Tag: consum

  • BNR este îngrijorată de „deteriorarea exporturilor”: Consumul rămâne în continuare motorul creşterii economice

    Consumul privat rămâne principalul motor al creşterii economice, în urma majorării salariilor, dar o redresare a investiţiilor este puţin probabilă; un alt motiv de îngrijorare este perspectiva deteriorării exportului, relevă minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR, publicată miercuri.

    Şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României a avut loc în 15 mai 2019, când rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

    „Consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale.

    În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât de sigure pentru consum sunt ROŞIILE româneşti aflate pe piaţă. Anunţul Ministerului Agriculturii la început de sezon

    Aceste rezultate demonstrează că producătorii agricoli respectă recomandările inspectorilor fitosanitari, susţine ministerul. Autoritatea Naţională Fitosanitară efectuează în această perioadă controale în pieţe şi la locul de producţie (sere şi solarii) după recoltare, în vederea prelevării de probe de roşii de la producătorii înscrişi în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calităţii acestora, în special pentru a determina eventuala prezenţă a reziduurilor de pesticide.

    De la ieşirea pe piaţă a primelor tomate obţinute prin Program, inspectorii fitosanitari ai Autorităţii Naţionale Fitosanitare au prelevat probe pe care le-au transmis pentru analize la cele două laboratoare acreditate, respectiv Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale Bucureşti şi Laboratorul Zonal pentru Determinarea Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale Mureş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce produse vor românii să îşi cumpere. Cele mai noi trenduri: Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare

    Trendurile de consum se schimbă în peisajul retailului românesc în contextul în care creşterile de salarii din ultimii ani, corelate cu tendinţele promovate la nivel global, sporesc apetitul românului pentru produse de înaltă calitate. cum se reflectă pe rafturile magazinelor rafinarea gusturilor românilor?

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.

    Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 
    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.


    „O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
    Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
    Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
    Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
    „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
    „Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
    Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.

  • Judeţul din România distrus de droguri, unde se droghează şi copii de 11 ani. Canabisul este cel mai consumat drog

    131 de persoane, printre care şi copii, au ajuns în primele nouă luni din 2018 de urgenţă în spitalele din judeţul Timiş, din cauza consumului de droguri. Potrivit medicilor, se droghează chiar şi copii de 11 ani, iar canabisul este drogul cel mai consumat.
     
    Subcomisarul de poliţie Adela Şleam, din cadrul Centrului Antidrog Timişoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar în primele nouă din 2018, 131 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile de primiri urgenţe din spitalele din judeţul Timiş, după ce au consumat droguri.

    Judeţul Timiş se află în topul naţional al consumului de droguri, însă reprezentanţii Centrului Antidrog Timişoara au precizat că acest lucru este cauzat de mai mulţi factori.

    “Periodic se fac studii pentru a obţine date relevante cu privire la consumul de droguri. Potrivit ultimului studiu care s-a realizat de către Agenţia Naţională Antidrog, la nivelul judeţului Timiş, 11,1% dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite. Dintre aceştia, 6,8% au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 3% au consumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Trendul este uşor ascendent, dar la nivelul judeţului Timiş trebuie să avem în vedere mai mulţi factori. Creşterea aceasta se înregistrează în contextul în care nivelul consumului a crescut în România şi în Europa.

    În ceea ce priveşte locul ocupat de România în domeniul consumului de droguri, suntem printre ultimele ţări din Europa, nu ocupăm locuri fruntaşe. În judeţul Timiş trebuie avut în vedere faptul că ne aflăm în zona de vest a ţării şi este un judeţ care este foarte tranzitat şi în contextul acesta consumul este mai ridicat. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi faptul că este centru universitar şi sunt tineri din mai multe judeţe ale ţării. Bucureşti este pe primul loc la consumul de droguri, Timişul este aproximativ la acelaşi nivel cu Clujul, Constanţa, Braşov. Deci, judeţele care au cumva aceleaşi caracteristici, care sunt centre universitare, în care nivelul de viaţă este destul de ridicat”, a explicat Adela Şleam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 16% dintre şoferii din România consumă ocazional băuturi alcoolice înainte de a conduce

