„În perioada 21-23 mai 2018, în cadrul acţiunilor de control operativ desfăşurate la nivel naţional, care au vizat riscurile fiscale asociate dotării şi utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, inspectorii antifraudă au verificat 3.499 de contribuabili, fiind aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 8.872.628 de lei (amenzi şi confiscări)”, se arată în comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Autorităţile vând maşinile confiscate de la firmele cu probleme la preţuri între 5 mii de lei şi 24 de mii de lei, scrie bugetul.ro.
„În contextul intensificării activităţii de comerţ din centrele comerciale din judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti, în perioada 28 martie – 4 aprilie 2018, inspectori antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală au efectuat acţiuni de control în cadrul cărora au fost verificaţi 107 contribuabili, fiind aplicate amenzi contravenţionale în sumă totală de 1,56 milioane de lei şi au fost confiscate sume (numerar), venituri ilicite şi bunuri a căror provenienţă nu a fost justificată, în valoare totală de 241.958 de lei”, se arată în comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cel mai scump a fost adjudecat un Lamborghini din 2006, care i-a aparţinut lui Harry Mironescu, patronul clinicii Sabyc, acuzat şi condamnat la închisoare pentru trafic de ovule. Maşina, care a zăcut timp de doi ani într-o parcare a Fiscului, a fost dată cu 57.000 de euro.
Surse din ANAF susţin că alte 6 maşini, fabricate între 1997 şi 2005, care zăceau în aceasi parcare, au fost vândute la licitaţie. Preţul pentru toate: doar 3.000 de lei. De exemplu, un BMW 318i a fost dat pentru 500 de lei.
„Examenele de laborator, realizate de Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Satu Mare, au pus în evidenţă prezenţa virusului pestei porcine africane, într-o probă recoltată dintr-un salam, confiscat de la un cetăţean din Ucraina”, se arată în comunicat.
Respectivul produs făcea parte dintr-un lot de produse alimentare confiscate, în data de 26 martie, de către autorităţile vamale.
„Conform procedurilor, produsele confiscate au ajuns la inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul Postului de Inspecţie la Frontieră Halmeu (judeţul Satu Mare), care le-au trimis DSVSA Satu Mare pentru distrugere prin incinerare. Probe recoltate din acest produs se află acum la Institutul de Diagnostic şi Sanătate Animală, Laboratorul Naţional de Referinţă pentru pesta porcină africană, pentru confirmarea diagnosticului”, se mai arată în comunicat.
„În cadrul structurii noastre, avem un număr de peste 20.000 de dosare de executare silită, derivate din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în materie penală. Aceste creanţe provenite din săvârşirea de infracţiuni au un caracter cert ca sumă stabilită, dar un caracter incert ca sumă ce urmează a fi recuperată. (…) S-a creat impresia că sunt indisponibilizate sume de bani în conturi şi Agenţia Fiscală nu are capacitatea de a le retrage din conturile debitorului şi de a-şi atinge prejudiciul. Nu, departe gândul de aceste aspecte. Sunt nişte măsuri asiguratorii instituite asupra unor bunuri în cursul urmării penale şi asupra unor sume de bani. Aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului. Aici avem mai multe aspecte: bunurile sunt ipotecate în favoarea altor creditori, nu am primit niciun raport de evaluare”, a declarat Toni Avram, directorul adjunct al Direcţiei Executări Silite Cazuri Speciale din ANAF.
Totodată, acesta a mai subliniat că există anumite aspecte care le îngreunează activitatea şi care implică mai multe resurse.
„În hotărâri nu sunt trecute datele de identificare ale debitorului, numai numele şi prenumele. Dacă dai căutare în baza de date din Evidenţa Populaţiei după nume şi prenume apar 1.000 de persoane. Nu sunt trecute CNP-uri. Menţionez aceste aspecte simple că ele conduc la o activitate în plus şi necesită implicare a resurselor umane şi ale timpului. Bunurile nu sunt administrate în cursul urmăririi penale. Nu sunt păzite imobilele sau realizate activităţi de administrare. Mai mult, societăţile comerciale care sunt responsabile civilmente, îşi desfăşoară procedura insolvenţei. (…) Noi, ca activităţi de recuperare de la înfiinţare până în prezent, am recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificări de bunuri. Numai în 2017 am pus 399 de măsuri asiguratorii dispuse de instanţă”, a mai spus acesta.
Anchetatorii au făcut percheziţii, vineri, la un imobil din Oraşul Pantelimon, unde au descoperit o fabrică clandestină de îmbrăcăminte, şi la un depozit din sectorul 2, Bucureşti, unde membrii grupării aveau depozitate articole vestimentare neinscripţionate dar şi inscripţionate cu diferite mărci cunoscute, potrivit IPJ Ilfov..
“Poliţiştii au ridicat pentru continuarea cercetărilor, de la cele două locaţii, peste 3000 de articole de îmbrăcăminte succeptibile de a fi contrafăcute respectiv, treninguri, veste, pantaloni, cămăşi, geci, peste 27.500 de etichete cu mărci cunoscute, aproximativ 6400 cheiţe de fermoar inscripţionate cu o marcă renumită, peste 4500 de abţibilduri inscripţionate cu însemnele unor mărci, precum şi aparatura şi materialele utilizate în activitatea infracţională”, transmit poliţiştii printr-un comunicat de presă.
„În data de 27 octombrie 2017, în cadrul acţiunilor de monitorizare/control desfăşurate în zona intitulată generic Dragonul Roşu (Bucureşti/Ilfov), inspectorii antifraudă au dispus confiscarea a 19.477 de perechi de diverse sortimente de încălţăminte sport, la o valoare estimată la preţul pieţei de 1.295.221 de lei, mărfuri deţinute de către un singur contribuabil, pentru care provenienţa nu a putut fi dovedită cu documente în condiţiile legii”, precizează DGAF.
Totodată, „pentru contribuabilul respectiv au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare totală de 24.000 de lei”.
Ca urmare verificărilor efectuate în aceeaşi locaţie la alţi şapte contribuabili, inspectorii Antifraudă au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.644 de lei, respectiv nouă amenzi contravenţionale în valoare totală de 86.000 de lei şi confiscări de sume şi bunuri în cuantum de 23.644 de lei, a mai comunicat DGAF.
Fostul parlamentar a fost eliberat vineri pe cauţiune, decizia fiind luată cu acordul procurorilor, care au acceptat stabilirea unei cauţiuni în valoare de 200.000 de euro.
După ce avocatul apărării a plătit cauţiunea la Banca Naţională a Serbiei, judecătorul a dispus revocarea măsurii arestului şi eliberarea lui Sebastian Ghiţă.
Fostul parlamentar are obligaţia de a rămâne într-o reşedinţă temporară pe teritoriul oraşului Belgrad şi de a se prezenta la o secţie de poliţie de două ori pe lună.
Paşaportul lui Ghiţă a fost confiscat de instanţă.
Fostul parlamentar a fost eliberat vineri pe cauţiune, decizia fiind luată cu acordul procurorilor, care au acceptat stabilirea unei cauţiuni în valoare de 200.000 de euro.
După ce avocatul apărării a plătit cauţiunea la Banca Naţională a Serbiei, judecătorul a dispus revocarea măsurii arestului şi eliberarea lui Sebastian Ghiţă.
Fostul parlamentar are obligaţia de a rămâne într-o reşedinţă temporară pe teritoriul oraşului Belgrad şi de a se prezenta la o secţie de poliţie de două ori pe lună.
Paşaportul lui Ghiţă a fost confiscat de instanţă.