BusinessMagazin

Tag: consultanta

  • Compania de consultanţă imobiliară CBRE ”a angajat” primul robot humanoid din real estate, PepperEscu

    Compania de consultanţă imobiliară CBRE are în echipa sa, începând cu luna mai, primul robot humanoid dintr-o companie de real estate din România, PepperEscu, printre atribuţiile acestuia fiind, conform fişei postului, comunicarea cu colegii şi clienţii.

    „Obiectivul nostru este de a integra tehnologia în reinventarea businessului de real estate, facilitând comunicarea dintre oameni şi spaţiile pe care le utilizează. Prin intermediul tehnologiei, iar PepperEscu este un exemplu în acest sens, putem eficientiza procese şi totodată crea un sentiment de familiaritate atât în spaţiile de birouri, cât şi în cele comerciale. Spaţiul unei clădiri devine astfel o experienţă în sine, în care oamenii revin cu poftă”, a declarat Răzvan Iorgu, Managing Director, CBRE România.

    În primele sale săptămâni ”de lucru”, robotul humanoid PepperEscu a participat ca speaker la un eveniment dedicat pieţei imobiliare din România, alături de peste 300 de participanţi,  unde a lansat, alături de echipa companiei, o aplicaţie destinată pieţei de real estate locale, CUE by CBRE (care poate fi descărcată din AppStore şi GooglePlay).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Cristina Săvuică, Chief happiness officer { Lugera – The People Republic, România şi Cehia }

    •   Cristina Săvuică lucrează de peste 17 ani la Lugera, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de recrutare şi consultanţă în resurse umane din România, iar din 2004 este şi partener în cadrul companiei.
    •   Ocazia de a lucra în domeniul resurselor umane a venit, pe vremea când locuia în Bratislava, la departamentul de vânzări al unui ziar local în limba engleză, când l-a cunoscut pe directorul Lugera & Makler din Slovacia, care i-a propus să deschidă o companie şi în România.
    •   Faptul că nu avea nici studii de specialitate (a terminat ASE) şi nici experienţă în domeniul resurselor umane a împiedicat-o să fie partener de la început, aşa că prima funcţie pe care a avut-o în cadrul companiei a fost de country manager.
    •   A realizat obiectivele firmei din doilea an şi a primit 20% din acţiuni, devenind partener.

    Cifră de afaceri (2017): 274,3 mil. lei
    Profit (2017): 2,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 5.300

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ramona Jurubiţă, Country managing partner { KPMG }

    •   Ramona Jurubiţă a preluat în octombrie 2018 funcţia de country managing partner, după ce ocupase anterior poziţia de deputy senior partner, head of Tax and Legal în cadrul KPMG.
    •   Spune că mediul de afaceri din România poate fi instabil din unele puncte de vedere, „însă tocmai dinamismul cu care lucrurile se schimbă, se modifică, ne face pe noi, consultanţii, să devenim mai buni în ceea ce facem”.
    •   Este membră a ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), a Camerei Consultanţilor Fiscali din România, a CECCAR şi a Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).

    Cifră de afaceri (anul fiscal 2017-2018): cca 40 mil. euro
    Număr de angajaţi: 850

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Silviana Petre Badea – Managing director { JLL România }

    •   Spune că regulile după care se ghidează în carieră sunt respectul faţă de oameni, excelenţa şi echilibrul.
    •   Consideră că profesionalismul, disponibilitatea, flexibilitatea mentală sau creativitatea, integritatea, respectul, grijă faţă de om, maturitatea sunt sunt valorile care îţi permit să reuşeşti pe termen lung.
    •   Este de părere că domeniul consultanţei imobiliare este esenţial pentru dezvoltarea economiei: „Gândiţi-vă la consultanţa imobiliară ca la stâlpul pe care îl oferă dezvoltării economiei. Tot ce are un acoperiş sau stă pe pământ este asociat şi asimilat domeniului Real Estate (Imobiliare). De la spitale, la şcoli, la clădiri birouri, la hoteluri şi sanatorii, la depozite şi uzine auto, până la apartamente, cămine studenţeşti, terenuri agricole şi porturi”.
    •   S-a alăturat echipei JLL România în urmă cu aproximativ patru ani; anterior a avut mai multe funcţii de conducere în companii precum Badsi, Valad Property Group, Colliers International şi BP Chemicals.

