BusinessMagazin

Tag: confrunta

  • Piaţa de lentile de ochelari din România, o piaţă în continuă creştere

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt. 

  • Ne confruntăm cu o criză globală a pensiilor. Ce e de făcut

    În Japonia, care are cea mai rapidă rată de îmbătrânire a populaţiei, pensionarea poate începe de la 60 de ani; asta poate duce la o perioadă de peste 45 de ani pentru un pensionar care va ajunge la vârsta de 105 ani.

    Problemele rezultate de aici sunt printre cele mai bizare: datele relevă că aproximativ 35% din delictele de furt din magazine sunt comise de japonezi cu vârste de peste 60 de ani. Pe acelaşi segment de vârstă, 40% din delicvenţii recidivişti au comis acelaşi delict de peste şase ori. Există motive solide, concluzionează un raport, să se presupună că în special valul de furturi din magazine reprezintă o încercare a celor acuzaţi să ajungă în închisoare, o instituţie care oferă mâncare, cazare şi servicii medicale gratuite. Motivele recidivărilor sunt foarte solide. Chiar şi cu o dietă frugală şi cazare ieftină, un pensionar japonez cu economii minime se confruntă cu costuri de trai cu 25% mai mari decât pensia de stat de bază de 780.000 de yeni (6.900 de dolari) pe an. „Situaţia socială din Japonia îi forţează pe cei în vârstă să comită delicte. Raportul celor care beneficiază de asistenţă publică se situează la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul războiului. Aproximativ 40% din japonezii în vârstă trăiesc singuri. Este un cerc vicios. Aceştia părăsesc închisoarea, nu au bani sau familie şi se apucă imediat de delicte”, arată Akio Doteuchi, cercetător la NLI Research Institute din Tokio, într-un articol publicat de Financial Times.

    Pe de altă parte, pensionarii din Olanda, Turcia şi Croaţia primesc o indemnizaţie mai mare decât cea primită în timpul anilor de muncă. Olandezii şi turcii primesc 101%, respectiv 102% din salariul luat ca bază de calcul, în vreme ce croaţii se laudă cu o indemnizaţie egală cu 129% din aceeaşi valoare. Datele au fost publicate de Organizaţie pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) la începutul acestui an, în cadrul raportului „Pensiile dintr-o privire, 2017”.

    India (99%), Portugalia (95%) şi Italia (93%) sunt de asemenea competitive în acest clasament, în vreme ce la polul opus se situează Marea Britanie, unde pensionarii primesc doar 29% din salariul luat ca bază de calcul. Media OECD este de 63%, iar cea din rândul statelor membre ale UE este de 71%, potrivit raportului citat.

    Chiar dacă aceste valori par destul de generoase, ele ascund şi câteva motive de îngrijorare. Spre exemplu, îmbunătăţirea sistemelor publice de sănătate în ţările dezvoltate se traduce într-o speranţă de viaţă crescută; prin urmare, oamenii vor beneficia de pensie pentru un timp mai îndelungat decât se estimase iniţial, provocând dezechilibre economice. Potrivit datelor Băncii Mondiale, pensionarii din statele cu cele mai performante sisteme publice de sănătate trăiesc mai mult cu 8-11 ani. În Japonia, speranţa de viaţă este cu 16 ani mai mare.

    Sistemele sociale din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada şi Australia sunt considerate „o bombă cu ceas” la nivel global: până în anul 2050, acestea vor crea un deficit de 224 de trilioane de dolari. Acest lucru va afecta viitorul următoarelor generaţii şi va duce la cea mai mare criză a pensiilor din istorie, subliniază un studiu realizat de World Economic Forum (WEF). Dacă adăugăm şi China şi India, deficitul se va apropia de 400 de trilioane de dolari  de cinci ori valoarea actuală a economiei globale.

