BusinessMagazin

Tag: comunicare

  • Cum s-a adaptat la pandemie Philip Morris, care are în România una dintre cele mai importante fabrici la nivel european

    „Prioritatea noastră în această perioadă a fost protejarea angajaţilor, atât din punctul de vedere al sănătăţii şi reducerii expunerii la noul coronavirus, cât şi din punctul de vedere al stabilităţii locului de muncă. În România, dar şi la nivel internaţional, nu s-au făcut concedieri din motive legate de criză şi niciun angajat nu a fost trimis în şomaj tehnic”, descrie Dragoş Bucurenci, communications director în cadrul Philip Morris România, deciziile referitoare la angajaţi pe care le-au luat în contextul pandemiei de COVID-19.
    Pe plan local, Philip Morris activează prin două companii: Philip Morris România, compania care are activitatea de producţie în fabrica din Otopeni, şi Philip Morris Trading, care se ocupă de comercializare. Potrivit ZF, aceasta din urmă este cea mai mare şi a avut în 2018, cel mai recent an pentru care există date publice disponibile, o cifră de afaceri de
    2,5 miliarde de lei.
    În fabrica din Otopeni, Philip Morris produce atât ţigarete clasice, cât şi HEETS (brandul tutunului încălzit care se foloseşte cu dispozitivul IQOS).
    Directorul de comunicare al Philip Morris spune că încă de la începutul crizei au hotărât ca angajaţii care se află în situaţii vulnerabile, în rândul cărora se numără cei cu o condiţie medicală preexistentă, cu un sistem imunitar scăzut, persoanele gravide şi persoanele care au peste 60 de ani, să rămână acasă. Dintre aceştia unii nu puteau lucra de acasă, astfel că au luat decizia să le acorde concediu plătit 100% de către companie până când va trece această perioadă dificilă.
    De asemenea, precizează reprezentantul Philip Morris, angajaţii a căror prezenţă a fost şi continuă să fie necesară în fabrica din Otopeni în această perioadă au beneficiat de o recunoaştere specială. „Este vorba de aproximativ 750 de angajaţi care, în funcţie de zilele efectiv lucrate pe durata stării de urgenţă, vor primi prime al căror cuantum brut va ajunge până la 500 de dolari per angajat”, precizează Bucurenci.
    În acest moment, fabrica Philip Morris din Otopeni îşi continuă activitatea în regim normal, dar în condiţii stricte de igienă, dezinfecţie şi sprijin medical pentru angajaţi.
    „Pentru a putea continua producţia în fabrica din Otopeni, am  luat măsuri suplimentare pentru a-i proteja pe angajaţii fabricii, printre care transportul acestora în microbuze şi reducerea interacţiunilor fizice dintre ei în fabrică până la monitorizarea permanentă a temperaturii de la distanţă, limitarea interacţiunii cu furnizorii externi şi controlul fluxurilor de materii prime şi materiale. În plus, angajaţii au acces nonstop la servicii medicale prin intermediul unui cabinet medical din interiorul fabricii. În cazul angajaţilor din departamentele care oferă suport fabricii din Otopeni, aceştia lucrează prin rotaţie la sediul fabricii sau de acasă, în funcţie de organizarea internă a fiecărui departament.
    „În această perioadă, am încercat să facem tot ce ţine de noi pentru a reduce la minimum riscurile pentru toţi colegii noştri. Măsurile de protecţie şi de prevenire a răspândirii coronavirusului au fost adoptate în funcţie de contextul local: unele companii afiliate au luat măsuri încă din luna februarie, altele din martie. În România, am anticipat încă din luna februarie că va urma o perioadă dificilă şi am înfiinţat un comitet intern pentru situaţii de urgenţă care a gândit măsurile şi planurile de acţiune în avans”, descrie Dragoş Bucurenci reacţia companiei la contextul pandemic.
    Angajaţii Philip Morris din sediul central din Bucureşti au lucrat de acasă începând cu 12 martie, iar clădirea a rămas deschisă doar pentru cei câţiva angajaţi a căror prezenţă este esenţială în desfăşurarea activităţii. „Angajaţii care sunt părinţi au avut posibilitatea să lucreze de acasă sau să îşi ia concediu dacă lucrul de acasă nu este o soluţie – le-am oferit această opţiune chiar înainte ca legea care îi priveşte să fie adoptată. Fiecare angajat a primit acasă un kit de protecţie pentru uz personal, care conţine mănuşi, măşti şi gel dezinfectant, asta pe lângă cele disponibile în sediile noastre. De asemenea, toţi angajaţii, atât cei din sediul central, cât şi cei din fabrică, au la dispoziţie o linie de consiliere psihologică şi o platformă pentru consulturi medicale online”, detaliază reprezentantul Philip Morris.