    Cifră de afaceri (2017): 8,18 mil. lei
    Cifră de afaceri (estimări 2018): 11 mil. lei
    Profit (2017): 788.000 lei
    Număr de angajaţi: 66

  • Mirela Raicu, partener Esop Consulting: „Responsabilitatea proprie e piatra de temelie în antreprenoriat”

    •   Mirela Raicu a fondat, alături de partenerii Alexandru Petrescu şi Irina Petrescu, businessul Esop, lider pe segmentul birourilor pentru companii medii.
    •   Responsabilităţile Mirelei Raicu au variat în funcţie de fiecare etapă de dezvoltare: de la consultanţă în cadrul departamentului de birouri în perioada de start-up, la implicare în etapa iniţială a înfiinţării departamentului de închirieri rezidenţiale, consultanţă pe segmentul corporate al departamentului de birouri, dezvoltare internă de proceduri, sisteme şi instrumente de lucru, formarea sau sprijinirea colegilor de echipă în varii etape.
    •   A absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune; anterior, a lucrat timp de trei ani într-o companie de servicii media, unde a venit pentru prima dată în contact cu domeniul vânzărilor, pe care l-a considerat „interesant şi deschizător de drumuri”.

    Cifră de afaceri (2018, la nivel de grup): 1,51 mil. euro
    Număr de angajaţi şi colaboratori: 22

    Profilul Mirelei Raicu a apărut în ediţia cea mai recentă a catalogului 100 CELE MAI PUERNICE FEMEI DE BUSINESS.

  • Care sunt principiile de business ale Ioanei Filipescu, responsabilă de unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa locală

    •   Pentru Ioana Filipescu, succesul se măsoară în tranzacţiile încheiate cu succes de echipa sa.
    •   Spune că este definită de parcursul profesional de peste 10 ani alături de unii colegi – şi îşi ia energia din entuziasmul colegilor mai tineri care li s-au alăturat pe parcurs.
    •   Crede foarte mult în puterea exemplului: „Cred că cel mai important este să laşi ceva în sufletul oamenilor cu care te întâlneşti în viaţă, să-i inspiri în plan personal sau profesional, să le fii aproape ca prieten şi sfătuitor“.
    •   În situaţiile deciziilor grele, cu implicaţii adânci, consideră că „este important să nu te abaţi de la principii, să ai un simţ al echităţii şi integrităţii care să te călăuzească permanent”.
    •   Pe tinerii care îşi încep cariera îi sfătuieşte: să „investească“ în carieră, să nu-şi schimbe jobul prea des, mai ales nu pe criteriul tentaţiei unui salariu puţin mai mare, să aibă răbdare să crească profesional în organizaţia în care se află, să muncească mult, să creadă în şansă şi să-şi urmeze pasiunea.

    Profilul Ioanei Filipescu a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DE BUSINESS.

  • Piaţa de consultanţă imobiliară din România a ajuns la 80 de milioane de euro

    Potrivit reprezentanţilor RE/MAX România, piaţa de consultanţă imobiliară s-a schimbat considerabil în ultimii ani. La nivelul lui 2014, domeniul era caracterizat de instabilitate, dar şi de un potenţial mare de creştere, atât ca preţuri, cât şi în ceea ce ţine de serviciile de consultanţă. Influenţată de aşteptările din ce în ce mai mari ale clienţilor, cât şi de tendinţele externe care şi-au dovedit succesul, în ultimii ani industria a făcut mari progrese raportat la gradul de profesionalizare şi încredere acordată de publicul ţintă. Aşadar, în anul 2019, industria se concentrează pe o nouă etapă a serviciilor de consultanţă, care vizează modelul şi nivelul pieţelor europene.  

    „Piaţa de consultanţă imobiliară a cunoscut o evoluţie accelerată în ultimii ani, semn că apetitul dezvoltat al românilor pentru tranzacţii imobiliare necesită recomandări specializate, respectiv o îndrumare profesională constantă, axată pe nevoile şi preferinţele clientului. Pe de altă parte, la o scurtă analiză comparativă cu pieţele dezvoltate, observăm că există încă pe plan local un mare potenţial de creştere al domeniului, care necesită eforturi comune ale jucătorilor pentru a ajunge la apogeu. Investiţiile constante în educare şi necesitatea profesionalizării agenţilor la standardele occidentale vor aduce cu sine o schimbare de percepţie a publicului român în legătură cu industria în care activăm, oferindu-i clientului încrederea de care are nevoie în serviciile calitative ale consultantului imobiliar”, a declarat Răzvan Cuc, Preşedintele RE/MAX România. 

    Conform unei analize realizate de RE/MAX România, în prezent, pe piaţa autohtonă, activează circa 8.000 de agenţi, respectiv 1 agent/2.500 de locuitori, o proporţie destul de mică raportată la necesităţile pieţei. Comparativ, în statele europene cu o industrie dezvoltată, raportul este de patru ori mai mare, iar în statele Americii de Nord, ce reprezintă etalonul în domeniu, acest raport este de 1 agent/ 300 de locuitori.

    Potrivit reprezentantului RE/MAX, pentru atingerea acestui prag este nevoie de reglementarea unor norme profesionale ale industriei, un model de lucru axat pe reprezentare exclusivă, precum şi crearea unor reţele şi asociaţii puternice. Acest context reprezintă, deopotrivă, o oportunitate şi o responsabilitate pentru brandurile puternice care activează în domeniu, ce trebuie să mizeze în primul rând pe un sistem integrat, prin dezvoltarea şi susţinerea constantă a unor reţele de birouri, cât şi pe implicarea activă în educarea breslei şi a publicului. 