    „Creşterea anticipată a longevităţii şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă echivalentul financiar al încălzirii globale”, a declarat celor de la WeForum Michael Drexler, şeful diviziei de sisteme financiare şi infrastructură din cadrul World Economic Forum. „Trebuie să luăm măsuri sau să acceptăm faptul că acest fenomen va genera consecinţe care vor afecta viitoare generaţii”, a adăugat Drexler.

    Pentru a răspunde acestei ameninţări, mai multe state  printre care şi unele membre ale UE  au crescut vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi. În Marea Britanie, spre exemplu, vârsta va creşte pentru ambele categorii până la 66 de ani. Autorităţile intenţionează ca până în 2028 vârsta de pensionare să ajungă la 67 de ani. O altă măsură luată de britanici a fost introducerea obligativităţii pentru angajatori de a crea un program de pensii pentru toţi lucrătorii care câştigă peste 10.000 de lire sterline pe an.

    Astfel de modificări sau norme introduse nu vor fi însă suficiente; statele va trebui să găsească strategii individuale prin care să se asigure că vârstnicii vor putea să ducă o viaţă din care să nu lipsească lucruri de bază, aşa cum ar fi mâncarea sau îngrijirea medicală.

    Este important ca aceste strategii să includă şi o importantă componentă educaţională – cel mai bun mod de a-ţi asigura un trai decent este găsirea unei soluţii corecte de economisire.

  • „Răzbunarea” căpşunarilor din România? Fructele englezilor putrezesc pe câmp. Culegătorii sezonieri din România nu mai vin la lucru

    Potrivit Asociaţiei Furnizorilor de Forţă de Muncă (ALP), peste jumătate din firmele de recrutare nu au putut găsi mână de lucru în primele luni din acest an, informează ziarulromanesc.net
    De asemenea, Uniunea Naţională a Fermierilor a raportat că, anul trecut, numărul muncitorilor sezonieri din UE a scăzut cu 17%, ceea ce a făcut ca unele recolte valoroase să fie lăsate să putrezească pe câmp.

    Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    Povestea românului milionar în dolari la 19 ani, care te lasă fără cuvinte: La 11 ani, avea deja primul job plătit, iar acum numără printre clienţii săi pe Selena Gomez şi Justin Bieber

    În fermele britanice, 99% din muncitorii sezonieri vin din Europa de Est, iar două treimi dintre ei din România şi Bulgaria.

    O firmă de recrutări din Kent caută lucrători în România pentru 80 de ferme din Marea Britanie.

    În lunile următoare este nevoie de 4.000 de persoane care să culeagă căpşune, zmeură, mere şi pere, însă compania este foarte departe de această ţintă.

    „Înainte aveam cozi în afara biroului nostru din Bucureşti. Zilnic veneau 30 până la 40 de persoane. Acum, într-o zi bună, doar câţiva. Obişnuiam să luăm crema cremei. Acum, ne mulţumim cu ce găsim”, spune unul din directori, Estera Amesz. O cauză majoră a fost devalorizarea lirei sterline. O altă cauză este incertitudinea, oamenii nefiind siguri ce documente le sunt necesare, explică Amesz.

    Ea spune că firma a fost nevoită să-şi extindă aria de căutare la cei care „au două mâini şi două picioare”, cu alte cuvinte, nu mai contează priceperea şi îndemânare. Nici limba engleză nu mai este un criteriu de selecţie.

  • Câţi români sunt ACUM în străinătate şi ce înseamnă plecarea lor pentru România

    Migraţia este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România în acest moment, alături de lipsa infrastructurii. Cu toate acestea, ca în orice problemă, există o oportunitate: întoarcerea românilor ar putea aduce un bagaj civic care să schimbe mentalităţi, a spus Felix Pătrăşcanu, fondator FAN Courier, în cadrul prezentării proiectului RePatriot, iniţiat de fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).  

