştia ar avea încredere în agenţiile de publicitate.

    Consumatorii sunt mai dispuşi să împărtăşească informaţii financiare decât datele de pe reţelele de socializare sau datele care vizează istoricul navigării pe internet, arată studiul. 72% dintre consumatori nu au încredere să dezvăluie nimănui propriile date de pe reţelele de socializare sau cele care vizează istoricul căutării sau navigării pe internet (68%), iar 81% dintre aceştia nu au încredere în reclamele care se bazează pe urmărirea comportamentului; doar 41% dintre consumatori refuză să ofere informaţiile privind plăţile oricărui tip de companie.

    Rezultatele studiului KPMG demonstrează faptul că mediul de afaceri se confruntă cu tot mai mulţi consumatori care deţin cunoştinţe avansate despre date şi care doresc să deţină controlul. Două treimi (67%) dintre consumatori susţin că pot identifica informaţiile demne de încredere, iar o treime (30%) aleg să se deconecteze de la tehnologie atunci când se simt copleşiţi.

    Studiul arată că două treimi (66%) dintre consumatori sunt interesaţi sau foarte interesaţi de tehnologie. Acest număr creşte când vine vorba de economiile cu ritm alert de creştere din India (83%) şi China (81%). Consumatorii din aceste ţări care experimentează o expansiune tehnologică sunt mai predispuşi să cumpere online – în China (59%) şi India (54%), în comparaţie cu media la nivel global (37%), şi sunt mai predispuşi să aibă încredere în companii când vine vorba de încredinţarea propriilor date – 91% dintre consumatorii din China şi 85% dintre cei din India îşi oferă datele către companii.  

    La nivel global, 51% dintre consumatori sunt îngrijoraţi de furtul identităţii, 48% de atacurile cibernetice care vizează informaţiile financiare, medicale sau alte informaţii personale din mediul online, 46% de furtul informaţiile aferente cardurilor de credit atunci când fac cumpărături online, iar 38% de urmărirea neautorizată a propriilor obiceiuri din mediul online de către companii, autorităţi publice sau infractori.

    Aproape jumătate (47%) dintre consumatori sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut şi acelaşi număr de consumatori – mai îngrijoraţi decât acum cinci ani. Emiratele Arabe Unite (60%) şi Brazilia (58%) înregistrează cele mai ridicate niveluri de îngrijorare, iar Franţa (37%), Canada (40%) şi Marea Britanie (40%) pe cele mai scăzute. Generaţiile mai tinere sunt mai îngrijorate decât cele mai vârstnice. Mai mult de jumătate (51%) din consumatorii generaţiei Y sunt mai îngrijoraţi decât anul trecut, comparativ cu 46% din cei din generaţia X şi 36% din cei din generaţia „baby boomers”.

    Colleen Drummond, Partener KPMG în SUA şi Head of KPMG Innovation Lab, adaugă: „Companiile văd de prea multe ori schimbul de date ca pe o stradă cu un singur sens, aşteptându-se ca datele să fie divulgate de către consumatori fără să li se ofere prea multe beneficii. Totuşi, pe măsură ce dependenţa noastră faţă de tehnologie creşte, devenim din ce în ce mai conştienţi de datele pe care le creăm şi începem să le vedem ca pe o monedă valoroasă pe care companiile trebuie să o câştige dacă doresc să obţină banii noştri. Acele companii care nu reuşesc să sporească încrederea consumatorilor în modul în care deţin, protejează şi utilizează datele vor pierde pe termen lung, iar consumatorii nu îi vor mai alege.”

    Willy Kruh, KPMG Global Chair of Consumer & Retail, comentează: „Companiile trebuie să înceapă să aprecieze că un consumator modern este conştient de modurile de utilizare greşită a datelor. De la atacurile cibernetice la publicitatea bazată pe urmărirea comportamentului, consumatorii sunt îngrijoraţi în mod justificat. Transparenţa şi o mai bună comunicare ar putea contribui la asigurarea clienţilor că datele lor sunt în siguranţă şi că sunt folosite în beneficiul lor. Fiecare companie trebuie să se gândească bine la modul responsabil de utilizare a datelor pentru a construi relaţii mai profunde cu clienţii lor. Şi ar trebui să ştie că dacă nu fac ei acest lucru, o va face competiţia.”
     