    În ceea ce priveşte data de 15 mai şi revenirea la „noua normalitate”, compania i-a încurajat pe angajaţi ca în situaţia în care a fost fezabil pentru business, angajaţii să lucreze de acasă, în funcţie de specificul rolului lor. „Această recomandare este obligatorie pentru categoriile vulnerabile – angajaţii care prezintă un risc mai mare de infecţie severă cu SARS-CoV-2, cei cu o condiţie medicală preexistentă, cu un sistem de imunitate scăzut sau angajatele care aşteaptă un copil”, explică Bucurenci. 
    Totuşi, ca urmare a eliminării parţiale a unor restricţii de deplasare din ţară şi a evoluţiei pandemiei în România, şi-au propus să revină gradual la birou, într-o manieră controlată: vor începe cu un număr mic de angajaţi care au nevoie să vină la birou şi vor continua, încetul cu încetul, cu un grup mai mare.
    „La sediul central şi în fabrică am instalat sisteme de monitorizare a temperaturii de la distanţă, iar cei care se întorc la birou trebuie să urmeze reguli foarte stricte de protecţie sanitară, în special menite să continue să asigure distanţarea socială. Această abordare prudentă este susţinută de dorinţa noastră de a menţine mediul de lucru cât mai sigur posibil şi de a contribui la obiectivul general al societăţii: evitarea unui al doilea val al pandemiei în România. Dacă situaţia se schimbă, probabil vom fi nevoiţi să reintroducem restricţii. Pe de altă parte, dacă lucrurile se vor îmbunătăţi, vom relaxa restricţiile, cu siguranţă”, explică Dragoş Bucurenci.
    În ceea ce priveşte relaţia cu consumatorii, odată cu închiderea magazinelor IQOS din malluri, au mutat cea mai mare parte a activităţii de vânzare şi suport în mediul online şi au adaptat modul în care interacţionează cu aceştia conform condiţiilor impuse de starea de urgenţă. „După cum ştiţi, ne adresăm doar consumatorilor adulţi, utilizatori ai dispozitivului IQOS. În procesul de adaptare la noua situaţie, am regândit modul de funcţionare şi infrastructura de distribuţie, cea digitală (e-commerce, CRM) şi cea de asistenţă pentru clienţi. Suntem alături de utilizatorii de IQOS şi cu suport tehnic imediat, dar de la distanţă. Ne dorim ca ei să ştie că, în această perioadă, au parte de tot sprijinul nostru, într-un mod simplificat, online şi prin call center, pentru a rezolva orice problemă ar apărea”, descrie Bucurenci schimbările făcute în ceea ce îi priveşte pe consumatori. Pentru comunicarea cu consumatorii se bazează pe sistem complex de CRM (Customer Relationship Management), dar şi pe un serviciu telefonic şi prin prezenţa lor în media. „Cea mai mare provocare a fost legată de comunicarea comercială. Ne-am dat seama de la bun început că nu este momentul pentru a mai comunica oferte şi promoţii aşa cum o făceam înainte, că acest tip de comunicare ar fi avut un efect contrar celui scontat. Oamenii au sancţionat în această perioadă alte campanii comerciale care nu au luat în calcul sensibilităţile perioadei. Fireşte, nu am putut să nu mai avem deloc comunicare de marketing, dar a trebuit să găsim căi de a o face care să fie în acord cu atmosfera generală”, descrie Bucurenci una dintre provocările acestei perioade.
    El precizează că la nivel global, compania pe care o reprezintă este în plin proces de transformare, motiv pentru care sunt flexibili când vine vorba de schimbări. „Vrem să construim viitorul companiei pe o categorie nouă de produse care sunt o alternativă mai bună la continuarea fumatului. Această viziune a venit cu nenumărate provocări, ceea ce înseamnă că a trebuit să devenim mai agili, mai adaptabili, mai creativi decât eram înainte”, spune el. Astfel, crede că au fost pregătiţi la izbucnirea pandemiei – într-o oarecare măsură – să facă faţă schimbărilor care au survenit în această perioadă – dar nu în totalitate. „Criza ne-a luat pe toţi prin surprindere, dar pe noi ne-a ajutat faptul că eram deja familiarizaţi cu schimbările. Asta s-a văzut în modul în care colegii mei s-au adaptat neaşteptat de repede şi de bine noii situaţii. O altă dovadă a fost că am reuşit să luăm, din timp, măsurile necesare care să ne ajute să ne continuăm activitatea”, descrie el modul în care au reacţionat la noul context global.  