    Motivaţie

    Încurajarea consumului responsabil de alcool este parte a strategiei de dezvoltare durabilă a Ursus Breweries, potrivit reprezentanţilor companiei. Această conduită de business este definită de altfel în industria producătorilor de alcool la nivel global prin acordul internaţional Producers’ Commitments, la care compania aderă prin grupul Asahi, din care face parte. Prin acest acord, cei mai mari producători de alcool la nivel global şi-au asumat o serie de obiective precum reducerea şi prevenirea consumului de alcool în rândul minorilor,  întărirea codurilor de bună practică în materia comunicării comerciale sau informarea corectă şi adecvată a consumatorilor.

    Potrivit studiului de risc în trafic SARTRE, realizat de Poliţia Română prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii în anul 2014, la nivelul anului respectiv 16% dintre conducătorii auto chestionaţi au declarat că li s-a întâmplat ca ocazional să consume băuturi alcoolice înainte de a conduce. Situaţia şi implicaţiile acesteia sunt confirmate şi de analizele Institutului Naţional de Statistică, care la nivelul anului 2016 indică peste 3.800 de participanţi la trafic aflaţi sub influenţa alcoolului şi implicaţi în accidente de circulaţie rutieră cauzatoare de vătămări corporale.

    Descrierea proiectului

    Campania cu obiectiv social şi informativ Din Trafic a fost demarată de Ursus Breweries în anul 2017 ca parte a strategiei de promovare a consumului responsabil de alcool la nivel naţional şi este dezvoltată sub umbrela platformei proprii de comunicare Despre Alcool. În rândul partenerilor implicaţi se numără Poliţia Rutieră, Direcţia Rutieră, Poliţia Română, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminaliţăţii, Cult Market Research, Costin Tătuc, specialist în siguranţă rutieră. 

    Proiectul cuprinde mai multe activităţi:
    – Trafic FM (derulat între 2017 şi 2019), un instrument de promovare a unui comportament corect şi preventiv pe drumurile publice, prin intermediul articolelor şi video-urilor din studio-ul Trafic FM), un spaţiu similar unui studio de radio amenajat special doar pentru durata acestei campanii. În cadrul acestuia se difuzează informaţii relevante despre responsabilităţile tuturor participanţilor în trafic, soluţii pentru potenţiale situaţii conflictuale şi sfaturi esenţiale despre educaţia rutieră; reguli de bază ale siguranţei rutiere sunt astfel disponibile pentru publicul larg.

    – pentru determinarea comportamentului şi a atitudinilor care favorizează încălcarea regulilor de circulaţie de către conducătorii auto, precum şi producerea accidentelor rutiere, Ursus Breweries a realizat şi publicat în octombrie 2018 studiul naţional „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” şi analiza comparativă a datelor colectate şi prelucrate în cele patru valuri ale acestui studiu în intervalul 2008 – 2018. Studiul este realizat pentru Ursus Breweries de către compania de cercetare sociologică Cult Market Research şi Poliţia Română, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Prin intermediul studiului a fost definită şi analiza comparativă care urmăreşte schimbarea principalilor parametri privind atitudinile şi siguranţa în trafic din ultimii 10 ani.

    – Zero la Mie (2018 – 2019): la finalul anului 2018, Ursus Breweries şi Poliţia Română au relansat aplicaţia Zero la Mie, cu ajutorul căreia utilizatorii care au consumat alcool pot afla timpul estimativ în care vor ajunge din nou la 0‰ alcool în sânge. Dedicată şoferilor, noua versiune a aplicaţiei include noi funcţionalităţi prin care aceştia pot testa dacă se încadrează în parametrii legali pentru a conduce un autovehicul.
    Construcţia şi relansarea aplicaţiei Zero la Mie (lansată în prima versiune în anul 2011) este fondată pe concluziile studiului Ursus Breweries „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018”, care arată că proporţia şoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul şoferilor chestionaţi, cu o frecvenţă ocazională. În analiza comparativă pe ultimii 10 ani, interval în care au fost implementate patru studii de acest fel, a fost identificat faptul că se înregistrează o scădere semnificativă a incidenţei cazurilor de condus sub influenţa alcoolului, de la 29% în 2008 la 16% în 2014 şi la 9% în 2018. Ursus apreciază că şi aplicaţia Zero La Mie, lansată în anul 2011, a avut o contribuţie la această evoluţie pozitivă.