  • Călin Fusu, CEO şi fondator / BestJobs: “Sunt multe poveşti de business care au pornit de la o pasiune comună a fondatorilor sau businessuri care s-au dezvoltat prin prisma unor relaţii construite într-un cadru mai puţin formal. Nu cred că există vreo regulă şi nici vreo reţetă miraculoasă”

    Carte de vizită
    ¶ Avea doar 16 ani când şi-a început studiile universitare la Academia de Studii Economice din Bucureşti
    ¶ Călin Fusu a fost unul dintre primii investitori din zona de servicii şi aplicaţii online pe plan local
    ¶ A fondat grupul Neogen, care deţine în prezent platforma de recrutare online BestJobs, platforma de comerţ online cu produse home & deco Vivre, platforma de E-fulfillment Frisbo şi site-ul de informaţii financiare pentru consumatori Conso

  • Doar 4% dintre consumatori se declară foarte loiali unei companii care nu are prezenţă online

    Cei mai mulţi dintre consumatorii care sunt foarte loiali brandurilor pe care achiziţionează sunt cei cu venituri de până la 500 euro (20%). Dintre consumatorii care spun că ar schimba brandul actual cu al unui competitor dacă ar primi un mic beneficiu în plus, cei mai mulţi sunt cei cu venituri de 1001-1500 euro (22%), urmaţi de 21% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro care ar schimba produsul/serviciul oricând.

    „Studiul Comportamente de cumpărare în era consumatorilor digitali ia în considerare factorii interni şi externi care influenţează acest comportament al consumatorilor. Factorii externi luaţi în considerare sunt cei demografici şi socio-economici. În timp ce factorii interni surprind trăsături şi comportamente ce includ atitudini, percepţii, motivaţii şi imaginea de sine a consumatorilor. O consecinţă a răspunsurilor primite, studiul distinge mai multe elemente legate de comportamentele de cumpărare. Unele se referă la timpul de livrare, preţ, disponibilitate, iar celelalte se referă la brand, personalizare şi politicile companiei. Studiul parcurge etapele unui proces de cumpărare de la căutarea şi selecţia informatiei până la comportamentele post-cumpărare. De aceea este o referinţă valoroasă pentru companiile din România şi o sursă necesară pentru decizii strategice”, spune Constantin Măgdălina, expert Tendinţe şi Tehnologii Emergente, co-autor al cercetării.

    Sursa principală de informare pentru 84% dintre consumatori este mediul online, dar 52% contează pe părerile şi recomandările prietenilor şi familiei. Consultantul din magazin este o sursă de informaţii folosită de numai 3 din 10 consumatori, iar reclamele specializate sunt folosite ca sursă de informaţie despre serviciile sau produsele dorite de 24% dintre consumatori. Presa şi televiziunea sunt surse de informaţie pentru 22% dintre cumpărători. Aşadar, reclamele aduc motive emoţionale de cumpărare, nefiind apreciate ca surse de informaţie.

    46% dintre respondenţi spun că informaţia provenită din mediul online a fost folositoare atunci când au căutat produse sau servicii în ultimul an, 19% consideră că informaţia a fost doar satisfăcătoare, 15% spune că a fost puţin folositoare, iar 3% consideră că informaţia din mediul online a fost complet nefolositoare.

    Reclamele la TV sunt de-abia pe locul al treilea în ceea ce priveşte percepţia respondenţilor legată de tipul de publicitate care îi influenţează să achiziţioneze produsul sau serviciul dorit – numai 24% au ales această opţiune. Pe locul întâi sunt reclamele pe website-uri alese de 56% dintre respondenţi, iar pe locul al doilea sunt reclamele pe reţelele sociale, alese de 47% dintre respondenţi. Reclamele in reviste şi presa scrisă au fost alese de 19% dintre respondenţi, iar reclamele difuzate la radio de 11%. 

    În România, preţul produselor şi/sau serviciilor comercializate este cel mai important factor care influenţează decizia de cumpărare pentru 54% dintre consumatorii din România. Brandul este pe locul al doilea, fiind apreciat de 15% dintre respondenţi, acelaşi procent de 15% primind şi caracteristicile tehnice. Calitatea şi termenii de garanţie sunt apreciate de 9% dintre consumatori, iar disponibilitatea şi termenii de livrare de 6%. 