    Iar când vine vorba despre lecţiile deprinse din această criză şi de modul în care acestea se vor reflecta în businessul Philip Morris, Dragoş Bucurenci menţionează importanţa acţiunilor individuale şi faptul că se poate face în continuare business chiar şi atunci când premisele fundamentale ale interacţiunii dintre oameni sunt date peste cap. „Mai mult ca oricând, am învăţat în aceste două luni că acţiunile individuale pot avea efecte majore asupra societăţii, că efortul fiecăruia dintre noi contează pentru binele comun, chiar şi atunci când este vorba despre un lucru atât de simplu şi în acelaşi timp atât de complicat cum este păstrarea distanţei. Pe de altă parte, am descoperit aproape cu surprindere că oamenii şi organizaţiile au o capacitate extraordinară de a se adapta în timpul unei crize. Cred că adaptarea businessului şi a modului în care comunicăm la noile standarde de distanţare socială este ceva ce va continua să rămână în ADN-ul Philip Morris România”, spune Bucurenci.
    În ceea ce priveşte comunicarea, domeniul de care el este responsabil, spune că era importantă şi înainte, dar în timpul crizei a devenit esenţială. „Prioritar pentru noi în această perioadă a fost să comunicăm transparent, frecvent şi empatic. Mesajul din partea managementului a fost foarte clar de la bun început: nu se vor face disponibilizări şi nimeni nu va fi concediat în perioada următoare din cauza crizei.”
    Spune însă că „cea mai importantă lecţie este empatia, iar în această direcţie, compania a sponsorizat Crucea Roşie cu 1 milion de dolari, a donat măşti organizaţiilor care aveau nevoie de acestea, iar cantina fabricii lor pregăteşte zilnic câte 100 de porţii de mâncare pentru persoane dezavantajate din Otopeni”.  Criza aceasta a adus şi o serie de oportunităţi – printre care revelaţii referitoare la telemuncă – „probabil că cea mai importantă oportunitate pe care ne-a adus-o această criză a fost că ne-a făcut să renunţăm la foarte multe prejudecăţi pe care le aveam în legătură cu telemunca. Multe companii le permiteau angajaţilor să muncească de acasă câteva zile pe lună încă dinainte de criză, inclusiv noi făceam asta, freelancerii fac asta de mulţi ani, conceptul nu este unul nou, dar adevărul este că până la această criză nu ne-am dat seama de amploarea acestei posibilităţi pentru că fetişizam, de fapt, munca de la birou”, descrie Dragoş Bucurenci oportunităţile pe care sesizează că le-a adus această criză. Spune că au reconsiderat ceea ce credeau până acum despre productivitate, beneficiile muncii de la birou şi ale aproprierii fizice dintre membrii unei echipe. „Am descoperit că oamenii pot fi productivi şi eficienţi chiar şi când lucrează de acasă, că apropierea virtuală poate compensa distanţele fizice şi că unii oameni chiar lucrează mai bine atunci când amestecă programul personal cu cel profesional sau când participă la şedinţe îmbrăcaţi în haine de casă. Noi ne-am propus să explorăm aceste posibilităţi şi în viitor şi vrem să ieşim din criza asta măcar cu mintea deschisă în legătură cu lucrul de acasă”, adaugă el.
    O altă oportunitate a acestei perioade a fost, cu siguranţă, digitalizarea. Criza a forţat nenumărate organizaţii şi instituţii publice să iniţieze, să accelereze sau să finalizeze trecerea către mediul digital, iar asta înseamnă mai multe beneficii pentru mai mulţi consumatori, mai puţină inegalitate în accesul la servicii şi o economie mai dinamică.
    „Chiar dacă în viitorul imediat criza va fi urmată de o recesiune, telemunca şi digitalizarea sunt avantaje care vor rămâne cu noi pe termen lung. Important este să rămânem solidari şi responsabili, să continuăm să avem grijă unii de ceilalţi pentru a putea ajunge să ne bucurăm de aceste beneficii foarte scump plătite”, crede Dragoş Bucurenci.