    Subsidiara autohtonă a master francizei RE/MAX a fost preluată de actualul management în urmă cu cinci ani, când RE/MAX România cuprindea o reţea de trei birouri şi circa 30 de agenţi. Până la finele anului 2014, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 430.000 de euro – cumulată pe toate francizele, respectiv 400 de tranzacţii. Pentru anul 2019, RE/MAX estimează o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 10 ori faţă de perioada de comparaţie, până la 4,2 milioane de euro. Totodată, parcursul pozitiv al companiei s-a reflectat în toate direcţiile de dezvoltare, până la finele anului curent reprezentanţii acesteia estimând atingerea unui număr de circa 55 de birouri francizate, 500 de membri şi aproximativ 3700 de tranzacţii încheiate.

     

    „Aceste creşteri spectaculoase reprezintă, în primul rând, reflexia încrederii pe care brandul RE/MAX o inspiră atât clientului final, cât şi investitorului în franciză. Bineînţeles, ultimii cinci au fost plini de oportunităţi pentru întreaga piaţă imobiliară, lucru care ne-a ghidat direct proporţional şi ascendent activitatea, însă cifrele care fac diferenţa se datorează capacităţii unui brand mondial de a crea standarde într-o piaţă în formare, precum şi de a atrage şi forma oameni pasionaţi”, a completat Răzvan Cuc.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, planurile pe termen mediu vizează atingerea unui număr de 110 francize până în 2023, cu circa 1000 de agenţi afiliaţi, în paralel cu activităţile deja consacrate de educare şi formare a celor care activează în branşă. Potrivit datelor RE/MAX România, 42% dintre francizaţii companiei au vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, urmaţi de categoria de vârstă 30 – 40 de ani, în proporţie de 33%. Pe de altă parte, doar 25% dintre antreprenorii care au deschis un birou RE/MAX au între 45 – 55 de ani. Majoritatea – de circa 67%  – sunt bărbaţi.

    De asemenea, doar 20% dintre cei care şi-au deschis un birou RE/MAX au experienţă anterioară în domeniul imobiliarelor. În topul oraşelor cu cei mai mulţi francizaţi se numără Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Sibiu, acolo unde au fost înregistrate, de asemenea, cele mai rapide creşteri raportat la numărul de agenţi şi tranzacţii. Potrivit reprezentanţilor RE/MAX România, segmentul rezidenţial a cunoscut în ultimii ani cea mai mare creştere raportat la tipul de proprietăţi tranzacţionate. Dacă în urmă cu cinci ani, circa 59% dintre intermedieri erau locuinţe, la nivelul lui 2018 segmentul rezidenţial a ajuns la aproximativ 81% din totalul tranzacţiilor realizate de agenţii RE/MAX. Restul de 19% cuprinde: 7% terenuri, 5% office, 4% comercial şi 3% industrial.

    Cea mai mare proprietate tranzacţionată în ultimii ani este un spaţiu industrial din Sibiu, care a fost vândut cu 2.530.000 euro. În topul celor mai mari intermedieri se numără, de asemenea, două terenuri din Cluj-Napoca, unul de 2.500.000 milioane de euro şi altul de 1.960.000 euro, un spaţiu industrial din Cluj (1,6 milioane de euro) şi un apartament în Bucureşti (1,5 milioane de euro).

    În România, RE/MAX este cea mai mare reţea de birouri imobiliare francizate, cu cel mai mare număr de  agenţi imobiliari, având, în prezent, 47 de francize şi peste 400 de membri, fiind recunoscut ca cel mai puternic brand naţional în imobiliare. Planul de extindere la nivel naţional al RE/MAX România vizează, până în 2023, 110 birouri francizate şi peste 1.000 de agenţi imobiliari.

    La nivel mondial,RE/MAX este lider în real-estate, fiind franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment. Compania, înfiinţată în 1973 în Denver, are astăzi peste 125.000 de agenţi afiliaţi în 7.000 de birouri aflate în cca. 100 de ţări din întreaga lume. În Europa, RE/MAX este prezent în 38 de ţări, cu peste 2.000 birouri şi 23.000 de agenţi, continuând să se extindă.  

     

  • Cum a reuşit o companie de consultanţă imobiliară din piaţa locală să ajungă la venituri de 11 milioane de euro

    „Am beneficiat de pe urma climatului de piaţă foarte favorabil şi a peste cinci ani de muncă susţinută în a crea o echipă coerentă de seniori, care să ofere servicii de înaltă calitate pe toate palierele de business şi care să lucreze natural împreună. Aceste eforturi au avut ca rezultat creşterea semnificativă a businessului prin câştigarea de noi clienţi şi continuarea parteneriatelor pe care le avem cu clienţii mai vechi”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL Romania, companie care a înregistrat anul trecut o creştere de 35% a cifrei de afaceri faţă de 2017, ajungând la venituri de aproape 11 milioane de euro.