    „Probema deja nu mai este doar că o parte de români au plecat, problema este că pleacă tot timpul oamenii, iar ritmul  de întorcere este foarte redus, în timp ce statisticile si prognozele arată destul de prost. Este ignorată cumva această problemă şi este ignorată şi oportunitatea. Aceste milioane de români sunt o bogăţie. Dacă evaluăm experienţa acumulată, poate fi cea mai mportantă bogăţie a României. Criza forţei de muncă este mai gravă de cât cea econmică, o criză economică dispare în câţiva ani, în schimb depopularea României este foarte gravă, oamenii iau greu hotărârea de a se mai întoarce”, a spus în cadrul evenimentului Marius Bostan, iniţiator RePatriot.

    RePatriot este un program iniţiat de fundaţia Romanian Busines Leaders care încurajează întoarcerea românilor în ţară, în vederea practicării antreprenoriatului. RePatriot oferă consultanţă în legătură cu capitalul necesar afacerii, oportunităţile din România, posibilităţile de accesare a fondurilor rambursabile sau nerambursabile, dar şi experienţa partenerilor RBL  din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Opinie – Bogdan Badea CEO, eJobs: Un blocaj numit dorinţă

    Doar că, mult mai ancoraţi în contextul în care se află, mult mai conectaţi la ce, cum şi cât să ceară şi, poate chiar mai important, mult mai conştienţi de rolul lor în piaţa muncii, candidaţii îşi revendică partea leului. Prinşi într-un tumult din care nu mai ştiu cum să iasă, angajatorii vor soluţii imediate. Că asta înseamnă mai multă creativitate din partea lor, flexibilitate şi o repoziţionare generalizată în raport cu piaţa, cu candidaţii şi cu propriii angajaţi, angajatorii dau dovadă de o deschidere mai mare decât oricând. Pentru că au înţeles că orice zi pierdută îi costă şi orice om bun pe care a pus mâna competiţia mai repede îi costă şi mai mult.

    Efervescenţa de pe piaţa muncii a ajuns la un nivel fără precedent, iar candidaţii sunt într-o poziţie mai privilegiată decât oricând. Ştiu şi ei acest lucru şi au încredere în şansele lor, iar asta le dă o oarecare detaşare atunci când vine vorba de relaţionarea cu potenţialii angajatori.

    Potrivit unui studiu derulat de eJobs România anul trecut, 60% dintre cei intervievaţi erau siguri că ar putea să-şi găsească un job în mai puţin de trei luni, iar 25% credeau că au nevoie de cel mult o lună în acest scop. Ritmul galopant în care s-a creat clivajul între cerere şi ofertă i-a prins oarecum pe nepregătite pe angajatori, care încearcă să recupereze anii în care grija pentru propria reputaţie organizaţională a fost lăsată în plan secund (asta, în cele mai fericite dintre cazuri). Înţeleg acum că nu mai este suficient să ofere salarii; trebuie să ofere şi experienţe profesionale. Nu mai este îndeajuns să promită stabilitate, angajaţii vor şi oportunităţi de dezvoltare. Iar respectul pentru muncă trebuie dublat de respectul pentru viaţa personală a fiecărui om care lucrează în companie.

    Este, deci, poate mai complicat decât oricând să faci angajări în 2018. Mult mai complicat decât este să te angajezi, cel puţin. Cu toate acestea, uşor-uşor, lucrurile încep să se mişte, iar cifrele arată că toate eforturile pe care le depun companiile pentru a-şi găsi mai repede şi mai bine angajaţii potriviţi nu sunt în zadar. În ultimul an, de când a fost introdusă posibilitatea de a programa interviuri de angajare şi de a le confirma cu aplicanţii, eJobs România a înregistrat peste 300.000 de astfel de programări. Cu alte cuvinte, 300.000 de români au fost aduşi mai aproape de un loc de muncă. 300.000 de candidaţi au răspuns la demersurile companiilor care aveau nevoie de ei. Mai clar de atât, asta înseamnă 822 de interviuri programate zilnic. Puse într-un context mai larg, numărul ar putea aproape să acopere numărul de şomeri de la nivel naţional – aproximativ 330.000, la finalul lunii martie, potrivit ANOFM.