  • Din nou pe print, mai digitali ca niciodată

     Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.

    Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim
    „Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

    Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?
    Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?

    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    „Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
    Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit şi consultanţă  a Deloitte România

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom

    Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români
    Business MAGAZIN a  bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.

    Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)
    Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

    „Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

    „Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”
    Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting

    Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor
    Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

    „Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill

    STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?
    Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi – străini mai ales, dar şi români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

    Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
    Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorităţi – a liderilor din mediul de afaceri românesc?

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”
    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG

    „Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

    „Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”
    Sergiu Manea, CEO BCR

    Sfârşitul work life balance-ului?
    Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

    „Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree

    Cu reflectoarele stinse
    Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
    şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

    „Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el  – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti

  • ​Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus a trecut de 15.000 de persoane, cu 320 de noi cazuri în 24 de ore

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 15.131 persoane, cu 320 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, informează Grupul de comunicare strategică.



    În total sunt 6.912 persoane vindecate care au fost externate.



    Suceava are peste 3.100 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 1.400 de pacienţi.



    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 926 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 245 de pacienţi.



    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 14.300 de persoane, iar alte 20.400 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.



    Autorităţile au prelucrat pân acum 248.056 de teste, faţă de 237.280 prelucrate până ieri, ceea ce înseamnă 10.700 de probe de la zi la zi, un nivel similar cu cel de ieri.

  • BREAKING NEWS. Noul bilanţ al cazurilor de infectare cu coronavirus din ţara noastră

    Până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 7.216 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19, iar dintre persoanele confirmate pozitiv, 1.217 au fost declarate vindecate şi externate, anunţă Grupul de Comunicare Strategică (GCS)

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate alte 337 de noi cazuri de îmbolnăvire.

    „De la intrarea în vigoare a Ordonanţei Militare nr. 2 şi până în prezent, au fost plasate în carantină instituţionalizată 2.052 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 102 de persoane aflate în carantină au părăsit locaţia în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile”, arată sursa citată.

    Până în prezent, 362 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timiş, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu, Ialomiţa, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Dâmboviţa, Vrancea, Galaţi, Caraş-Severin, Mureş, Giurgiu, Bihor, Argeş, Vaslui, Botoşani, Alba, Sălaj, Braşov, Mehedinţi, Teleorman, Gorj, Ilfov şi Vâlcea, au decedat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPINIE – Alexandra Roată, managing partner Softlead: „Şi când se vor aşeza toate, să privim mai mult spre excelenţă!”

    Noi obiceiuri de consum, o perdea de nelinişte, o criză economică şi o erupţie a sistemului de sănătate au oprit timpul în doar câteva luni. O lume întreagă analizează statistici, calculează atent cheltuielile de acasă sau de la firma pe care o administrează şi speră la ce avea cu doar câteva săptămâni în urmă.

