BusinessMagazin

Tag: Constantinescu

  • Doi români au pornit o afacere în 2007 şi azi au 160 de angajaţi şi venituri de 3 milioane de euro

    MANAGING PARTNER & CFO   /   36 DE ANI   /   QUALITANCE QBS SRL

    CIFRĂ DE AFACERI 2015: 4,2 milioane de euro   /   CIFRĂ DE AFACERI 2014: 3 milioane de euro

    PROFIT 2015: 520.000 euro   /   PROFIT 2014: 380.000 euro

    În urmă cu nouă ani, Radu Constantinescu împreună cu asociatul său, Ioan Iacob, au pus bazele uneia dintre puţinele companii de consultanţă şi testare de software de pe piaţa locală – Qualitance. „Am parcurs toate etapele de creştere a unei companii, de la doi angajaţi (parteneri) în 2007 până la 160 de angajaţi astăzi.“

    Acest lucru a presupus o etapă iniţială în care partenerii au făcut consultanţă în proiecte ajungând la o echipă de trei persoane la începutul lui 2010, după care au extins activitatea de consultanţă şi au ajuns la 40 de persoane în 2011; în anii care au urmat (2012 – 2014) au început să construiască soluţii şi să facă product management.

    Anul trecut, volumul de afaceri a crescut cu 40%, continuând trendul de creştere din ultimii ani – „273% în perioada 2011-2014, motiv pentru care am intrat în topul Inc. 5000 Europe pe locul 1.000, fiind a patra companie dintre cele româneşti de software, şi în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală.“ Anul trecut, numărul angajaţilor a crescut cu 50%, ajungând la 150 la finalul lui 2015. Tot anul trecut Qualitance a realizat aplicaţia şi platforma Let`s Do It, Romania!, cu ajutorul cărora voluntarii pot oricând să marcheze deşeurile întâlnite în oraş sau în natură pe Harta Deşeurilor, pentru a fi apoi raportate şi curăţate în 30 de zile, conform legii. „În trei luni de la lansarea ei, au fost rezolvate 93% din sesizările transmise autorităţilor publice locale.“ Fiecare etapă de creştere a Qualitance a avut provocări, povesteşte Radu Constantinescu, care spune că a fost nevoie de „o evoluţie continuă a mentalităţii, iar, în ce priveşte finanţele companiei, în contextul absenţei oricărui sprijin extern (de pildă, a ajutorului de la stat), reinvestirea permanentă a profitului pe măsura creşterii firmei a însemnat o sumă de decizii dificile“. Antreprenorul dă ca exemplu şi anul 2010, când cei doi asociaţi şi-au asumat multe riscuri şi a trebuit să urmărească foarte atent toate aspectele businessului pentru a menţine stabilitatea; a fost anul de tranziţie de la o firmă a doi parteneri fără un birou la deschiderea primului birou şi creşterea la un număr de 25 de persoane la finalul anului. Drept cea mai mare reuşită din cariera sa, antreprenorul numeşte deschiderea unei linii de business pe zona de inovaţie în care, aplicând principii de rapid-prototyping şi design thinking, Qualitance defineşte şi implementează soluţii în zonele tehnologice noi – IoT, AI, realitate virtuală.
    Pe termen lung, Radu Constantinescu se vede „membru în boardul Qualitance, advisor în zona de business şi împărtăşind din experienţa mea studenţilor de la Cibernetică“.

  • Cum au reuşit doi români să scoată milioane de euro din piatră seacă

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere. Au reuşit astfel ca în fiecare din cei nouă ani de activitate ai firmei ce vinde piatră naturală să bifeze creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20 şi 40%. Pentru anul în curs, previzionează afaceri de 5,5 milioane de euro, iar strategia de anul viitor include extinderea pe două pieţe externe.

    „Am fost primii care am mizat pe online ca nişă într‑un domeniu dominat de vânzări directe şi deplasarea pe şantiere”, descrie antreprenoarea Mariana Brădescu motivele pentru care împreună cu soţul său, Sergiu Constantinescu, au ales denumirea mărcii – PiatraOnline – în urmă cu aproape un deceniu; afacerile sunt operate de firma Rock Star Construct. Alături de platforma Piatraonline (relansată anul acesta şi care are în portofoliu peste 1.500 de repere din 15 ţări), afacerea include şi un showroom în Bucureşti cu piatră naturală provenită din cariere din străinătate, din ţări precum Turcia, Egipt, India, China, Spania, Bulgaria. Potrivit antreprenorilor, de la înfiinţare şi până acum firma Rock Star Construct a vândut peste un milion de metri pătraţi de piatră naturală. Cei doi previzionează venituri de aproximativ 5,5 milioane de euro până la finalul acestui an. În plus, în baza cererilor primite, dar şi a produselor pe care le au în showroom şi în magazinul online, anticipează o creştere a cifrei de afaceri cuprinsă între 20 şi 30% pentru 2017.