    Noua aplicaţie Zero la Mie a înregistrat în primele trei săptămâni de la lansare circa 4.000 de descărcări, ceea ce înseamnă, potrivit reprezentanţilor companiei, că un număr considerabil de utilizatori sunt informaţi asupra consumului responsabil de alcool şi organizatorii speră că acţionează în consecinţă. Utilitatea aplicaţiei este dată de caracterul ştiiinţific al formulei de calcul – formula Widmark – prin care se estimează cantitatea de alcool din sânge; aceasta a fost concepută şi testată împreună cu parteneri care au contribuit la realizarea Zero la Mie, respectiv Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” şi Poliţia Rutieră Română.

    Rezultate

    Campania Din Trafic implementată la nivel naţional în intervalul 2017 – 2019 a atins prin acţiunile şi proiectele dezvoltate o audienţă cumulată de peste 12 milioane de persoane, conform serviciului de analiză media MediaTrust, informând asupra consumului responsabil de alcool.
    În urma publicării studiului şi a analizei comparative „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” au fost publicate 98 de ştiri TV, radio şi articole de presă, cu o audienţă cumulată de 11.251.709 persoane.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    1,7 mil. lei

    Număr de angajaţi
    1.443

    Valoarea investiţiei (2017-2019)
    55.000 euro
     

  • Sprijin pentru agricultori

    După promulgare, prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020 şi se aplică până la data de 31 decembrie 2022, arată proiectul.

    „Valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare comercializate către unitpţi de procesare ţi nu poate depăşi 20.000 de euro anual pe beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare comercializate direct pentru consum, care nu poate depăşi 10.000 euro anual pe beneficiar”, prevede proiectul legislativ.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Compania din România care a investit 2,9 milioane de euro în dotarea „şcolilor copilăriei”

    Motivaţie
    Necesitatea derulării proiectului rezidă în existenţa la nivel de comunitate a unor bariere de ordin material, care împiedică facilitarea accesului copiilor din şcoli la un sistem nou de iluminat, economic, ecologic, durabil şi confortabil.

    Descrierea proiectului
    Proiectul  „Energie în şcolile copilăriei” presupune înlocuirea integrală a sistemului de iluminat din şcolile beneficiare cu corpuri de iluminat moderne, pe bază de tehnologie LED, având un consum redus de energie. Proiectul a fost iniţiat intern, în anul 2012, la nivelul departamentului Responsabilitate Corporatistă din cadrul E.ON România şi a ajuns până la acest moment la cinci ediţii. Conceptul, criteriile de selecţie a beneficiarilor, precum şi paşii necesari implementării au fost, de asemenea, concepute intern. Grupul ţintă al proiectului este format pe de o parte din beneficiari direcţi – copiii care învaţă în unităţile de învăţământ şi cadrele didactice – cât şi beneficiari indirecţi – autoritatea locală care asigură resursele necesare administrării şcolilor. Obiectivul proiectului este să faciliteze accesul elevilor şi al cadrelor didactice la un sistem de iluminat modern, durabil si ecologic şi, implicit, să ofere un mediu propice performanţei şcolare. În acelaşi timp, comunitatea, prin autorităţile locale, va fi susţinută în modernizarea infrastructurii şcolare şi în realizarea unui consum de energie scăzut, urmare a montării noilor sisteme de iluminat.
    Printre principalele criterii care au stat la baza selecţiei unităţilor de învăţământ incluse în proiect au fost: sursele de iluminat să nu fi fost modernizate în ultimii cinci ani şi vulnerabilitatea şcolii din punctul de vedere al capacităţii de a-şi achita consumul de energie. Colaborarea în cadrul proiectului s-a făcut în principal cu unităţile de învăţământ incluse, dar şi cu autorităţile locale sau judeţene. Implementarea s-a facut în perioada mai – octombrie, cu concentrarea pe lunile vacanţei şcolare de vară. Intervenţia echipelor specializate a fost una punctuală, cu preluarea şi finalizarea succesivă a câte unei săli de clasă. Schimbarea sistemului a presupus înlocuirea corpului de iluminat şi a neoanelor vechi cu noi corpuri şi tuburi cu LED.