    Cei care nu au fost afectaţi de şomaj, lucrează de două ori mai mult la salvarea, menţinerea sau păstrarea ritmului de creştere, ce părea atât de uşor de atins la ultimele şedinţe de lucru din 2019. Dincolo de o luptă acerbă pentru viaţă, în încremenirea oraşelor, în liniştea de pe străzi, se construieşte o nouă perspectivă a excelenţei. Prin rafinarea a ceea ce aveam, prin ceea ce putem face mai bine, prin a demonstra că putem fi şi mai productivi în tot aceleaşi 24 de ore pe care le aveam la dispoziţie şi în urmă cu doar câteva luni, când desfăceam şampaniile noului an.

    1. Drumul spre excelenţă şi spre mai bine
    E un drum spre noi oportunităţi plin de spini, greu de parcurs, în care timpul e aliat şi inamic, în acelaşi timp. Un timp în care parcă poţi să iei decizii, să desenezi scenarii, să anticipezi situaţii şi să te consulţi cu ceilalţi, dar un timp în care trebuie să te uiţi atent în conturi şi să evaluezi limpede şi obiectiv şanse, repere şi mii de idei înlănţuite. Un timp care nu are răbdare şi nici interes pentru cămaşa purtată azi, mâine sau în orice luni, pentru că, nu-i aşa, abia acum înţelegem de ce tricourile negre erau o opţiune pentru vizionarii care au deschis lumi noi.
    De excelenţa aceasta e momentul să ne agăţăm astăzi, pentru ca atunci când vom considera că avem din nou nevoie de cămăşi albe să putem să avem un loc bine definit în noua piaţă de consum, cea pe care nu credeam vreodată că o vom prinde, de la mcdonaldizare încoace.

    2. Inovaţia şi inteligenţa în momente de şoc
    În business, indiferent de mărimea companiei, mecanismele de supravieţuire capătă forţe noi de adaptare, prin modelare, pivotare şi evaluare constantă şi rapidă. Pentru cele mai multe dintre organizaţii, A/B testing e un răsfăţ, deciziile de implementare fiind luate în funcţie de modul în care piaţa de consum vizată răspunde situaţiei actuale şi în raport cu noua aşezare a piramidei lui Maslow. Şi, iată, aşa se reconstruieşte excelenţa: tactici şi strategii negândite până acum devin modele de lucru gata implementate, pentru a menţine şi pentru a salva.

    3. Distanţarea care apropie
    În ultimele săptămâni, în interiorul fiecărei industrii, oamenii au început să lucreze împreună. În plin context pandemic, nu mai poţi să fii singur şi să rămâi pe val şi aşa apare colaborarea între companii care pot oferi servicii, produse şi soluţii competiţiei, pentru a primi la schimb valoare adăugată. Pentru cei mai mulţi, aceasta era „strategia din sertar”, la care nu apelezi decât atunci când nu mai poţi tu să răzbeşti. În mod normal, este un alt pas spre excelenţă: pentru că prin colaborare, nu doar că te poţi raporta corect la piaţă, ci şi reuşeşti să urci rapid trepte spre vârf.

    4. Mai mult decât recesiune, acestea par să fie coordonatele unui dezastru natural
    De ce vorbim despre excelenţă într-un context sumbru? Pentru că din liniştea caselor proprii, preocupaţi mai mult ca niciodată pentru ce va fi mâine, fiecare dintre noi se poate autoevalua. Putem să ne dăm seama ce ştim să facem mai bine şi mai rapid, care este meşteşugul ce ne poate ajuta să trecem peste şi este testul psihologic, moral şi profesional a cărui evaluare ţine atât de mult de noi.

  • Experţi internaţionali au stabilit o agendă de muncă „de la 9 la 5” ca să fim mai eficienţi când lucrăm de acasă. Cu ce trebuie să începeţi în fiecare zi

    Munca de acasă, pe lângă faptul că vine într-un volum destul de mare şi cu mai multe provocări, generează o anumit senzaţie stranie, întrucât oamenii sunt izolaţi social şi nu mai există acum altceva pentru ei decât casă=muncă=acasă.

    Un studiu publicat de compania specializat în conţinut media Buffer, anul trecut, arată că 22% dintre cei care lucrează de acasă au probleme cu capacitatea de a se deconecta de la muncă.