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au început să lucreze în domeniul construcţiilor imediat după terminarea facultăţii. Antreprenoarea a făcut studii de management şi marketing, iar soţul său a terminat studii de administraţie publică. Mariana Brădescu şi-a început cariera în cadrul firmei părinţilor săi, axată pe producţia de pavaje din beton şi piatră decorativă din beton, activitatea ei constând în dezvoltarea bazei de clienţi. Sergiu Constantinescu a fondat firma Rock Star Construct la sfârşitul anului 2007, „din dorinţa de a inova într-un domeniu destul de anost”, perioadă în care a cunoscut-o şi pe soţia şi partenera sa în afaceri. „În primii ani, am făcut totul singuri şi am îndeplinit toate rolurile dintr-o companie: achiziţii, parteneriate, vânzări, relaţia cu clienţii şi financiar”, povesteşte Brădescu. Au deschis astfel primul magazin online din România dedicat exclusiv comercializării pietrei naturale, într-o perioadă în care vânzările online erau puţin dezvoltate în România, axându-se de la început pe livrarea la nivel naţional. „Ne‑am început activitatea exact în anii de criză – am început cu adevărat activitatea în această piaţă în 2009, an în care criza economică era în plină desfăşurare. Aşadar, am fost nevoiţi să învăţăm să cum să ne descurcăm într-o piaţă în cădere, unde disponibilul financiar era foarte puţin, astfel încât trebuia să lupţi pentru fiecare client în parte”, descrie Brădescu începuturile afacerii. Investiţiile de început în Rock Star Construct sunt de ordinul sutelor de mii de euro. „La momentul înfiinţării, investiţiile nu au fost atât de mari deoarece am pornit cu stocuri mici şi o listă foarte mică de furnizori. Pe parcurs am decis să investim în mod susţinut în stocuri – acestea reprezintă investiţiile cele mai mari”, explică antreprenoarea.

    În 2010 au deschis primul showroom, un spaţiu de circa 300 mp în Bucureşti. 2011 a fost însă anul care a marcat creşterea afacerii piatraonline.ro. S-au orientat în acel an pe comercializarea modelelor de piatră folosite pentru placări exterioare şi au inclus în oferta lor două dintre cel mai bine vândute produse: marmura şi travertinul. Tot în 2011 au semnat primele contracte de exclusivitate cu câteva cariere şi au început colaborări cu ţări noi: Turcia, Germania şi Egipt. Au devenit de asemenea furnizor din Marea Britanie şi Europa pentru tratamente şi soluţii profesionale pentru îngrijirea pietrei naturale. În următorii ani şi-au extins gama de produse, au mărit echipa Rock Star Construct şi au început să lucreze la realizarea showroomului de piatră naturală de 1.000 de metri pătraţi, inaugurat în 2014, în urma unei investiţii de 350.000 de euro. În acelaşi an, au relansat şi magazinul online – pe o nouă platformă – au dublat mărimea echipei (care în prezent numără circa 30 de angajaţi) şi şi-au inaugurat un departament intern de creaţie.

    Anul trecut, compania a înregistrat o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. „Ne-am propus de la an la an să avem o creştere cuprinsă între 30 şi 50 % a businessului piatraonline.ro. Am mizat pe o comunicare foarte bună cu clienţii noştri şi pe strategii avansate de marketing online şi offline”, descrie Mariana Brădescu rezultatele recente ale companiei.

    În prezent, preţurile pentru produsele comercializate de Rock Star Construct încep de la 32 lei mp cu TVA, pentru piatra poligonală kavala (varianta rustică a placărilor), şi ajung până la 300-400 de lei în cazul mozaicurilor din marmură de Thasos, unul dintre cele mai scumpe materiale la nivel mondial. Potrivit antreprenorilor, cel mai popular material vândut pe site-ul lor este travertinul. Ei spun că nu se adresează unui profil specific de clienţi: „Sunt deopotrivă clienţi care vor să cumpere 10 mp de piatră naturală pentru diverse amenajări interioare, dar şi clienţi cu ansambluri rezidenţiale, constructori, arhitecţi, spaţii comerciale etc.”

    Anul acesta, 60-65% din vânzări au fost de tipul B2C. „Ne-am bazat pe zona de online şi în aceasta se regăsesc mai mult clienţii B2C. Cu siguranţă 2017 va fi marcat de o creştere a segmentului de B2B prin lansarea unor facilităţi pentru această zonă, cum sunt constructorii şi arhitecţii”, descrie antreprenoarea una dintre preocupările pentru anul viitor. De altfel, Mariana Brădescu spune că una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă este îmbinarea clienţilor B2C şi B2B în acelaşi context. Totodată, faptul că acesta este un domeniu încă nou şi necunoscut în România se traduce printr-o muncă de educare a pieţei şi de informare corectă a clienţilor, în special în zona de B2C, spune antreprenoarea. „Cea mai mare dificultate de care ne lovim în acest domeniu este faptul că oamenii nu sunt suficient de bine informaţi şi, de multe ori, optează pentru un material total nepotrivit proiectului lor atât din punct de vedere al calitătii, cât şi al aspectului.” O parte din angajaţii lor, arhitecţi şi designer specializaţi, oferă şi consultanţă în acest sens.

    Din strategia lor nu a lipsit şi organizarea campaniilor de Black Friday – au organizat prima astfel de campanie în toamna lui 2014. Aceasta a fost o iniţiativă bine primită de piaţă, în contextul în care, în 2015, valoarea vânzărilor pentru primele trei ore de Black Friday a fost de peste 214.000 de lei (respectiv peste 48.000 de euro), iar la final de zi valoarea a ajuns la o valoare de trei ori mai mare (aproximativ 150.000 de euro). Cele mai comandate produse au fost foile de ardezie şi travertin, iar 80% dintre comenzi au venit de pe magazinul online al firmei, potrivit Marianei Brădescu. Pentru ediţia din acest an, reprezentanţii companiei au pregătit clienţilor peste 20.000 de metri pătraţi de materiale de construcţii şi au avut vânzări de peste 320.000 de euro pentru produsele din piatră naturală.