    Procentele de importanţă ale preţului variază de la 85% în cazul automobilelor, 82% în cazul serviciilor de telefonie mobilă şi internet, şi 80% pentru încălţămine sau îmbrăcăminte, până la 63% la produsele alimentare şi 58% la serviciile medicale. Medoda de plată contează cel mai mult la împrumuturile bancare (17%) şi la produsele de asigurare (16%), iar livrarea la serviciile medicale (31%) şi produsele alimentare (29%).  

    Pe de altă parte, decizia de cumpărare este cel mai puternic influenţată de informaţiile prezentate (74% dintre respondenţi pun acest aspect pe primul loc), urmată la numai două puncte procentuale de livrarea acelui produs sau serviciu (72%) şi la opt puncte procentuale de condiţiile de garanţie acordate produselor sau serviciilor comercializate (68%). Ofertele promoţionale influenţează decizia de cumpărare a 6 din 10 consumatori.

    Produsele pe care consumatorii din România le-au cumpărat cel mai mult prin intermediul mediului online în ultimele 12 luni sunt: produsele electronice şi electrocasnice (81%), produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte (71%) şi serviciile de telefonie mobilă/de Internet (40%). Cei mai mulţi consumatorii cu venituri de peste 2.500 de euro (74%) au cumpărat online îmbrăcăminte şi încălţăminte, 90% dintre cei cu venituri de 1.501-2.500 euro au cumpărat electronice şi electrocasnice, 31% dintre cei cu venituri de 1.001-1.500 euro au cumpărat asigurările online, iar 10% dintre cei cu venituri de 501-1.000 euro au accesat servicii medicale în acest mod.

    Produsele pe care consumatorii din România le-au cumpărat cel mai mult în magazin sau mediul offline în ultimele 12 luni sunt: produsele alimentare (94%), produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte (84%) şi produsele electronice şi electrocasnice (40%). Serviciile de telefonie mobilă sunt cumpărate offline de cei mai mulţi dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro (37%), împrumuturile bancare de cei cu venituri de 1501-2500 euro (21%), asigurările de cei cu venituri de 1001-1500 euro (26%), iar serviciile medicale de consumatorii cu venituri de 501-1000 euro şi cei cu venituri de peste 2500 euro (34% fiecare).

    Răspunsurile la acest studiu ne arată că 48% dintre consumatori spun că ar fi dispuşi să plătească mai mult pentru servicii digitale care să le economisească timpul şi să le ofere o experienţă de cumpărare foarte bună. Dacă 65% dintre respondenţi spun că sunt dispuşi să plătească cu 5%-10% mai mult pentru aceste servicii digitale adiţionale, 24% sunt dispuşi să plătească cu 10-15% mai mult, iar 11% cu 15%-25% mai mult.

    Pentru 31% dintre respondenţi asistenţa primită în perioada de garanţie contează cel mai mult pentru experienţa post-cumpărare, urmată pe locul al doilea de asistenţa pentru clienţi (31%) şi de asistenţa tehnică (25%). În experienţa post-cumpărare, pentru 44% dintre consumatorii cu venituri de peste 2500 euro contează asistenţa în legătură cu garanţia, în timp ce 37% dintre consumatorii cu venituri de 1501-2500 euro şi 33% dintre consumatorii cu venituri de 1001-1500 euro apreciază serviciile de asistenţă pentru clienţi la fel.  

    4 din 10 consumatori consideră că impactul feedback-ului pe care îl transmit pe website companiilor care le oferă produse sau servicii este unul bun prin prisma schimbărilor în bine pe care acestea le fac ulterior; 3 din 10 consideră că este numai satisfăcător, iar aproape 2 din 10 consideră acest impact ca find nesatisfăcător. Pe de altă parte, 51% dintre respondenţi spun că feedback-ul trimis prin intermediul platformelor de social media este un mecanism bun pentru a descoperi şi valida informaţii într-o manieră obiectivă, în timp ce 25% spun că este o nouă metodă de a-şi exprima nemulţumirea. Doar 10% dintre respondenţi consideră că acest feedback pe platformele de social media nu poate înlocui interacţiunea directă cu consumatorul, iar 7% consideră că prezintă un risc ridicat de abuz al utilizării datelor.