    Rezultate
    Campania de modernizare a infrastructurii şcolare prin schimbarea sistemului de iluminat în unităţile de învăţământ a debutat în 2012. Pe parcursul a cinci ediţii a fost modernizat sistemul de iluminat în 54 de unităţi de învăţământ, inclusiv în structurile aparţinătoare, totalizând un număr aproximativ de 35.000 de beneficiari. Investiţia totala a fost de aproximativ 2,9 mil. euro.
    În intervalul 2017 – 2018 s-au derulat două ediţii, având 17 unităţi de învăţământ beneficiare şi însumând o investiţie de aproximativ 1,3 mil. euro. Peste 30.000 de tuburi cu LED au fost montate în ultimii doi ani în şcolile incluse în proiect, beneficiari direcţi fiind 15.000 de elevi şi cadre didactice. Tehnologia LED asigură o economie considerabilă de energie, consumul fiind cu circa 50% mai scăzut decât iluminatul cu becuri fluorescente şi cu circa 80% mai mic decât cel clasic, cu becuri incandescente. 



    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (e.on energie)
    4,8 mld. lei

    Număr angajaţi
    6.850


    Profit în anul 2017
    (e.on energie)
    173,6 mil. lei 

  • Oraşul din România care tocmai a luat zeci de milioane de la UE pentru a-şi schimba radical aspectul

    Fondurile nerambursabile necesare pentru realizarea proiectelor sunt alocate din bugetul regional al POR 2014-2020, Prioritatea de investiţii 3.1A. Beneficiarii proiectelor sunt peste 2.100 de oameni din Alba Iulia, care trăiesc în cele 1.215 apartamente.
     
    „Scopul investirii acestor fonduri este de a reduce consumul de energie şi de a limita emisiile de gaze cu efect de seră cu 24% până în 2020“, a declarat Simion Creţu, director general al ADR Centru. 
     
  • Lanţurile de retail au zdrobit micii comercianţi. Analiză ZF: Marile reţele de retail au acaparat în 20 de ani 60% din piaţa de consum a României şi nu se opresc aici

    Românii cheltuie anual 20 mld. euro pe alimente şi alte bu­nuri de larg consum, din care 62% sunt lăsaţi la ca­sele de marcat ale maga­zi­nelor moderne, în frunte cu hiper­mar­keturile şi supermarke­tu­rile. Cei 70.000 de chioşcari îşi împart restul de 38% din bani, arată datele pe 2018 oferite de compania de cercetare de piaţă GfK.

    Prin comparaţie, în 2013 exista un raport echilibrat între modern şi tradiţional, iar în ur­mă cu circa un deceniu, balanţa înclina în sens invers. Mai exact, micii comercianţi erau ma­jo­ritari cu circa 60% cotă de piaţă, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele străine au început dezvoltarea în România acum două decenii, dar au accelerat ex­pansiunea după 2005 când mai multe nu­me mari şi-au făcut intrarea pe pia­ţă. Apoi, an de an au fost des­chise zeci şi ul­terior sute de maga­zi­ne mo­derne care au mâncat trep­tat din cota de piaţă a micilor co­mer­cianţi. Doar pentru acest an sunt pla­ni­ficate circa 300 de noi uni­tăţi – în special pe suprafaţă mică – ceea ce ar duce universul de co­merţ mo­dern spre 3.000 de unităţi operate de zece reţele străine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro