BusinessMagazin

Tag: consolidare

  • Legea pensiilor, cartoful fierbinte din mâna guvernului, merge mai departe pentru că nimeni nu-şi asumă costul politic al suspendării ei

    Aplicarea, de la 1 septembrie, a legii pensiilor produce în ultimele trei luni din an o „pagubă” în buget de 8 mld. lei, adică 0,76% din PIB-ul estimat la 1.040 mld. lei. Dar, dacă pentru trei luni şi cu o majorare de doar 15% impactul este atât de puternic, ce se va întâmpla din septembrie 2020, când punctul de pensie va fi majorat cu 40%? Calculele făcute de economişti nu lasă loc de optimism, în ciuda faptului că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, susţine altceva.

    Aplicarea calendarului înseamnă un efort suplimentar pentru buget de 25 de miliarde de lei în 2020, de 51 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei pentru 2022.

    Pentru 2020, impactul aplicării legii pensiilor ar fi de 1% din PIB, susţine optimist şeful cancelariei premierului, Ionel Dancă. Ca impactul să fie de 1% din PIB, PIB-ul nominal ar trebui să fie însă de 2.500 de miliarde de lei, adică aproape o dată şi jumătate în plus faţă de produsul intern brut estimat pentru 2019, de 1.040 mld. lei. Şi asta în condiţiile în care economia, chiar dacă nu este pe tobogan, descreşte, ca orice economie la final de ciclu economic. În 2019, la o creştere reală de 4%, PIB-ul nominal estimat ar urma să fie mai mare faţă de 2018 cu 90 de miliarde de lei, adică un plus de 9%. Prin urmare, calculele economiştilor care au cerut prorogarea termenelor de aplicare a legii sunt mai aproape de realitate, chiar dacă unele seamănă acum a exagerare. Bunăoară, şeful Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arată că, pe actualul calendar de majorare a pensiilor, deficitul bugetar va ajunge în 2022 la 8% din PIB. Este o cifră care, în raport cu procesul de consolidare fiscală înregistrat peste tot în Uniunea Europeană, pare desprinsă dintr-un film de groază. Însă şeful Finanţelor, Florin Cîţu, promite că în 2020 va exista această consolidare, de vreme ce, faţă de deficitul înregistrat în 2019, de 4,4% din PIB, bugetul pe 2020 va fi construit pe un deficit bugetar de 3,5% din PIB. Într-o apariţie la Digi 24, ministrul finanţelor a promis că, sub mandatul său, economia nu va mai funcţiona prociclic şi s-a declarat convins că investitorii – cei care sunt chemaţi să acopere deficitul – vor înţelege situaţia şi nu vor penaliza România cerând dobânzi exorbitante.

    Decizia de a respecta calendarul ma­jo­rării pensiilor este una politică. Aceeaşi obser­vaţie a făcut-o joia trecută şi guver­natorul BNR, Mugur Isărescu, care s-a trezit într-o postură stânjenitoare pentru un şef de bancă centrală obligat să colaboreze cu guvernul pentru ca politica fiscală şi cea monetară să nu-şi pună uneia alteia piedici. Situaţia fost creată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, unul dintre econo­miştii care au cerut public prorogarea ter­me­nelor de aplicare a legii pensiilor: „Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capa­bi­lă a aduce deficitul în apropiere, dar mar­gi­nal peste limita de deficit bugetar de 3% din PIB”.

    Poziţia lui Lazea este pertinentă pentru mulţi alţi economişti, însă Lazea este economistul-şef al BNR, iar căderea băncii centrale nu este de a comenta deciziile politice ale guvernului şi, cu atât mai puţin, de a-l trage de urechi, fapt subliniat de guvernator care a fost obligat să fie pompier pentru o zi pentru a stinge focul ce risca să se întindă: „Desigur, cu profesionalism putem discuta şi despre legea pensiilor, dar, dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care apare pe burtierele televiziunilor este că Valentin Lazea, economistul-şef al BNR (nu Banca Naţională), cere prorogarea legii pensiilor, nu am făcut nimic. Valentin Lazea nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva. Şi nici noi, BNR. E o decizie politică”.

    Aşadar legea pensiilor merge mai departe pentru că nimeni – cu atât mai puţin premierul Ludovic Orban sau preşedintele Klaus Iohannis, care vor să-şi conserve puterea – nu este dispus să-şi rişte pielea. Suntem în an electoral şi o prorogare a termenelor majorării pensiilor ar putea avea efecte politice devastatoare pentru cei care ar îndrăzni să ia o astfel de decizie.

  • Electrica, profit de 161 mil.lei la 9 nouă luni, jumătate din nivelul din 2018. Director general: După un prim trimestru marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reuşit să recuperăm

    Grupul Electrica a înregistrat, în primele nouă luni ale acestui an, venituri operaţionale de 4,7 miliarde lei, în creştere cu 14,5%, şi un profit net consolidat de 161 milioane lei, faţă de 315 milioane lei în ianuarie-septembrie 2018, rezultat influenţat de pierderea din primul trimestru al anului.

    “După un prim trimestru al acestui an marcat de modificările semnificative ale cadrului de reglementare, care au avut efecte nefavorabile asupra afacerii, am reuşit să recuperăm şi, la nouă luni, sa inregistrăm un profit net consolidat de 161 milioane lei, ceea ce reprezintă 133% din valoarea bugetata pentru întreg anul 2019”, a declarant Corina Popescu, Director General Electrica.

    Compania a raportat în T1 o pierdere de 41 milioane lei, urmată de două trimestre pe plus, cu un profit net cumulat de 202 milioane lei.

    ”Într-o perioadă plină de provocări, am continuat să ne asumăm rolul de companie responsabilă fată de cei 3,7 milioane de utilizatori din portofoliu, precum şi faţă de cei peste 7000 de acţionari. In egală măsură, considerăm că autoritătile au responsabilitatea de a asigura predictibilitate, un cadru de reglementare care să stimuleze investiţiile, precum şi tratament echidistant şi nediscriminatoriu pentru toti participanţii din piaţa de energie”.

    În segmentul de distribuţie, veniturile Electrica au crescut cu 3,9%, ca urmare a creşterii cantităţii distribuite totale cu 0,5% şi a tarifelor medii de distribuţie, precum şi a majorării semnificative a valorii investiţiilor în reţea.

    În ceea ce priveşte segmentul de furnizare, veniturile au crescut cu 20,4%, ca rezultat al creşterii cu 8,7% a cantităţii de energie electrică furnizată pe piaţa cu amănuntul, a majorării preţurilor medii de vânzare cu 5,6%, precum şi ca urmare a dezvoltării activităţii de furnizare de gaze naturale.

    Costurile consolidate pentru achiziţia energiei electrice au crescut cu 31,8%, la 2,4 miliarde lei. Această evoluţie a fost resimţită prin majorarea cu 22,4% a costului energiei electrice achiziţionate pentru acoperirea pierderilor în reţea, influenţată de evoluţia ascendentă a preţurilor de achiziţie a energiei electrice, care au fost semnificativ mai mari faţă de preţul aprobat ex-ante de ANRE pentru operatorii de distribuţie din Grupul Electrica.

    Potrivit raportului, şi în segmentul de furnizare a fost înregistrată o creştere a cheltuielilor cu achiziţia de energie electrică cu 34,2%, ca efect cumulat al creşterii preţului de achiziţie şi al cantităţii de energie electrică achiziţionată. Marja de furnizare a fost afectată negativ, în principal întrucât, prin tarifele aprobate de către ANRE, preţul recunoscut pentru primele două luni din 2019 pe segmentul reglementat nu acoperă preţul de achiziţie a energiei electrice efectiv realizat.

    ”Pe fondul modificărilor semnificative ale cadrului legislativ şi de reglementare, îndeosebi cu efect advers, profitul operaţional al Grupului a scăzut cu 190 milioane lei, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, la evoluţia EBITDA s-a adaugat în principal impactul nefavorabil al cheltuielii cu amortizarea, o creştere de 35 milioane lei – ca urmare a aplicării unui nou standard de raportare financiară, începând cu 1 ianuarie 2019, şi a volumului de investiţii puse în funcţiune”, se menţionează în raportul companiei.

     

  • Bucureştiul are peste 2.500 de clădiri care riscă să se clatine în caz de cutremur, iar primăria a consolidat doar 6 în 2019. În ritmul actual de consolidare a clădirilor cu risc seismic, lucrările din Bucureşti s-ar finaliza în 425 de ani

    În Bucureşti există 2.550 de clădiri cu risc seismic – încadrate în diferite clase de risc -, însă lucrările de consolidare ale acestora aproape că stagnează.

    „La şase imobile, consolidarea a fost finalizată (în 2019 – n. red.). Alte 23 de imobile se află în proces de consolidare, lucrările fiind într-un stadiu avansat. Este vorba atât de blocuri cu locuinţe, cât şi de imobile monument-istoric aflate în degradare”, spun reprezentanţii direcţiei de presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, într-un răspuns la o solicitare a ZF.

    Dacă primăria consolidează câte 6 clădiri cu risc seismic pe an, lucrările pentru cele 2.550 de clădiri din această categorie s-ar finaliza în 425 de ani, potrivit unui calcul simplu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fuziune de 10 miliarde de dolari între olandezii de la Takeaway.com şi britanicii de la Just Eat

    Doi dintre cei mai mari jucători din piaţa de food delivery, Takeaway.com şi Just Eat, au anunţat astăzi oficial că au ajuns la un acord de principiu pentru a crea unul dintre cei mai mari jucători globali din industrie, printr-o tranzacţie de 10 miliarde de dolari cu toate acţiunile pe masă, potrivit CNBC.

    Acţionarii companiei britanice Just Eat vor primi 0,09744 acţiuni Takeaway.com pentru fiecare acţiune pe care o deţin, ceea ce înseamnă o valoare de circa 9 dolari per fiecare acţiune Just Eat – cu 15% mai mult faţă de preţul de a închiderea şedinţei de tranzacţionare de vineri.

    Zvonurile referitoare la tranzacţie au început să apară încă de sâmbătă.

    Acţionarii Just Eat vor deţine circa 52,2% din entitatea combinată – ambele companii înregistrând un volum de livrări de 360 milioane comenzi în valoare de 7,3 miliarde euro în 2018, potrivit unui anunţ oficial.

    Noua entitate va căpăta o dimensiune de lider de piaţă în mai multe ţări precum Marea Britanie, Germania, Olanda şi Canada.

    Preşedintele Just Eat Mike Evans va fi preşedintele noului grup, în timp ce executivul Jitse Groen de la Takeaway.com va prelua funcţia de CEO al noii companii, care va fi stabilită în Amsterdam.

     

     

     

  • Kim Jong-Un şi Xi Jinping vor consolidarea relaţiilor “indiferent de situaţia externă”

    Xi Jinping a părăsit Phenianul vineri, după o vizită de două zile, prima efectuată de un lider chinez în Coreea de Nord în ultimii 14 ani.

    În cursul unui dineu de lucru, Kim Jong-Un şi Xi Jinping au discutat despre intensificarea colaborării şi despre “politicile interne şi externe”, a transmis agenţia nord-coreeană KCNA.

    Kim Jong-Un şi Xi Jinping au avut consens asupra “problemelor importante” şi “au convenit să consolideze relaţiile bilaterale amicale “indiferent de situaţia internaţională”, precizează KCNA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Restaurantul şi bistroul Ikea au sărit de 10 mil. euro vânzări în 2018. Suedezii îşi consolidează poziţia la vârful celor mai puternice localuri din România

     Dacă se adaugă TVA-ul la alimente de 9%, afacerile merg spre 45,5 mil.lei, adică circa 10 milioane de euro, potrivit cal­culelor ZF. Datele sunt valabile pentru perioada anului financiar al Ikea ce începe la 1 septembrie şi se termină pe 31 august anul următor.
     

  • Americanii de la Chervron pun 33 de miliarde de dolari pe masă şi cumpără compania Anadarko Petroleum pentru a-şi consolida poziţia

    Odată cu creşterea preţurilor petrolului în acest an, Chevron şi rivalul său Exxon Mobil şi-au dublat investiţiile în Bazinul Permian din Statele Unite, unul dintre principalele locaţii ale extracţiei petrolului din şisturi.
     
    Chevron a declarat că acordul de a cumpăra Anadarko, unul dintre cei mai mari producători independenţi din SUA, va asigura noii companii o extindere de 120 de km din Bazinul Permian, precum şi proiectul Mozambique LNG al Anadarko, parte a uneia dintre cele mai mari investiţii curente planificate din industrie.
     
    Acţiunile Chevron au scăzut cu 4% vineri, în timp ce investitorii au reanalizat costul tranzacţiei, care include şi preluarea datoriei de 15 miliarde de dolari a Anadarko. Acţiunile Anadarko au crescut cu 33%, reflectând prima de 39% oferită de Chevron. Oferta de 65 de dolari pe acţiune a fost structurată ca 75% acţiuni şi 25% numerar.
     

  • Pariul uriaş al Guvernului pentru 2019: veniturile la bugetul consolidat ar trebui să crească cu 16% faţă de o creştere la fel de mare în 2018

    Problema este că pentru 2019 este preconizată de către majorita analiştilor şi a instituţiilor financiare internaţionale o frânare a creşterii economice faţă de 4,5% în 2018, la sub 4%. În aceste condiţii, nerealizarea veniturilor ar putea determina ajustări la nivelul cheltuielilor pentru încadrarea în ţinta de deficit.
     
    Bugetul de stat pe 2019 este construit pe un deficit bugetar cash pe anul 2019 de 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, potrivit proiectului de buget afişat, joi seara, de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), pe site spre dezbatere publică.veniturile bugetului general consolidat pentru 2019 sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB, cele mai mari provenind din contribuţiile de asigurări sociale – 11,5% din PIB, urmate de TVA – 6,8%, accize – 3%, impozit pe salarii şi pe venit – 2,3%. 
     

  • Reţeaua de sănătate Regina Maria achiziţionează Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan din judeţul Timiş

    Această nouă achiziţie vine după ce, în a doua jumătate a anului 2018, Regina Maria a anunţat preluarea centrelor Pozimed din Constanţa, dar şi a patru centre Hiperdia situate în Arad, Orăştie şi Cluj. Prin expansiunea rapidă în zona de vest a ţării, operatorul privat de servicii medicale vizează în primul rând poziţia de lider regional, în special în ce priveşte serviciile de imagistică.

    În prezent, Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan însumează cinci clinici de radiologie şi imagistică, dintre care trei în Timişoara, una în Lugoj şi una în Sânnicolau Mare. Centrele oferă pacienţilor acces la o gamă largă de servicii medicale, printre care RMN, tomografie computerizată, ecografie şi radiografie, servicii care vin acum în completarea celor oferite pe plan local de Reţeaua de Sănătate Regina Maria prin intermediul celor cele cinci clinici şi doua laboratoare.

    Centrele de Radioimagistică dr. Bîrsăşteanu şi Telescan au o echipă de 60 de angajaţi, şi au finalizat anul 2018 cu o cifră de afaceri totală de peste 1.7 milioane de euro.

  • Innovation Days 2018, un proiect dedicat ideilor inovatoare

    Elementul de  noutate:
    Innovation Days stă la baza unui concept care are rolul de a stimula creativitatea angajaţilor Metro Systems cât şi crearea unei platforme care să uşureze informarea clientului cu privire la produsele Metro. „Ne folosim de inteligenţa artificială şi de realitatea augmentată pentru a crea platforme care să le ofere angajaţilor din vânzări şi clienţilor acces instantaneu de pe smartphone-urile proprii la date relevante despre oferta comercială. Este o activitate în care fiecare idee reprezintă un pas către inovaţie şi dezvoltare. Propunerile inovatoare de utilizare a tehnologiei au reprezentat cheia succesului în acest proiect”, explică reprezentanţii companiei.

    Descrierea inovaţiei:
    Angajaţii Metro Systems au beneficiat de organizarea unei sesiuni de instruire cu experţi din exteriorul companiei, care au prezentat concepte precum design thinking, dar şi sfaturi despre cum pot fi dezvoltate prototipuri ale unor aplicaţii/platforme, tocmai pentru a-i putea ajuta pe participanţi să îşi pună ideile in ordine şi să creeze aplicaţii care pot schimba ritmul de viaţă al utilizatorului. După ce angajaţii companiei şi-au publicat ideile pe o platformă special concepută, au format echipe în jurul proiectelor împreună cu colegii din Düsseldorf, Berlin, Braşov şi Bucureşti. Astfel, s-au format 16 echipe – 8 în Germania şi 8 în România –, cu un număr de peste 100 de membri, care au lucrat la dezvoltarea proiectelor. Echipele din România au fost mixte, ele fiind formate inclusiv din oameni care lucrează în alte ţări pentru grupul Metro. După trei zile în care au dezvoltat un prototip funcţional al ideii, cele 16 echipe şi-au prezentat proiectele în cadrul unui eveniment organizat simultan în Germania şi în România.  
    Proiectul Scan and Shop reprezintă o soluţie de IT care foloseşte tehnologii de recunoaştere a vocii, scrisului şi textului pentru a scurta timpul de înregistrare a clienţilor noi şi a reduce erorile în preluarea datelor, idee ce a fost aleasă câştigatoare în cele din urmă. Cumpărăturile făcute într-un mod inovator au stat la baza unui concept ce a venit de la o echipă din România care a creat aplicaţia Shopp AR-Awesomeness Reinvented, care a obţinut votul pentru una dintre cele mai interesante trei aplicaţii din cadrul evenimentului. În trei zile, membrii echipei din România au dezvoltat un prototip funcţional al aplicaţiei Shopp AR, pe care l-au demonstrat live în cadrul evenimentului, utilizarea aleasă fiind aceea de a identifica instantaneu dacă un produs din oferta Metro conţine sau nu alergeni. Un alt proiect care a intrat în top 3 cele mai votate a fost Menu Scan – o aplicaţie dedicată forţei de vânzări a Metro. Aplicaţia le permite angajaţilor companiei să vadă care sunt ingredientele de care are nevoie un restaurant pentru felurile de mâncare pe care le are în ofertă prin simpla realizare a unei fotografii a meniului.

    Efectele inovaţiei:
    Prin acest proiect, clienţilor le este facilitat accesul la informaţii importante într-un mod cât mai facil, fiind deopotrivă stimulată creativitatea angajaţilor.