    Potrivit Marianei Brădescu, investiţiile companiei cresc de la o zi la alta, în funcţie de numărul de repere din gama lor de produse. Totodată, investiţii se fac şi în utiljaje, tehnologizări şi automatizări. „Suntem într-un proces de creştere şi dezvoltare continuă. Am decis, ca strategie de business, să reinvestim profitul pentru a accelera şi a îmbunătăţi procesele interioare şi  calitatea serviciilor oferite clienţilor”, descrie antreprenoarea una dintre principalele concentrări ale companiei. Doar în ultimele luni, investiţiile totale ale companiei au ajuns la aproximativ 60.000 euro. Mare parte din acestea au fost direcţionate în campania de marketing ce a vizat rebrandingul companiei, inclusiv un nou logo. O parte din investiţii au fost direcţionate spre zona de dezvoltare managerială şi de sisteme: o platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional, organizare internă în ceea ce priveşte echipa de specialişti. „Credem că înainte de toate trebuie să avem un sistem intern foarte bine organizat, după care să ţintim o creştere mai mare”, explică Brădescu.

    Pregătirea minuţioasă este necesară mai ales în contextul în care compania pregăteşte pentru 2017 intrarea pe două pieţe noi, direcţie în care spun că au demarat câteva acţiuni, dar nu oferă încă detalii referitoare la acestea. Planurile pentru anul viitor vizează şi extinderea capacităţii de stocare, astfel încât compania să poată oferi 99% din produse în stoc permanent – în prezent capacitatea actuală de stocare este folosită la maximum.

  • Spitalul „Sf. Pantelimon”, unde medicamentele erau ţinute sub cheie: Cadrele medicale suspendate din funcţie îşi continuă activitatea de medic

    Cele două cadre medicale care au fost suspendate săptămâna trecută din funcţiile de şef al secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi asistent-şef de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti îşi continuă activitatea medicală, a spus luni purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorela Miţoiu.

    „Doamna doctor Laura Constantinescu a fost suspendată din funcţia de medic şef al secţiei ATI nu din calitatea de medic. Şef de secţie acum este domnul doctor Şeri Ionel”, a declarat Miţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Închisoare cu executare pentru fostul preşedinte al Siveco România. Irina Socol a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni într-un dosar de evaziune fiscală

    Irina Socol, fostul preşedinte Siveco România, a fost condamnată marţi, de Curtea de Apel Bucureşti, definitiv, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis, marţi, apelurile făcute de Parchet, de Irina Socol şi alte şase persoane la decizia iniţială a Tribunalului Bucureşti, din vara lui 2015. Astfel, magistraţii au desfinţat decizia iniţială şi în urma rejudecării au decis să o condamne pe Irina Socol, fostul preşedinte al Siveco România la doi ani şi şase luni, faţă de trei ani şi şase luni cât primise iniţial.

    Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie, urmând ca Irina Socol să fie încarcerată.

    Irina Socol a fost trimisă în judecată în noiembrie 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzată că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    În acelaşi dosar au fost judecaţi Aurora Ecaterina Crusti, fost preşedinte comercial adjunct al Siveco România, Tiberiu Grabany, Dumitru Constantinescu, Valentina Gogu Mihai şi Nicolae Gogu Mihai. Aceştia doi din urmă au fost condamnaţi definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Aurora Ecaterina Crusti a primit doi ani şi şase luni cu executare, faţă de şase ani şi şase luni cât avea în primă instanţă. Grabany Tiberiu şi Dumitru Constantinescu au primit fiecare câte trei ani .

  • Patronul Chocolat, Tudor Constantinescu, a fost reţinut, alături de alte trei persoane. Alţi cinci oameni, puşi sub control judiciar

    Patronul Chocolat, suspectat că, alături de alţi patroni de localuri a făcut evaziune prin gestiune contabilă dublă, cu ajutorul unui program informatic, a fost reţinut vineri dimineaţă de procurori.

    Alături de el, au fost reţinuţi Mihail Moroşan şi Cristian Cucona, asociaţi la societatea Solutions Center S.R.L. din Constanţa, care a furnizat programul, şi Maria Mihaela Cartas, contabila şefă la Chocolat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Procurorii au dispus măsura controlului judiciar faţă de: Iuliana Vespe, casieră, Cezarian Romeo Pufu, director de laborator, Mihai Samson, manager de control şi asociat cu Tudor Constantinescu pe unele firme, Cristina Pismaac, contabilul firmelor, Alex Cristian Nistor, manager Chocolat Dorobanţi, au precizat sursele citate.

    Procurorii DIICOT şi poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate au efectuat, joi dimineaţă, 43 de percheziţii la toate punctele de lucru ale societăţilor Choco Ateneu SRL, Choco Moşilor SRL, Coza Nostra Art SRL , Theobroma Consult SRL, Theoprod Art SRL, Restaurante Tratoria Il Calcio SRL, Twins Downtown SRL, Twins Cafe SRL, Le Club Herăstrău SRL, Rubicon Floreasca SRL, care deţin localurile Chocolat, Tratoria Il Calcio, Fratelli, Le club etc, potrivit unor surse judiciare.

    Patronii acestor localuri sunt suspectaţi că ar fi făcut evaziune prin diminuarea bazei impozabile cu ajutorul unor programe informatice de contabilitate ce permit ţinerea unei evidenţe contabile duble (una reală în care sunt evidenţiate veniturile adevărate şi una fictivă ce reflectă venituri diminuate şi cheltuieli majorate).

    Coordonatorii grupului sunt, potrivit surselor, Tudor – Mihai Constantinescu şi cetăţeanul francez Jean Phillppe Pierre Luc Guilbert-Lassange, asociaţi la societăţile comerciale Choco Ateneu SRL, Choco Moşilor SRL, Coza Nostra Art SRL , Theobroma Consult SRL şi Theoprod Art SRL.

    În anul 2006 aceştia ar fi achiziţionat, de la S.C. Solutions Center S.R.L. din Constanţa, programul informatic de contabilitate cu dublă gestiune, care se instalează pe casele de marcat.

    Artizanii programului informatic de contabilitate ar fi comercializat şi pus la dispoziţie acest program, cu buna-ştiinţă, şi altor societăţi comerciale din piaţă, în aceleaşi scop al fraudării bugetului de stat.

    În acest caz au fost emise 112 mandate de aducere.

    Patronii localurilor care au folosit programul sunt suspectaţi de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la fraudă informatică, toate în formă continuată.

    Prejudiciul este estimat la 7 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Poliţiei Române.

    Tudor Constantinescu arăta joi, într-un comunicat, că vrea să îi asigure pe toţi colaboratorii şi clienţii de corectitudinea şi transparenţa care au stat la baza afacerii sale şi că va colabora cu autorităţile pentru a-şi demonstra nevinovăţia.

    “Mulţumesc tuturor colaboratorilor şi clienţilor Chocolat, pe care vreau să îi asigur de profesionalismul, corectitudinea şi transparenţa care au stat întotdeauna la baza afacerii pe care am construit-o în ultimii nouă ani. În această perioadă, Chocolat a crescut, prin munca cinstită a unor oameni extraordinari şi devotaţi şi prin multă creativitate, de la un restaurant şi şapte angajaţi, la o echipă de peste 170 de oameni, în şase locaţii din Bucureşti. Voi colabora cu autorităţile pe perioada anchetei pentru a-mi demonstra nevinovăţia. Îmi cer iertare clienţilor pentru expunerea la situaţia creată astăzi şi vă garantez că Chocolat va continua să se ridice la înălţimea aşteptărilor şi va mentine aceleaşi standarde ridicate în ceea ce priveşte produsele şi serviciile oferite”, a spus Tudor Constantinescu.

  • Nicuşor Constantinescu, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare în dosarul Centrului Militar

    Tribunalul Constanţa a decis, miercuri, condamnarea lui Nicuşor Constantinescu la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, dar şi interzicerea mai multor drepturi, în dosarul în care preşedintele CJ Constanţa a fost judecat pentru subfinanţarea Centrului Militar Zonal, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, preşedintelui CJ Constanţa îi este interzis să îşi exercite dreptul de a ocupa o funcţie publică, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

    Nicuşor Constantinescu a fost obligat la plata sumei de 72.642,7 lei, actualizată cu indicele inflaţiei la data efectuării plăţii, către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale – Statul Major General, restul pretenţiilor civile formulate de MApN fiind respinse ca nefondate.

    De asemenea, Nicuşor Constantinescu este obligat la plata sumei de 8.000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

    Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

    Procesul de la Tribunalul Constanţa în care Nicuşor Constantinescu, care are interdicţie de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă continuată, fiind acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, s-a finalizat în 30 septembrie.

    Procurorul DNA a cerut, la acel termen, ca Nicuşor Constantinescu să fie condamnat la o pedeapsă privativă de libertate între 3 şi 15 ani, în timp ce acesta şi avocaţii săi au solicitat achitarea.

    “Am cerut achitarea clientului nostru pentru că am considerat că nu sunt întrunite faptele de abuz în serviciu în formă continuată, aşa cum s-a menţionat în actul de inculpare şi din aceste considerente am solicitat achitarea, însă, dacă s-ar considera că el se va face vinovat de vreo faptă incriminatorie, aceasta poate fi cel mult o contravenţie”, afirma avocatul Petre Buneci.

    Nicuşor Constantinescu declara că este dispus să achite prejudiciul către partea civilă, în cazul în care va exista o decizie definitivă şi irevocabilă care să îl confirme.

    “Am plătit în contul unui executor judecătoresc peste 80.000 de lei, sumă care reprezintă aşa-numitul prejudiciu pe care l-aş fi făcut Ministerului Apărării Naţionale, respectiv Centrului Militar Zonal. În situaţia în care, definitiv şi irevocabil, se va dovedi că există acest prejudiciu aceşti bani consemnaţi în contul executorului judecătoresc pentru acest dosar vor fi trecuţi în contul MApN. Dacă se va dovedi că există acest prejudiciu, pentru că ştiţi că în acest dosar nu a existat nicio expertiză, doar raportul specialistului DNA, deşi am cerut această expertiză”, spunea atunci Nicuşor Constantinescu.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”. Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu se află sub control judiciar şi are interdicţia de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, dar şi să ia legătura cu angajaţi ai CJ Constanţa sau consilieri judeţeni.

    În 16 aprilie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanţa într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste 8 milioane de euro judeţul Constanţa, el fiind acuzat de abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

    Constantinescu a mai fost trimis în judecată de către procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi şi în altul pentru că a atribuit nelegal terenuri.

  • Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din PSD

    Suspendarea lui Nicuşor Constantinescu din PSD vine după ce, în ultimele zile, acesta a trimis adrese către organizaţiile din judeţ, dar şi presei, pe care le-a semnat în calitatea de preşedinte executiv al filialei PSD Constanţa, deşi este suspendat din funcţia respectivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, el a dispus numirea unui preşedinte interimar la conducerea organizaţiei PSD Mangalia şi numirea unui apropiat în funcţia de coordonator al Colegiului 3, pe care l-a desemnat să se ocupe de alegerile interne ale partidului în acest colegiu.

    Toate acestea în condiţiile în care, în 24 aprilie, Nicuşor Constantinescu fusese suspendat din funcţia de preşedinte executiv al PSD Constanţa.

    Preşedintele interimar al PSD Constanţa, Nicolae Moga, a precizat, într-un comunicat de presă transmi vineri, că a luat act de seria de documente elaborate şi transmise presei de Nicuşor Constantinescu.

    “Acţiunile întreprinse de domnul Constantinescu Nicuşor Daniel sunt în afara statutului, fiind nişte acţiuni făcute în nume personal şi nu reprezintă sub nicio formă poziţia Organizaţiei Judeţene a PSD Constanţa. Organizaţia Judeţeană a PSD Constanţa se delimitează de toate aceste acţiuni întreprinse de domnul Constantinescu Nicuşor Daniel şi vă readuce în atenţie faptul că Organizaţia Judeţeană PSD Constanţa este condusă legal şi statutar de subsemnatul, numit interimar de către conducerea centrală a PSD, urmare demisiei din funcţia de preşedinte a domnului Mazăre Radu-Ştefan”, se precizează în comunicatul semnat de senatorul Nicolae Moga.

    Ataşat acestui comunicat, el a prezentat o adresă semnată, vineri, de preşedintele PSD, Victor Ponta, şi de secretarul general al partidului, Andrei Dolineaschi, prin care organizaţia judeţeană a PSD Constanţa este înştiinţată că Nicuşor Constantinescu “este suspendat din calitatea de membru de partid până la întrunirea Consiliului Judeţean Constanţa”.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri. De asemenea, el este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal, în acest dosar el fiind pus sub control judiciar şi având interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al CJ Constanţa. Totodată, el va fi judecat sub control judiciar în dosarul în care este acuzat că a prejudiciat judeţul cu opt milioane de euro.

    În 24 februarie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Constanţa, printr-un ordin emis de către prefectul judeţului, Ion Constantin.

  • STENOGRAME în dosarul lui Nicuşor Constantinescu – Cum ameninţa conducerea Telegraf: “Până în ziua în care o să vă ia şi pe voi să vă aresteze, să vedeţi cum este!”

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanţa, în stare de arest la domiciliu, într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste opt milioane de euro judeţul Constanţa.

    În noul dosar, Nicuşor Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată), constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

    Procurorii DNA Constanţa arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că din conţinutul interceptărilor telefonice rezultă că Nicuşor Constantinescu exercita o ”influenţă covârşitoare” asupra conducerii cotidianului Telegraf şi asupra televiziunii TV Neptun.

    Astfel, în perioada în care se afla în arest la domiciliu, Nicuşor Constantinescu a luat legătura, fie direct, fie indirect, cu reprezentanţii celor două canale media, cărora le-a trasat politica editorială, comandând ample campanii de presă îndreptate în sprijinul poziţiei sale procesuale şi împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    “Este de menţionat, în acest context, că inculpatul avea o poziţie de totală şi necontestată autoritate asupra conducerii ziarului şi televiziunii cărora le-a dictat ce subiecte să abordeze şi cât de des să o facă, le-a livrat materiale, i-a ameninţat şi le-a reprosat atitudinea de pasivitate pe care, în opinia sa, o manifestaseră faţă de situaţia sa, după ce instanţa luase faţă de el măsura arestului la domiciliu”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii au ataşat la dosar şi transcrierea unei discuţii telefonice interceptate, care a avut loc în 12 martie, în care Nicuşor Constantinescu îi imputa directorului ziarului Telegraf, Monalisa Popa, lipsa de susţinere şi implicare a cotidianului în sprijinirea poziţiei sale.

    “CND (Nicuşor Constantinescu. n.r.): Băi Mona ce se întâmplă la voi acolo, mă? Eu…Aţi dat luni un material, două pagini mari cu ce mi s-a întâmplat mie şi mai departe nu mai scrie nimeni nimica, mă, mânca-ţi-aş, zici că… totul e ok! Scriu doar ăştia care mănâncă căcat de mine şi de Sorin şi de Mazăre! Nu se poate! Chiar aşa, trebuie să vă spun, eu nu pot să fac conferinţă de presă, dar când l-a reţinut pe Strutinsky şi l-a arestat, am făcut o conferinţă de presă publică!