    Ea adaugă, cu mândrie, că un rezultat remarcabil a venit şi din partea nivelului productivităţii pe fiecare angajat, care este cel mai ridicat din piaţa de consultanţă imobiliară locală, fiecare angajat al JLL producând anul trecut 275.000 euro. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o creştere moderată a cifrei de afaceri, luând în considerare că „nu sunt semne de creştere a pieţei, iar cota noastră actuală de piaţă de peste 35% ne permite doar creşteri marginale în detrimentul competiţiei”, spune Petre Badea. Reprezentanţii businessului
    şi-au propus o dublare a cifrei de afaceri în următorii cinci ani.

    „Blocaţi într-o piaţă de investiţii de 900 milioane de euro/an”

    JLL a intrat pe piaţa românească în anul 2007, odată cu tranzacţionarea America House pentru un yield (randament) de 5,5%. De-a lungul anilor de activitate, compania a fost implicată tranzacţii de vânzare de active în valoare de peste 1 miliard de euro, printre cele mai importante numărându-se Radisson Hospitality, Militari Shopping Center, Art BC, Shopping Center Sibiu, Promenada Mall, Europolis Park, Bucharest West, Floreasca Park, Victoria Center, The Lakeview, America House, S-Park sau CBC Timişoara.

    De asemenea, JLL a furnizat servicii de project management pentru două proiecte de birouri realizate de Globalworth în România: noul sediu al Renault din Preciziei şi Gara Herăstrău. Departamentul de project & development services al companiei a coordonat proiecte de amenajare pentru peste 100.000 de metri pătraţi de birouri, cu o valoare care depăşeşte 100 milioane de euro. Pe segmentul de birouri, printre clienţii JLL s-au numărat: Microsoft, Thales, Visteon, SAP, GoPro, Steelcase, Deutsche Bank, Honeywell, Amazon, Société Générale, echipa care se ocupă de acest segment realizând tranzacţii de peste 600.000 metri pătraţi.

    Departamentul industrial al JLL a finalizat, de asemenea, tranzacţii importante de închiriere realizate de companii precum Auchan, Metro, NOD, Profi, Noriel. În plus, prin departamentul de project management, compania administrează proiecte de circa 150.000 metri pătraţi. Departamentul de terenuri a realizat unele dintre cele mai mari tranzacţii din Capitală în ultimii ani, respectiv vânzarea Automatica, Pumac şi Romanel.

    Printre provocările cu care businessul s-a confruntat în evoluţia pe piaţa locală, Silviana Petre Badea spune că, prin prisma faptului că JLL este strict legat de businessul clienţilor – chiriaşi, investitori, dezvoltatori, bănci –, instabilitatea fiscală, lipsa politicilor coerente de dezvoltare a ţării şi lipsa de predictibilitate care afectează întreaga economie sunt cele mai mari probleme în acest moment. „Acestea sunt şi motivele pentru care volumele şi dimensiunea pieţei imobiliare din România sunt departe de pieţele din regiune deşi ţara, prin dimensiune şi poziţie geografică, este deosebit de ofertantă. Aceste constrângeri ne ţin blocaţi într-o piaţă de investiţii care nu a depăşit 900 milioane de euro/an în ultimii trei ani şi care nu se apropie de volumele din 2008 chiar dacă restul regiunii le-a depăşit de mult.”

    Pe viitor, reprezentanţii JLL se aşteaptă la o creştere organică, la care vor să adauge servicii şi soluţii care să răspundă nevoilor tot mai sofisticate ale clienţilor companiei. Ei intenţionează să întărească zona de consultanţă tranzacţională şi echipele multidisciplinare care să ajute clientul în toate deciziile care presupun un spaţiu, şi nu numai. În plus, spun că se concentrează pe oameni: atât pe propriii angajaţi, cât şi pe cei ai clienţilor, pe dezvoltarea şi creşterea lor şi pe atingerea potenţialului ca echipă şi ca profesionişti.

    O piaţă de 20 de miliarde de euro

    Potrivit reprezentantei JLL, luând în calcul stocurile de spaţii moderne pe cele trei segmente ale pieţei, respectiv office, retail şi industrial, o evaluare a pieţei de real estate ar fi în jurul a 20 de miliarde de euro. Totuşi, comparativ cu pieţele din vestul Europei, România este mult, mult departe din punctul de vedere al valorii pieţei de real estate, crede Petre Badea, diferenţele fiind date pe de o parte de stocurile mult mai reduse de proiecte imobiliare moderne, iar pe de altă parte de valorile de piaţă ale acestora, care sunt, de asemenea, cu mult mai scăzute pe piaţa locală decât în ţările vest-europene (în funcţie de chirie şi yield).

