Tag: comitet

  • O echipă formată din refugiaţi va participa la Jocurile Olimpice de la Rio

    Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a oficializat, miercuri, formarea unei echipe de refugiaţi, care va participa la Jocurile Olimpice de la Rio şi va defila la ceremonia de deschidere sub steagul olimpic.

    Potrivit Mediafax, Thomas Bach, preşedintele CIO, a declarat că “suntem mişcaţi de magnitudinea acestei crize a refugiaţilor. Prin includerea acestei echipe, vrem să transmitem un mesaj de speranţă tuturor refugiaţilor din întreaga lume”.

    Echipa refugiaţilor este alcătuită până în acest moment din 43 de sportivi de nivel înalt.

  • Şeful Google Europa nu ştie ce salariu are

    Matt Brittin, şeful Google Europa, nu ştie ce salariu are şi este acuzat de autorităţile britanice că trăieşte într-o altă lume, informează Mirror
    Multi-milionarul Matt Brittin, preşedintele Google Europe, Middle East şi Africa, nu a putut să le spună autorităţilor cât câştigă.

    „Ce salariu aveţi?”, a întrebat Meg Hiller, şefa comitetul.

    „O să dezvălui salariu dacă este un lucru relevant pentru acest comitet.”, a răspuns Brittin.

    „Dacă v-am întrebat înseamnă că este relevant”

    „Nu am o cifră exactă”, a spus Brittin.

    „Nu ştiţi cu cât sunteţi plătit?”

    „Nu am o cifră”, a repetat el „Dar pot să vă spun în privat dacă este relevant”, a adăugat el.

    Comisia s-a întrunit deoarece Google a fost de acord să plătească 130 mil. de lire sterline pentru a acoperi taxele neplătite din anul 2005.

     

  • Comitetul pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, convocat la Guvern pe tema imigranţilor

    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat, miercuri, că vicepremierul pentru securitate naţională Gabriel Oprea a convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă pentru joi, începând cu ora 15.00, la sediul Guvernului, iar şedinţa are ca temă evaluarea riscurilor şi posibilul impact de securitate ca urmare a creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României.

    Potrivit sursei citate, vicepremierul Gabriel Oprea i-a informat miercuri şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Victor Ponta despre convocarea acestei şedinţe a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

    În Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, condus de viceprim-ministrul Gabriel Oprea, sunt reprezentate următoarele ministere şi instituţii publice centrale: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    Comisiile parlamentare de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen vor discuta, în 8 septembrie, cu miniştrii de Externe şi Interne despre criza refugiaţilor, pentru a stabili un punct de vedere al Parlamentului, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, preşedinţii comsiilor, Laszlo Borbely şi Petru Filip.

    Discuţiile din comisii vor avea loc în condiţiile în care problema refugiaţilor a luat amploare, iar Uniunea Europeană pare să fie depăşită de situaţie. În lipsa unor politici unitare la nivelul Uniunii Europene, statele membre au adoptat propriile măsuri, multe fiind contestate de organizaţiile pentru drepturile omului şi pentru protecţia refugiaţilor.

    România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.

    În timp ce România nu se confruntă deocamdată cu un val de imigranţi, statele vecine au trecut deja la măsuri excepţionale. Spre exemplu, Ungaria a anunţat miercuri că plănuieşte să trimită militari la frontiera cu Serbia, în contextul în care, în ultimele două zile, peste 4.500 de imigranţi au pătruns pe teritoriul ungar. Şi autorităţile bulgare au anunţat că vor trimite 25 de militari la frontierele cu Macedonia şi Grecia, în contextul în care mii de imigranţi au sosit în aceste ţări în weekend.

    Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely (UDMR), a precizat, pentru MEDIAFAX, că a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pe tema crizei refugiaţilor.

    “Am avut o scurtă întâlnire cu ministrul de Externe şi am stabilit, împreună cu Comisiile de politică externă, de apărare şi Comisia Schengen să ne întâlnim pe 8 septembrie cu cei de la Ministerul de Externe şi cei de la Ministerul de interne pentru a discuta despre criza refugiaţilor. Ne îngrijorează că vedem ce este în Serbia, Ungaria şi sunt semnale că ar putea să intre şi în România. Trebuie stabilit ce atitudine are România”, a precizat pentru MEDIAFAX, preşedintele comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor Laszlo Borbely (UDMR).

    El a spus că, până acum, România a avut o atitudine pozitivă şi a acceptat să primească un număr de imigranţi, dar va trebui analizat ce va urma.

    “România a avut o atitudine pozitivă, dar va trebui să vedem ce va fi, să fim conectaţi la ceea ce se întâmplă, să formăm un grup de lucru care să includă şi parlamentari, să pregătim un punct de vedere comun pe această temă”, a adăugat Borbely.

    Deputatul UDMR a apreciat că această criză “nu uşurează aderarea României la spaţiul Schengen, ci o îngreunează”.

    “Este evident că această criză nu uşurează obiectivul României de aderare la Schengen, ne îngreunează această decizie a UE, este mult mai greu acum decât acum un an, doi, să aderăm la Schengen. De aceea, am chemat şi comisia Schengen pentru că am văzut declaraţiile oficialilor din Germania, trebuie să vedem ce se va întâmpla şi de aceea este bine să avem un punct de vedere comun şi să avem aceste consultări”, a mai spus Borbely.