    PM: Da, da, da…

    CND: Care ar trebui reluată în permanenţă ca şi temă, da?! Pe urmă aţi fost controlaţi voi, Telegraf Advertising, toate firmele astea, de către DNA! Pe urmă a apărut în dosarul meu acest lucru, da? Şi la TV Neptun, Soti, şi la Telegraf, că eu aş fi făcut! Voi nu scrieţi nimic din chestiile astea? Că sunt docu… Scriu ăştia din rechizitoriu din Ziua de Constanţa şi din alte publicaţii pro acestui… sistem care ne urăşte şi voi nu faceţi?! Ce aţi dat? Eu stau acasă şi citesc în fiecare zi! Aţi dat luni o pagină jumate şi atât! Şi în rest, aţi dat interviuri cu domnul vicepreşedinte Dragomir, care … ce şmecher este el, că parcă el nu a votat alături cu mine consiliile… şi hotărârile de consiliu pe care sunt acuzat! El nu poate fi întrebat: «Băi, dar tu ai votat ilegal programele de sport pentru volei, pentru handbal, rugby? Ai votat penal, ca Constantinescu? Matale, domnu’ cutare, ai votat penal hotărârea cutare? Nu eşti la fel de vinovat, dacă e să fie cineva vinovat, ca şi preşedintele, tu, vicepreşedinte, şi ceilalţi consilieri judeţeni»?

    PM: Am înţeles…

    CND: Nu-i normal să puneţi aceste probleme?!!! Trebuie să vă sun eu, ca să vi le spun?

    PM: Am înţeles, am înţeles.

    CND: Mă, ţi-am mai spus de câteva ori şi nici nu mai te sun, mă, şi nici nu mai dau nicio relaţie! Eu nu vă spun vouă ce aveţi de spus, dar dacă eu sunt acuzat, că pe bază de licitaţie publică v-am plătit bani vouă, la TV Neptun şi la alte… şi voi nu scrieţi nimica, înseamnă că ne merităm soarta, mă! Toţi!!!

    PM: Am înţeles, o să dăm…

    CND: Astăzi sunt… Astăzi, astăzi, când vorbim, este joi, da? 12 martie, sunt din 19 februarie arestat !!! Trebuia scris în fiecare zi, a 11-a zi, a 15-a zi, ce se întâmplă cu proiectul ăla, ce se întâmplă cu minciunile alea? Ce, dau ieri Evenimentul Zilei, tu nu vezi ce scriu? Din rechizitoriul meu? Că am vorbit eu cu avocatul lu… Mocanu, adică eu nu am voie să vorbesc cu avocatul Mocanu, care e şi avocatul meu, să-l întreb: «Mă, cine l-a judecat pe prietenul meu Strutinsky Sorin al meu, care e de 30 de ani, aşa cum am spus în conferinţa de presă?!»”

    PM: Nu e niciun secret…

    CND: E vreun secret??? Da …? Nu scrie pe magistraţi.ro cine sunt judecătorii, ce studii au absolvit ??? Este vreun serviciu paralel, cum spune DNA şi această jigodie împuţită de Andrei, de aici??? Da’ voi… nu vă interesează şi voi nu luptaţi pentru noi mă, staţi liniştiţi, vă luaţi salariul bine mersi, înţelegi ? Şi vă doare în cur de tot ce se întâmplă! Înţelegi ??? Până în ziua în care o să vă ia şi pe voi să vă aresteze, să vedeţi cum este, înţelegi?

    PM: Ştii că nu e aşa…

    CND: Cum să nu ştiu, deci nu există nicio strategie, nimic, da??? Eu sunt acasă, sunt arestat, nu mi-e interzis să vină presa la mine, dar nu eşti în stare, nici tu, nici nimeni dincolo la televiziune, nimeni, daţi … aşa, ştiri care vin, cum vrea unul sau altul!

    PM: Am înţeles, o să…

    CND: Ai înţeles pe dracu’, nu ai înţeles nimic, mă!!!

    PM: Ei…(vol.57, filele 28-30)”, potrivit interceptării din dosar.

    Anchetatorii susţin că, din tonul discuţiei, se desprinde “dominarea clară” a lui Nicuşor Constantinescu asupra directorului cotidianului Telegraf, Monalisa Popa, ale cărei replici sunt, în general, “da” sau “am înţeles”.

    În urma acestor discuţii, reprezentanţii cotidianului Telegraf s-au conformat solicitărilor lui Nicuşor Constantinescu şi au declanşat o campanie, constând în publicarea a câte unui articol pe zi, în susţinerea poziţiei acestuia şi în încercarea de a proba netemeinicia acuzaţiilor formulate împotriva preşedintelui suspendat al CJ Constanţa. Astfel, din 13 martie şi până în 4 aprilie, cu excepţia duminicilor, când ziarul nu apare, cotidianul Telegraf a publicat zilnic câte un articol în sprijinul nevinovăţiei lui Nicuşor Constantinescu, “împrejurare care confirmă existenţa unei influenţe deosebite a inculpatului asupra ziarului a cărui politică editorială o controlează în mod direct şi nemijlocit”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii prezintă în dosar şi transcrierea interceptării unei alte discuţii, din 13 martie, între Nicuşor Constantinescu şi martorul Gabriel Constantin Diceanu, în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa îi reproşa insuficienta expunere mediatică a apărării sale.

    “CND – Da? Nici… nimeni de la presă… nimeni nu face o… prezentare a apărării mele, da? Graduală! Pe problema aia, pe problema… nimeni, nu zice nimic! Absolut nimic! Şi eu ce să fac, că te-ai îmbolnăvit tu? Fac şi pe… n-am voie să fac anumite chestii, după cum ştii!

    DGC (Gabriel Constantin Diceanu, n.r) – Eu am văzut… ştiu, păi da ? păi i-am spus lui Victor, da eu am văzut astea date-n presă, cel puţin în presa locală!

    CND – Băi, Gabi, hai, mă ! (Înjurătură obscenă) Facem mişto unul de altul sau ce facem?