    „Până să ne uităm la pieţele vest-europene, este de ajuns să facem comparaţie cu ţări mai apropiate de noi geografic, demografic şi ca ciclu de dezvoltare, respectiv Polonia şi Cehia, care la rândul lor au un avans semnificativ ca stoc nou de proiecte şi valoare de piaţă. Polonia are o suprafaţă de spaţii moderne de proiecte imobiliare de peste patru ori mai mare decât cea din România, în condiţiile în care piaţa poloneză are un stoc de birouri de 10,5 milioane de metri pătraţi, de industrial de 15,7 milioane de metri pătraţi, iar de retail depăşeşte 14,3 milioane de metri pătraţi. Faţă de Cehia, cu o populaţie la jumătate faţă de România, diferenţa este mai mică pe birouri şi retail (stocul de birouri în Praga a ajuns la 3,47 milioane metri pătraţi, iar de retail la 3,774 milioane metri pătraţi), însă cel industrial este mai mult decât dublul celui din România, respectiv 7,7 milioane metri pătraţi”, spune ea. 

    Legat de evoluţia pieţei pe segmentul spaţiilor de birouri, Petre Badea spune că „avem oportunitatea, ca şi în cazul infrastructurii IT, să ardem etape şi să învăţam din experienţele altor pieţe – putem aplica soluţii inovative acum, avem posibilitatea deja să proiectăm birourile viitorului astăzi, smart, complet integrate cu tehnologiile pe care le folosim zi de zi, în concordanţă cu personalitatea echipelor care le vor folosi. Trăim o epocă a inovaţiei absolut fără precedent.” Potrivit ei, pe segmentul birouri, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara vor rămâne cele mai active pieţe secundare atât din punctul de vedere al noilor dezvoltări, cât şi al cererii. „Dacă la Cluj-Napoca şi Iaşi disponibilitatea spaţiilor este destul de limitată, făcând dificilă găsirea unei soluţii pentru un potenţial chiriaş, în Timişoara există 3-4 opţiuni care sunt în competiţie pentru a atrage chiriaşi. Este adevărat că şi cea mai mare cerere este tot în Timişoara. Cererea pentru aceste oraşe este în continuare în creştere, ceea ce ar putea determina dezvoltatorii să investească în noi proiecte moderne, mai ales în Cluj şi Iaşi”, susţine managing directorul JLL.

    În schimb, pe zona de retail, lucrurile se schimbă, spune ea, având în vedere că majoritatea marilor oraşe au cel puţin câte o schema de retail dominantă. „În aceste condiţii, interesul dezvoltatorilor s-a mutat către oraşele terţiare, de sub 200.000 de locuitori, şi către proiecte de dimensiuni mai reduse adaptate populaţiei.” Pe partea de industrial, cel mai important pol de dezvoltare, potrivit ei, va fi în jurul Bucureştiului – de-a lungul autostrăzii către Piteşti, dar şi în zona Ştefăneşti. La nivel de cerinţe, pentru acest segment al pieţei reprezentanta JLL spune că „nu vedem schimbări semnificative. În schimb, putem observa modificări ale chiriaşilor în ceea ce priveşte locaţiile pe care le aleg pentru a se extinde. Vedem şi în acest domeniu dificultăţi legate de găsirea forţei de muncă necesară, ceea ce împinge companiile spre zone noi, neexploatate foarte mult până acum, precum Roman, Drobeta-Turnu Severin sau Craiova”. Potrivit ei, clienţii investitori sunt mai atenţi la achiziţii, analizează mult mai mult înainte să ia o decizie de investiţie, şi asta pentru că piaţă se maturizează, iar investitorii devin mai responsabili. „Pe de altă parte, chiar dacă tranzacţiile se închid într-o perioadă mai lungă de timp, vedem totuşi investitori mai hotărâţi să cumpere produse în România. Acest lucru este explicat şi de faptul că există un număr mai mare de active atractive disponibile la vânzare. Potrivit datelor noastre, în prezent se poartă negocieri pentru tranzacţii cu o valoare de peste 1 miliard de euro.”

    Pe segmentul de retail, există în continuare interes din partea unor nume noi pentru piaţa din România, atrase de ratele de creştere interesante ale vânzărilor de retail şi ale consumului, crede Silviana Petre Badea. După intrarea pe piaţa locală de fashion a brandurilor Topshop şi Topman la începutul lui 2019, ea spune că există şi alţi retaileri din zona de home & deco, fashion discounter şi beauty a căror strategie de expansiune ar putea să îi aducă şi în România, însă nu există încă nimic concret până acum. „Ne aşteptăm în perioada următoare la relansarea Burger King şi la un interes mai ridicat al brandurilor de F&B (food & beverage – n. red.) faţă de România. În contextul dezvoltării unui nou concept de F&B în vestul Europei, ne aşteptăm la exploatarea mai amplă a acestei zone şi la intrarea unor noi branduri.”