    În acelaşi timp, studiul realizat pe 2.500 de angajaţi arată că 19% dintre angajaţii care au muncit de acasă au indicat singurătatea drept o problemă, urmată de lipsa colaborării şi comunicării cu colegii – cu 17% dintre respondenţi.

    „Crearea mediului potrivit pentru cei care lucrează de la distanţă pentru prima dată este un pas extre de important pentru bunăstarea angajaţilor şi pentru productivitatea companiei”, a atras atenţia Tony Anscombe, chief security evangelist, în cadrul companiei slovace de securitate cibernetică ESET.

    El a publicat o serie de recomandări pentru cei care se confruntă pentru prima dată cu un astfel de mediu de lucru, întrucât industria IT şi ele conexe, precum securitatea cibernetică, au fost printre primele care au înţeles şi încurajat eficienţa muncii de la distanţă.

    • Pregătiţi-vă de muncă ca într-o zi de lucru normală. Îmbrăcaţi-vă cu hainele pe care le luaţi în mod obişnuit când lucraţi în mediul fix de la birou, astfel pregătindu-vă mental că urmează o nouă zi de muncă.
    • Atunci când este posibil, încurajaţi oamenii din echipe să îşi creeze un spaţiu de birou în propria casă; încercaţi să lucraţi la o masă sau la un birou, folosind un scaun. Acest lucru creează, de asemenea, un mediu uşor vizibil de lucru, iar persoanele din casă vor înţelege şi respecta mai uşor faptul că lucraţi.
    • Programul normal al zilei de lucru trebuie menţinut acolo unde este posibil; dacă în mod normal începeţi între orele 8-10, iar prânzul este undeva între 12-2 PM, atunci încercaţi să menţineţi acest program. Rutina şi regulile sunt bune.
    • În conformitate cu normele actuale de izolare, vă recomandăm în micile pauze să staţi în mediul sigur al casei şi să vă relaxaţi, citind sau urmărind filmuleţe scurte.
    • Cădeţi de acord cu colegii dvs. asupra unei platforme de comunicare în afara sistemului de e-mail normal, o platforma mai puţin formală şi care oferă un stil de comunicare mai prietenos, ca de exemplu WhatsApp, Skype sau una dintre multe alte platforme de comunicare disponibile.
    • Începeţi ziua cu o verificare a echipei şi alocaţi 15 minute pentru a comunica lucrurile importante ce trebuie rezolvate pentru a vă asigura că toată lumea are informaţiile şi resursele necesare pentru a obţine rezultatele aşteptate. Acest lucru are, de asemenea, beneficiul de a oferi tuturor un program de la începutul zilei.
    • Menţineţi fluxul de comunicare pe platforma convenită, urmăriţi ce colegi nu participa şi încercaţi să restabiliţi comunicarea cu aceştia.
    • Nu vă limitaţi la aspectele mărunte, concentraţi-vă asupra imaginii de ansamblu, a rezultatului final şi evitaţi să explicaţi în mod excesiv sau doar să supravegheaţi. Pe măsură ce oamenii se adaptează la noul mod de lucru, productivitatea poate avea de suferit – dar cu îndrumarea potrivită, realitatea este că, cel mai probabil, productivitatea va creşte datorită distragerilor mai puţine.
    • Dacă aveţi deja angajaţi care lucrau în mod uzual de la distanţă, folosiţi informaţiile colectate de la ei şi rugaţi-i să împărtăşească din sfaturile lor cu ceilalţi colegi.
    • Puteţi crea prânzuri de echipă virtuale, astfel încât să aveţi discuţii despre alte subiecte în afară de cele legate de job, lucru care se întâmpla probabil la birou şi care poate continua acum la fel de normal, într-un mediu virtual.
    • Când obiectivul zilei este atins, anunţaţi-vă echipa, încurajaţi-vă colegii să îşi încheie activitatea pe ziua respectivă şi să petreacă timp cu familia, prietenii sau să facă exerciţii fizice.


     

  • Cine este Eric Yuan, miliardarul care a inventat platforma de comunicare video Zoom, pe care o foloseşte toată lumea în acest moment

    În timp ce blocajul economic generat la nivel global de pandemia de COVID-19 a afectat mii de companii, care au pierdut sute de miliarde de dolari, modul în care se rearanjează activitatea din firme aduce profituri semnificative pentru unii jucători – cum ar fi compania Zoom Video Communication.

    Listată pe bursa americană, compania care operează platforma de comunicare video Zoom, a înregistrat o creştre de 122% de la începutul anului, ajungând la o valoare bursieră de peste 42 miliarde dolari.

    Platforma este fondată de Eric Yuan, 50 ani, care a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici cel mai bun prieten al lui nu credea în acel moment, potrivit CNBC.

    În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco.

    „A intrat într-o piaţă despre care toată lumea credea că este saturată. Competiţia lui era formată din jucători mari care operau deja platforme oferite gratuit”, îşi aminteşte Dan Scheinman, fostul şef pe corporate development al Cisco, care acum este angel investor şi membru în board-ul Zoom.

    Bazându-se pe ideea că platformele existente erau atunci învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.

    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 7,8 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 120% de la începutul anului, întrucât acesta deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

    Pentru anul fiscal 2019-2020, rapoartele Zoom arată o creştere de 88% a veniturilor, până la 622 milioane doalri, la care compania a obţinut un profit net atribuibil acţionarilor de circa 22 milioane dolari.

    Videoconferinţele au devenit mediul obişnuit de lucru pentru zeci de mii de companii în contextul carantinei, întrucât majoritatea şedinţelor, cursurilor online şi chair multe activităţi operaţionale se desfăşoară prin intermediul acestora.

    Potrivit Forbes, doar în data de 11 matie, Zoom a înregistrat 343.000 de descărcări la nivel global.

    Platforma poate fi utilizată în mod gratuit doar pentru un anumit număr de minute, însă Zoom a eliminat acest prag pentru mai multe regiuni afectate din lume, cuprinzând China, Italia sau Statele Unite. Mai mult, Zoom a oferit platforma gratuit pentru studenţi şi profesori, cât şi o variantă basic valabilă la cerere în ţări precum România, Polonia, Austria, Danemarca, Franţa, Irlanda sau Coreea de Sud.

    Respins de 8 ori

    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform Fortune.

    În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.

    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC.

    El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.

    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.

    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Scheinman şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună, iar el şi cu Yuan erau deja amici.

    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.

    La începutul lunii martie 2020, investiţia lui Dan Scheinman s-a multiplicat deja de 700 de ori până la circa 180 milioane dolari.

    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu.

    Răspunsul lui Yuan a fost: „pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”.

  • ULTIMA ORĂ. Noile reguli din SCENARIUL 3 au fost anunţate oficial de Grupul de Comunicare Strategică

    Sâmbătă, 14 martie, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a adoptat o hotărâre pentru instituirea  unor măsuri pentru evitarea răspândirii COVID-19 (coronavirus).

    România a intrat oficial, sâmbătă după ora 15 în scenariul al treilea, prin depăşirea numărului de 101 cazuri confirmate de coronavirus. Din fericire, estimările iniţiale privind evoluţia şi transmiterea bolii sunt infirmate.

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat sâmbătă la ora 16.00 noile reguli pentru situaţia cu care România se confruntă începând de astăzi. Acestea prevăd: măsuri de distanţare socială, limitarea contactului dintre persoane; limitarea activităţilor colective; punerea în aplicare a planului de pregătire pentru pandemie; raportarea călătoriilor (ex: istoricul călătoriilor simplificat) şi implementare de puncte medicale avansate în cadrul unităţilor sanitare.

    Intrarea în scenariul al 3-lea, pe teritoriul României presupunea, în estimarea iniţială, „transmiterea susţinută pe scară largă, cu creşterea presiunii asupra sistemului de îngrijiri de sănătate (101-2000 cazuri)”.

    „Facem precizarea că o parte din măsurile prevăzute pentru Scenariul 3 au fost deja adoptate de autorităţi, iar la acest moment nu avem confirmarea faptului că există o „transmitere susţinută pe scară largă” a noului coronavirus (COVID-19)„, se arată în comunicatul oficial.

    Tipologia cazurilor de până în prezent arată o trasabilitate a contactelor persoanelor care sunt confirmate pozitiv cu noul coronavirus.

    Prin hotărârea CNSSU au fost aprobate, recomandările ”Grupului de analiză”, care vizează:

         relaţiile personalului Companiei Naţionale Poşta Română cu persoanele aflate în autoizolare;

         relaţiile echipelor de intervenţie (apa, canal, gaze, electricitate, internet/cablu, telefonie fixă) în interacţiunea cu persoanele aflate în autoizolare;

         relaţiile reprezentanţilor autorităţilor publice (IPJ, IJJ, ITPF, ISUJ, DSP, MS) cu şoferii de camioane, cu masa totală mai mare de 3,5 tone, care intră în ţară venind din zonele roşii şi galbene;

         definirea termenului de “contact apropiat” al unui caz confirmat;

         aspecte privind planul de continuitate în instituţiile esenţiale şi infrastructurile critice

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • O „gafă” de comunicare a şefei BCE a provocat panică pe pieţele financiare

    O declaraţie a şefei BCE a stat joi la baza uneia dintre celei mai mari lichidări de pe piaţa secundară de obligaţiuni din istorie, chiar dacă Christine Lagarde a anunţat lansarea unui pachet de măsuri menit să amelioreze haosul economic cauzat de răspândirea coronavirusului, scrie Financial Times.

    Fiind caracterizată de investitori drept o “gafă” de comunicare, Lagarde a spus că rolul Băncii Centrale Europene nu este să răspundă la mişcările din pieţele de titluri suverane sau să închidă spread-ul -diferenţa – dintre dobânzile ţărilor din zona euro.

    Comentariile ei au venit în cadrul conferinţei de presă ce a urmat şedinţei de politică monetară în care BCE a decis extinderea programului său de cumpărare de obligaţiuni cu achiziţii suplimentare în valoare de 120 de miliarde de euro, lansarea unui program de împrumuturi ieftine către băncile europene ce eliberează 500-600 miliarde de euro şi îndulcirea schemei de susţinere pentru bănci.

    “Nu suntem aici să reducem spread-urile, asta nu este o funcţie sau misiunea BCE”, a spus Christine Lagarde, adăugând că “există alte instrumente pentru asta şi alţi actori care să se ocupe de aceste probleme”.

    Lagarde a respins de asemenea sugestiile că încearcă să îl imite pe Mario Draghi, fostul preşedinte al BCE, spunând că nu caută să fie “orice este necesar, numărul doi”, ea făcând referire la celebrul discurs din 2012 al lui Draghi care a calmat pieţele financiare la apogeul crizei datoriilor suverane din zona euro.

    Declaraţiile sale au fost percepute drept inversul discursului lui Draghi din 2012 în care spunea că va face orice este necesar pentru salvarea euro, a comentat Richard McGuire, strateg de investiţii la Rabobank.

    Pieţele bursiere europene s-au prăbuşit ieri iar dobânzile plătite de statul italian au înregistrat cea mai mare creştere de o zi din istorie după declaraţiile preşedintei BCE. Banca centrală a decis de asemenea ieri să menţină rata dobânzii de politică monetară în condiţiile în care investitorii aşteptau o reducere suplimentară după modelul băncilor centrale din Marea Britanie şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul cazurilor de infectări cu noul coronavirus a ajuns la 70. Două cazuri noi în Mehedinţi

    Grupul de Comunicare Strategică a confirmat vineri existenţa a 70 de cazuri de coronavirus în România. Ultimele două cazuri de îmbolnăvire sunt confirmate în Mehedinţi, fiind vorba de două persoane venite joi din Italia.

    Grupul de Comunicare Strategică anunţă că s-au înregistrat încă 2 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

    Este vorba despre un bărbat de 26 de ani din Mehedinţi venit joi din Italia şi despre o femeie de 52 de ani, tot din Mehedinţi, contact cu tânărul de 26 ani, venită şi ea joi din Italia.

    Ambele cazuri sunt carantinate la Mehedinţi.

    Numărul cazurilor de infectări cu noul coronavirus urcă astfel la 70.