    DGC – Nu…

    CND – N-ai văzut nimica, mă!!! Au scris unii în ziar, o pagină jumate şi atât!!! Ai văzut o… (cuvânt obscen). Şi-ai mai văzut o emisiune de un sfert de oră în care a vorbit VICTOR RADU, de 2 lei! Aia ai văzut tu!

    DGC – Şi ştiri…

    CND – Ce-am văzut şi eu! da? Atât!!! Nu-i normal să fie o campanie zilnică, mă, băiatule??? Ţi-am explicat româneşte!

    G – Da, dom’le, am înţeles, o să se facă!
    …………………………………………………………………………………………………………………….
    CND – Ia de la Carmen Banioti – Banioti, toate documentele din dosar, ce-am depus noi, da?

    G – Da, da.

    CND – Şi… vis-a-vis de… de minciunile astea cu încălcarea controlului judiciar, de care ţi-am spus, şi vis-a-vis de toate hotărârile de consiliu, inclusiv punctul de vedere al prefectului, care ne-a scris şi ai copie după asta, că sunt legale hotărârile şi dispoziţia nr. 7, pentru care sunt acuzat că… cutare ! daţi-le, că presa nu are, mă, băiatule, mă!!! Nu are ce spun eu! Am vorbit cu Ciutacu, mi-a zis «domn’ Constantinescu, eu nu ştiu ce să… eu ce văd, ce văd scrie-n presă, dacă mie nu-mi dă nimeni, eu ce să fac? Nu trebuie să mă conving şi eu de o realitate, acuzaţiile care se fac, apărarea dumneavoastră, ce-aţi depus la dosar, ce-a spus prefectul, sunt valabile, nu-s valabile…» Şi normal!

    G – Da.

    CND – Eu nu ştiu, că eu nu am… fiind acasă, eu nu am… o… hârtiile care s-au depus la dosar vis-a-vis de… dosarul ăsta cu arestarea! Ultima. Alea sunt la Carmen Banioti, care trebuia matale să le iei să le dai la presă! Da!

    G – Am înţeles.

    CND – Da…

    G – Bine, bine.

    CND – Şi să coordonezi zilnic treaba asta, da?”, conform transcrierii interceptării telefonice.

    Procurorii susţin că şi din această conversaţie se remarcă aceeaşi atitudine de autoritate a lui Nicuşor Constantinescu şi “poziţia net superioară” a acestuia faţă de interlocutorul său, căruia îi dă ordine directe şi îi face reproşuri, folosind uneori un limbaj licenţios.

    În rechizitoriu este redată şi o discuţie telefonică din 13 martie, între Nicuşor Constantinescu şi un bărbat necunoscut, notat în redare cu X:

    “X – Da.

    CND – Ai primit alea?

    X – Am primit, acuma îi dădeam şi lu’… VICTOR RADU.

    CND – Aşa, dă-i exact cum ţi-am dat eu scris, că e punctual făcut !

    X – Da. Da, le transmit şi colegilor…

    CND – Citeşte ca să înţelegi şi tu, dă-i şi lui VICTOR RADU că ştie subiectul, pentru că a fost la NEW YORK şi-l ajut cu treaba asta, da?

    X – Da ! Da, da, da, normal !

    CND – Şi dă-i şi interviul, tot, brut, să facă ce vor şi ei, nu numa’… nu dai numai o ştire de 2 minute! Dă tot… ce ţi-am dat interviul!

    X – Acuma-l trimit pe tot la Constanţa, VICTOR RADU mi se pare că s-a apucat de… s-a apucat deja de scris.

    CND – Bine. Să trăieşti.

    X – Că noi am fost pe acolo. Bine, la revedere.

    CND – Pa.”

    Persoana identificată cu numele Victor Radu este reporter în departamentul Social Politic al Televiziunii TV Neptun, deţinută de SC Soti Cable Neptun SRL, au precizat procurorii.

    “În legătura cu discuţia redată mai sus, se remarcă împrejurare că inculpatul are puterea de a solicita ca televiziunea amintită să difuzeze materiale scrise de el, întocmai cum fuseseră întocmite, interlocutorul său conformându-se fără proteste sau obiecţiuni Astfel cum am arătat anterior, aceste convorbiri telefonice, coroborate cu veritabila campania de presă pornită de cotidianul Telegraf şi Televiziunea TV Neptun, în susţinerea nevinovăţiei inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel, la cererea acestuia, demonstrează fără dubiu influenţa pe care acesta o exercita asupra trustului de presă, pe care de altfel îl finanţa din fonduri publice precum şi autoritatea şi prestigiul de care el se bucura în faţa conducătorilor ziarului şi televiziunii a căror politică editorială o coordona în mod direct şi nemijlocit”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii au precizat că motivul pentru care Nicuşor Constantinescu “se bucura de asemenea puteri” este strâns legat de infracţiunile de conflict de interese investigate în dosar, pentru calitatea acestuia de fondator al ziarului şi al postului de televiziune, relaţiile comerciale şi de prietenie cu Sorin Strutinsky şi importantele sume din fonduri publice de care mijloacele media au beneficiat de-a lungul timpului ca urmare a contractelor acordate de preşedintele suspendat al CJ Constanţa.

  • Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată de DNA într-un dosar cu un prejudiciu de 8 milioane euro

    Conform unui comunicat de presă transmis, joi, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Nicuşor Constantinescu, în stare de arest la domiciliu, pentru abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

    De asemenea, au fost trimişi în judecată Cristian Zgabercea, la data respectivă consilier al preşedintelui CJ Constanţa, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, Carmen Florentina Oproiu, pe atunci director al Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul CJ Constanţa, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat, Marcel Brâncoveanu Părău, reprezentant al Fundaţiei Culturale Thalia la data faptei, pentru complicitate la evaziune fiscală, Fundaţia Fantasio, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, şi Fundaţia Culturală Thalia, pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie din Constanţa, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, împreună cu Cristian Zgabercea, Carmen Florentina Oproiu şi Fundaţia Fantasio, a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală.

    În perioada respectivă, Nicuşor Constantinescu, ajutat de Zgabercea şi Florentina Oproiu, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi a plătit, în mod nelegal, finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii în sumă de 5.094.836 de lei, arată sursa citată.

    Finanţarea şi plăţile au fost făcute numai în baza unei hotărâri a CJ, fără respectarea normelor legale în vigoare prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi de O.G nr. 51/1998, actualizată, referitoare la îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice.

    Potrivit DNA, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, beneficiind de ajutorul aceloraşi doi inculpaţi, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal cheltuieli cu activităţile sportive în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive. Şi de această dată, finanţarea şi plăţile respective au fost efectuate numai în baza hotărârilor CJ, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice.

    Conform procurorilor DNA, în 8 ianuarie 2015, Nicuşor Constantinescu a emis o dispoziţie prin care, în mod nelegal, a deposedat o persoană de atribuţiile funcţiei de director general al unei direcţii din cadrul CJ Constanţa, totodată retrăgându-i acesteia dreptul de acordare a vizei de control.

    “Prin aceasta, el i-a provocat persoanei respective o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului”, menţionează procurorii anticorupţie.

    În documentul citat se arată că, în perioada 2009-2014, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al CJ Constanţa, a efectuat mai multe acţiuni în scopul obţinerii direct sau indirect a unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul. Astfel, el a aprobat virarea sumei de 100.000 de lei către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către un hotel, în condiţiile în care acesta este deţinut de o societate la care Constantinescu deţine 25 la sută din părţile sociale. De asemenea, a finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care deţinea 25 la sută din părţile sociale suma de 113.032 lei. În plus, tot în aceeaşi perioadă, a încheiat şapte contracte de prestări servicii, cu trei firme, la care asociat este o persoană cu care se afla în relaţii comerciale şi a făcut plăţi din fonduri publice în temeiul acestor contracte, în mai multe rânduri, în cuantum total de 13.365.903,94 lei (peste 3.000.000 de euro).

    Potrivit DNA, în cursul anului 2012, Cristian Zgabercea, împreună cu Fundaţia Fantasio, a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata impozitului pe venit datorat bugetului de stat, pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică. În acest sens, Zgabercea a înregistrat în contabilitate facturile emise de Fundaţia Culturală Thalia, prin inculpatul Marcel Brâncoveanu Părău, şi a făcut plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale.

    Aceste documente nu au fost însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicitase nu fuseseră recepţionate de către beneficiarii lor, aceştia din urmă cunoscând de altfel şi împrejurarea că Fundaţia Thalia nu le prestase în fapt. În această modalitate a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 lei, arată sursa citată.

    Conform DNA, prejudiciul produs Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa este de peste opt milioane de euro, iar până la momentul întocmirii rechizitoriului, Consiliul Judeţean Constanţa nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în cauză, deşi i s-a solicitat acest lucru.

    În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparţinând lui Cristian Zgabercea.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri. De asemenea, el este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal.

  • Nicuşor Constantinescu a cerut strămutarea dosarului Centrului Militar de la Tribunalul Constanţa

    Potrivit avocatului lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, cererea de strămutare a fost formulată miercuri, principala motivaţie fiind că dosarul ar trebui judecat de o altă instanţă din cauza presiunii mediatice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Tot ce se întâmplă în instanţă când se judecă dosarul apare în presă, fapt care ar putea pune presiune pe magistraţii constănţeni”, susţine avocatul Marius Mocanu.

    Dosarul în care se cere strămutarea a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa miercuri, judecătorii fixând termen pentru data de 9 aprilie.

    Conform legii, dacă solicitarea va fi acceptată, dosarul va fi strămutat pe rolul Tribunalului Tulcea.

    Miercuri, Tribunalul Constanţa a decis ca Nicuşor Constantinescu să rămână în arest la domiciliu în dosarul Centrului Militar, la acest termen al procesului fiind audiaţi ca martori trei angajaţi ai centrului, care au relatat problemele cu care s-a confruntat instituţia. Astfel, martorii au relatat în faţa instanţei că din 2009, când Consiliul Judeţean a redus finanţarea pentru instituţie, au fost nevoiţi să cumpere din banii lor hârtie, plicuri, tonere pentru buna funcţionare a instituţiei şi chiar şi-au folosit telefoanele personale în interes de serviciu, după ce telefoanele instituţiei au fost tăiate pentru că nu fuseseră plătite. De asemenea, ei au povestit că au fost nevoiţi să facă de pază după ce contractul cu firma specializată nu a mai fost prelungit, tot din cauza lipsei banilor.

    Nicuşor Constantinescu este arestat la domiciliu şi în alt dosar instrumentat de DNA, în care este acuzat, printre altele, de realizarea mai multor contracte ilegale între Consiliul Judeţean şi diverse firme.

    În dosarul Centrului Militar Zonal, Nicuşor Constantinescu are interdicţia să comunice cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni care au legătură cu acest caz.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.