    Chiriile, mereu stabile

    Potrivit reprezentanţilor companiei, în primul trimestru din acest an au fost închiriaţi la nivel naţional aproximativ 124.500 metri pătraţi, cu aproape 41% mai mult faţă de primul trimestru al anului precedent. JLL a înregistrat în primul trimestru din 2019 o cotă de 26,7% din totalul pieţei pe segmentul de închirieri de spaţii de birouri la nivel naţional, tranzacţionînd 33.500 mp, sectoarele IT, financiar şi cel de servicii profesionale oferind cei mai mulţi chiriaşi.

    Silviana Petre Badea spune că în piaţa de birouri chiriile sunt stabile de peste cinci ani, cu fluctuaţii pe zona de facilităţi acordate chiriaşilor. „Cu o rată de neocupare foarte mică în Bucureşti (de sub 4%) în ultimii trei ani pe anumite zone şi cu o cerere din ce în ce mai susţinută venită din partea logisticienilor, retailerilor şi comerţului online, s-au observat deja creşteri ale chiriilor medii pe spaţiile existente şi de calitate”, spune ea. Ea subliniază însă că o atenţie deosebită trebuie acordată costurilor de construcţie, care au crescut în ultimii ani cu peste 30%, atât în ceea ce priveşte materialele, cât şi forţa de muncă. „Această creştere nu s-a reflectat deocamdată nici în preţurile de vânzare (ratele de recuperare a investiţiilor – yieldurile – nu s-au comprimat decât marginal în aceeaşi perioadă), nici în chirii.  Aritmetica simplă spune că momentan dezvoltatorii au suportat din profitabilitatea proprie aceste creşteri, dar, pe unele categorii de clădiri, nu o vor mai putea face multă vreme, deci am putea să ne aşteptam la creşteri ale chiriilor.”

    În ceea ce priveşte tendinţele de pe segmentul office, chiriaşii de birouri sunt din ce în ce mai axaţi pe nevoile oamenilor, nevoile forţei de muncă, fiind în permanenţă în competiţie pentru talent, susţine Petre Badea. „S-au dus vremurile în care se alegeau sediile firmelor în funcţie de reşedinţa managementului. Se fac analize complexe, multidisciplinare care să susţină soluţia cea mai bună pentru echipă. Această schimbare de comportament ne oferă şi nouă ca profesionişti ocazia să venim cu soluţii inovative de design şi space planning, de locaţii şi structuri de contracte de închiriere care să răspundă nevoilor specifice şi din ce în ce mai complexe ale clienţilor.”

    La capitolul tranzacţii, cele încheiate în primul trimestru din 2019 reprezintă, potrivit reprezentanţilor JLL, aproximativ 31% din volumul total tranzacţionat anul trecut, de aproximativ 400.000 mp. În cazul în care se va menţine ritmul actual, reprezentanţii companiei estimează că piaţa tranzacţiilor cu spaţii de birouri ar putea ajunge până la sfărşitul anului curent la peste 560.000 mp.

    Capitala a atras în primul trimestru din 2019 cel mai mare volum de tranzacţii, respectiv peste 107.000 mp (peste 86% din totalul la nivel naţional), fiind urmat la mare distanţă de Timişoara cu puţin peste 6.000 mp (aproape 5%), o serie de tranzacţii importante fiind realizate şi în Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi. În Capitală, cele mai multe tranzacţii au fost încheiate în CBD (Central Business District – n. red.) (13), Floreasca – Barbu Văcărescu (12), Centru-Vest (8) şi Centru-Sud (8). După volumul tranzacţionat, prima poziţie este ocupată tot de CBD, cu 32.000 mp tranzacţionaţi (24% din total), urmată de Vest, cu 18.000 mp (14% din total), de Centru-Vest, cu 13.300 mp (11%), zona Floreasca atrăgând doar 6,7% din totalul cererii. Anul acesta, dezvoltatorii au livrat în primul trimestru trei proiecte noi în Bucureşti, cu o suprafaţă totală de 92.832 metri pătraţi: Renault Bucharest Connected (47.000 de metri pătraţi), dezvoltat de Globalworth, (28.000 de metri pătraţi), The Mark, aparţinând companiei austriece S Immo, (25.641 de metri pătraţi) şi The Bridge 3 (20.191 de metri pătraţi). Reprezentanţii companiei estimează că suprafaţa de proiecte noi din Capitală va atinge până la finalul anului circa 200.000 metri pătraţi.