    Cifrele acestea vin ca o gură de aer proaspăt pentru acele companii care intraseră într-un blocaj puternic şi în special pentru cele care fac recrutări în masă. Şi, în egală măsură, pentru acei candidaţi care au totuşi dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Într-un top 5 al domeniilor cel mai active din punctul de vedere al angajărilor (în funcţie de numărul de joburi postate pe ejobs.ro) se află companiile din comerţ şi retail (cu 9.265 de locuri de muncă disponibile pe eJobs), urmate de cele din sectorul prestărilor de servicii (6.529 de joburi), call center şi BPO (4.577 locuri de muncă), industria alimentară (4.383 locuri de muncă), construcţii (4.473 locuri de muncă) sau IT şi telecom (4.227 locuri de muncă).

    Este interesant cum în urmă cu câţiva ani am fi vorbit cu siguranţă despre ce trebuie să facă un candidat pentru a obţine jobul pe care şi-l doreşte. Cum să-şi scrie CV-ul, unde să caute, cum să aplice, cum să se îmbrace la interviu, ce să spună, dar mai ales ce să nu spună pentru a-şi creşte şansele de angajare.

    În 2018, adăugăm o audienţă suplimentară, dar cu nevoi la fel de mari (poate chiar mai mari) de suport şi consiliere – angajatorii. Este firesc să se întâmple aşa, dacă ne gândim că am ajuns la o rată a şomajului de 3,8%, sub media europeană şi cu mult sub media naţională a ultimilor 20 de ani. Au început să se rescrie regulile jocului şi toată lumea încearcă să se adapteze din mers. Doar că volatilitatea pieţei nu e confortabilă pentru nimeni. Astăzi, da, puterea să în mâinile candidaţilor, dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine?

  • Agenţia Medicamentelor: România nu se confruntă cu falsificarea medicamentelor

    „Referitor la procentul cu medicamente falsificate, noi stăm mult mai bine faţă de alte state, pentru că nu avem cazuri înregistrate. În top este Italia care trebuie să facă faţă acestui fenomen, iar noi până în vara anului 2014 nu am avut înregistrat acest element. Acum vorbim strict despre lanţul autorizat de distribuţie, doar de distribuitor sau farmacie. (…) La acest capitol stăm bine şi ştiu că Organizaţia de Serializare a Medicamentelor din România duce o activitate extrem de intensă în verificarea autenticităţii unui produs”, a declarat, vineri, şefa departamentului de politici şi strategii a ANMDM, Anca Crupariu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este una dintre cele mai bogate ţări din Europa, dar nu are angajaţi nici pentru locurile de muncă oferite de stat

    Suedia se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte forţa de muncă.
     
    Potrivit estimărilor, numărul persoanelor active în câmpul muncii va creşte cu 207.000 până în 2025, dar numărul locurilor de muncă din aparatul de stat ce trebuie ocupate va creşte într-un ritm mult mai alert.

    Prin urmare, lipsa forţei de muncă ar putea avea un impact negativ asupra serviciilor şi va creşte salariul mediu, reprezentând una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat statul nordic în ultimii ani.

    “Un scenariu în care sectorul public recrutează peste 200.000 de oameni nu e unul realist”, crede Annika Wallenskog, economist-şef în cadrul Asociaţiei Suedeze a Autorităţilor şi Regiunilor. Din punctul său de vedere, majoritatea celor angajabili va fi recrutată de către companiile din mediul privat.

    O soluţie ar fi ca Suedia să automatizeze cât mai multe dintre locurile de muncă într-o perioadă scurtă, încercând în acelaşi timp o restructurare a aparatului birocratic.

    În prezent, creşterea accelerată a economiei a permis autorităţilor să acopere deficitul apărut ca urmare a problemelor de pe piaţa muncii, dar analiştii estimează că ritmul de creştere va încetini în următorii ani. În prezent, datoria publică a Suediei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 41 de ani.