    Ritmul încetinit al exporturilor, instabilitatea legislativă şi lipsa infrastructurii – piedici în evoluţia pieţei

    În legătură cu situaţia economică a ţării, managing directorul JLL observă că, dacă ne uităm la indicatorii macroeconomici, România nu este decuplată de evoluţiile din Uniunea Europeană, ci dimpotrivă, la unele capitole stă mai bine decât alte ţări din blocul comunitar. „Vedem însă unele îngrijorări legate de încetinirea ritmului de creştere a exporturilor şi creşterea importurilor, ceea ce se traduce într-o deteriorare a poziţiei comerciale a României pentru al patrulea an consecutiv. Mai mult decât atât, ceea ce este îngrijorător din punctul nostru de vedere este instabilitatea legislativă şi lipsa de predictibilitate.” În ceea ce priveşte diferenţele dintre estul şi vestul ţării, ea crede că este inevitabilă readucerea în discuţie a „veşnicei probleme a României”, respectiv lipsa infrastructurii, care se vede însă nu doar între vest şi est, ci există şi alte zone văduvite de investiţii, cum ar fi Sud-Vest-Oltenia. „Atât timp cât nu se vor găsi soluţii pentru crearea unor căi de acces către şi dintre aceste zone, mai ales Nord-Est şi Sud-Vest-Oltenia, vor rămâne cenuşăresele României, fiecare cu o pondere de circa 2% din soldul investiţiilor străine directe la nivel naţional.”

    Despre posibilitatea apropierii unei noi crize, Silviana Petre Badea crede că, în timp ce în 2009 România era complet nepregătită şi imatură, iar înţelegerea colectivă a românilor asupra mecanismelor economice era limitată, „lucrurile s-au schimbat mult de atunci, pe toate laturile pieţei imobiliare, şi cu siguranţă şi în restul universului de afaceri. Jucătorii s-au maturizat, au învăţat, sunt prudenţi, unii poate prea prudenţi, sunt educaţi şi cred că fundamentele sunt mult mai solide”.

    „Ceea ce este clar este că pieţele sunt ciclice şi cea imobiliară are şi ea ciclicitatea ei. Pare că în România ne îndreptăm către punctul de maxim al acestui ciclu şi că este posibil să vedem în următoarele 12-18 luni o inflexiune absolut firească şi sănătoasă în care creşterile de stoc să se stabilizeze şi matematica dezvoltării să se regleze. Este bine de menţionat însă că actuala situaţie din piaţa imobiliară, cu interesul crescut din partea investitorilor, cu tranzacţii majore în piaţă, este de fapt normalitatea de care România nu a mai avut parte din 2008, nicidecum un val de entuziasm optimist, şi că abia acum ajungem să ne apropiem de potenţialul promis”, adaugă Petre Badea. Ea susţine că nu întrevede o criză de lichiditate, mai degrabă „o criză datorată unui schimb al forţelor care joacă jocul economic mondial: acordul între China şi US, Brexitul, tendinţele naţionaliste din zona noastră, influenţa şi intervenţiile Rusiei sau situaţia din Italia. Nu ducem lipsă, din păcate, de schimbări la care nici nu ne-am fi gândit acum zece ani. În concluzie, nu cred că o corecţie acum ar avea efecte precum cele pe care le-am văzut în 2009.”

    În 2018, veniturile totale şi veniturile din comisioane la nivel internaţional ale JLL au crescut fiecare cu 13% comparativ cu 2017, la 16,3 miliarde de dolari şi respectiv 6,5 miliarde de dolari, în timp ce venitul operaţional s-a majorat cu 29%, la 707 milioane de dolari. Compania a ajuns la finele anului 2018 la 90.000 de angajaţi, comparativ cu 82.000 la sfârşitul lui 2017, în cele 80 de ţări în care activează.

  • Opinie: Despre Whistleblowing – Rolul avertizorilor de integritate în prevenirea riscurilor în companii şi organizaţii

    Burcin Atakan este Partener Consultanţă Financiară în cadrul Deloitte România

    De asemenea, va proteja avertizorii împotriva concedierii, demiterii şi a altor forme de represalii, cerând autorităţilor naţionale să informeze cetăţenii şi să ofere instruire autorităţilor publice cu privire la modul de abordare a avertizorilor.

    În consecinţă, toate companiile care au mai mult de 50 de angajaţi trebuie să implementeze mecanisme şi proceduri interne pentru a aborda corect rapoartele de avertizare şi pentru a preveni/sancţiona orice formă de represalii. Înainte de aceasta, a cincea directivă privind combaterea spălării banilor adoptată de Parlamentul European la 19 aprilie 2018 prevedea, de asemenea, o protecţie sporită şi dreptul la anonimat pentru avertizorii care au raportat spălarea banilor.

    Există, fără îndoială, o recunoaştere din ce în ce mai mare a valorii whistleblowing-ului ca mijloc de abordare a diferitelor nereguli. Scandaluri recente precum Dieselgate, Luxleaks, Panama Papers şi Cambridge Analytica ilustrează rolul cheie pe care avertizorii îl pot juca în descoperirea unor acte ilegale care reprezintă o ameninţare la adresa bunăstării societăţii şi necesitatea unei protecţii sporite pentru avertizorii de integritate. Potrivit site-ului Whistleblowerprotection.eu, 7% dintre toţi angajaţii vor avea nevoie de protecţia care se acordă avertizorilor de integritate la un moment dat în decursul carierei.

    Fenomenul whistleblowing poate fi definit simplu ca un act de dezvăluire a informaţiilor sau a activităţilor care sunt considerate ilegale sau imorale în cadrul unei organizaţii. La nivel personal, există un simţ de responsabilitate civică ce determină mulţi oameni să raporteze activităţi ilegale sau să dezvăluie comportamente greşite, deoarece consideră că este de datoria lor ca cetăţeni să facă acest lucru.

    În funcţie de caz, avertizorii de integritate au câteva opţiuni în ceea ce priveşte maniera şi canalul prin care pot dezvălui informaţia. Acest lucru se poate face fie intern, aducând la cunoştinţă problema persoanelor sau organelor corespunzătoare din cadrul organizaţiilor, fie extern, contactând entităţi din afara organizaţiei.

    Ca şi în multe alte aspecte civice şi etice, stabilirea unui mediu adecvat pentru a le aborda necesită timp. Avertizorii de integritate, în special, se află într-o poziţie foarte delicată odată ce expun un act greşit, iar protecţia acestora trebuie tratată cu seriozitate. Deşi doar zece state membre ale UE au în acest moment o lege cuprinzătoare care protejează avertizorii, noua lege a Comisiei Europene oferă perspective promiţătoare în acest sens, servind ca o recunoaştere atât a rolului avertizorilor de integritate, cât şi a necesităţii de a răspunde riscului de represalii la care sunt expuşi.

    Ca urmare a introducerii noii directive a UE, companiile trebuie să-şi înfiinţeze linii proprii de avertizare sau să colaboreze cu terţe entităţi care pot furniza această soluţie pentru a proteja avertizorii. Odată implementată o astfel de platformă, următoarea provocare pentru companii va fi modul de gestionare a rapoartelor de avertizare.

  • C&W Echinox: Stocul de retail modern din Bucureşti este mai mare decât cel din Transilvania şi dublu faţă de cel din Moldova

    O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 judeţe, fără Bucureşti – Ilfov), unde stocul de retail modern se ridică la 735.000 de metri pătraţi, astfel că suprafaţa cumulată a mallurilor, parcurilor de retail şi galeriilor comerciale la nivel naţional se situează la 3,71 milioane de metri pătraţi, determinând o densitate de 191 de metri pătraţi/1.000 de locuitori.

    Ţinând cont de proiectele aflate în prezent în construcţie, livrările de spaţii comerciale vor accelera în acest an spre nivelul de 140.000 de metri pătraţi, Sibiul, Timişoara şi Bucureştiul urmând să atragă 70% din livrări. La Sibiu vor fi livrate mallul Festival Centrum şi extinderea proiectului Shopping City Sibiu, în Timişoara va fi extins proiectul Iulius Mall, în timp ce în Bucureşti sunt aşteptate extinderile proiectelor Colosseum şi Veranda. Spaţii comerciale moderne noi vor fi livrate şi în Zalău, unde este planificată inaugurarea proiectului Zalău Value Center, dar şi în Satu Mare şi Buzău, unde vor fi extinse proiecte existente.

    Cei mai activi dezvoltatori vor fi şi în acest an NEPI Rockcastle, Iulius Group şi Prime Kapital, trei din cei mai mari dezvoltatori şi proprietari de spaţii comerciale din piaţa locală.

    Anul trecut, în ţară au fost livrate spaţii noi cu o suprafaţă de aproximativ 104.000 de metri pătraţi, în timp ce în Bucureşti nu a fost finalizat niciun nou proiect de retail.

    La nivel de oraş, localităţile cu cea mai mare densitate de spaţii comerciale rămân Suceava (1.167 mp/1.000 de locuitori) şi Oradea (1.014 mp/1.000 de locuitori), în timp ce în oraşele primare, cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori, acest indicator variază între 380 mp/ 1.000 de locuitori în Craiova şi 692 mp/ 1.000 de locuitori în Timişoara.

    Rata medie de neocupare a centrelor comerciale din Bucureşti a scăzut pe parcursul anului trecut de la 3% la 2%, în timp ce la nivel regional aceasta se situează în jurul valorilor de 4% în zonele de sud şi de est şi 6% în partea central-vestică a ţării. Este, astfel, de aşteptat ca rata de neocupare scăzută din cadrul centrelor comerciale dominante sa pună presiune pe nivelul chiriilor.

    „Anul acesta vor fi livrate cu 40% mai multe spaţii comerciale moderne comparativ cu 2018, iar anul viitor ne aşteptăm la o creştere a livrărilor de 60% faţă de 2019, dacă toate termenele de inaugurare anunţate vor fi respectate. În următoarea perioadă, vom vedea inaugurarea unor centre comerciale noi ȋn Sibiu şi Braşov, ȋn timp ce restul dezvoltărilor vor fi reprezentate de extinderi ale unor scheme existente sau proiecte situate ȋn oraşe secundare şi terţiare”, a spus Bogdan Marcu, partener, Retail Agency.