     

  • Teodorovici: Rolul Comitetului de Supraveghere Macroprudenţială este să emită recomandări

    “E un comitet care emite recomandări de care guvernul sau celelalte structuri ale statului, în mod normal, sunt obligate să le ia în considerare, nu neapărat să le aplice. În lege spune clar că, în situaţia în care aceste recomandări nu pot fi aplicate, se argumentează de ce acest lucru nu este posibil şi este decizia guvernului. Este şi cazul Consiliului Fiscal, care emite o opinie pe care guvernul este obligat să o ia în calcul, nu să o şi aplice. Dacă am argumente care arată clar că nu este nevoie să aplic ceea ce acest Consiliu emite ca recomandare, nu se aplică”, a explicat, sâmbătă seara, ministrul, la Antena3.

    Teodorovici a mai spus că toate celelalte state ale UE au transmis deja Comisiei Europene “modul în care au înfiinţat astfel de structuri la nivel naţional, România fiind poate ultima ţară care trebuia să facă acest lucru”.

    Guvernul a aprobat, în 22 iulie, înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, un organism care va avea rol de supraveghere a sistemului financiar naţional, iar preşedintele acestui comitet va fi guvernatorul BNR.

    Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a spus că nu este de acord cu proiectul de lege privind constituirea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a sistemului financiar, condus de guvernatorul BNR, Dragnea susţinând că este “ceva foarte grav” şi că nu a ştiut de el.

    “Aşa ceva nu se poate (…) Eu ce să înţeleg, că nu mai există Guvern, Parlament, Preşedinţie?”, a afirmat preşedintele interimar al PSD.

    El a mai spus că nu a ştiut despre existenţa acestui proiect şi chiar l-a întrebat pe moderatorul unei emisiuni în care era invitat dacă este “o ştire reală”.

  • Cine sunt oamenii cheie din conducerea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana

    Ceilalţi membri ai consiliului reprezentanţilor acţionarilor SIF Muntenia sunt Iulian Aursulesei, Gheorghe Bâlteanu, Sergiu Busilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SIF4 este administrată de SAI Muntenia Invest, condusă de Gabiel Filimon din funcţia de director general, şi de Gheorghe Dănuţ Porumb, care deţine funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

    SIF Banat-Crişana (SIF1) este condusă de Dragoş George Bîlteanu, care deţine funcţia de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai board-ului SIF Banat-Crişana sunt Ştefan Dumitru (vice-preşedinte), Ion Stancu (membru şi în comitetul de audit al SIF-ului), Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi omul de afaceri libanez Najib El Lakis. Fiul acestuia, Ali H. Lakis a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în board-ului SIF 1.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Târgu Jiu, recompensat cu trofeul Pomme d’Or

    Distincţia recompensează anual una sau mai multe destinaţii ori personalităţi din această industrie, pentru contribuţia la dezvoltarea şi promovarea turismului.

    Târgu Jiu e atestată documentar din 1406 dar celebritatea localităţii a fost dată în timpurile moderne de Complexul Monumentul Eroilor, creat de Constantin Brâncuşi. Artistul este considerat a fi cel mai important sculptor al secolului 20 şi unul dintre cei mai valoroşi ai tuturor timpurilor. La Târgu Jiu, Brâncuşi a creat singurul său ansamblu sculptural în aer liber, unic în România dar şi în lume. Construit între 1937-1938, acesta  reuneşte Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără de sfârşit (Coloana Infinitului).

    Brâncuşi  (1876-1957) se trage dintr-o familie de ţărani din Hobiţa (în apropiere de Tg. Jiu). El a urmat Şcoala de Meserii din Craiova (1894-1898) şi Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti (1898-1902), În 1904 a plecat la Paris. În 1937, Brâncuşi a revenit în România şi, la solicitarea “Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj” – o Societate importantă pentru promovarea culturii şi industriei din regiune -, realizează un amplu proiect în memoria celor care au murit în luptele de la Tg. Jiu, din Primul război mondial.

    Cea mai “fotogenica” dintre opere – “Coloana infinitului” – are o înălţime de 29 de metri şi este alcătuită din module sub formă de clepsidră din bronz.

    Aflat la Târgu Jiu pentru a decerna trofeul, preşedintele Comisiei speciale FIJET pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur”, Plamen Starev, ne-a declarat în exclusivitate: „Noi avem un comitet pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur”, iar comitetul a primit un dosar cu numeroase propuneri din 5 ţări. În final au fost selectate doar 3.

    Oraşul lui Constantin Brâncuşi a primit voturile acestui Comitet pentru ca FIJET să-i atribuie acest prestigios premiu. Am văzut un film, am văzut documentarea, le-am studiat şi eu cred că acest oraş românesc, cu tot patrimoniul său cultural şi spiritual, merită această distincţie. Sunt convins, după cum am discutat în aceste zile, că autorităţile locale vor continua să se implice la fel de serios în creşterea acestei destinaţii turistice excepţionale”.

  • TVR vrea să reducă timpul de lucru al angajaţilor de la 8 la 6 ore pe zi şi salariile cu 25%

     Contactat de MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din SRTv, a confirmat că există o astfel de idee în TVR, care, “din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă”.

    El a precizat că această idee a fost discutată “nu foarte concret” în Comitetul Director al TVR şi nu a fost luată în discuţie încă în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române.

    “Eu am spus în discuţiile pe care le-am avut cu membrii Comitetului Director şi cu alţi oameni din Televiziunea Română că este o măsură care, din punct de vedere al calităţii, este foarte păguboasă, în sensul că reducerea câştigurilor salariale cu 25% îi va demotiva pe oameni rău de tot şi nu va avea decât un efect groaznic din punctul de vedere a ceea ce se vede pe post, un lucru pe care noi nu ni-l permitem”, a spus Dragoş Bocanaciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile pentru PE întârzie aprobarea tarifului pentru micii producători de energie regenerabilă

     România a trimis către CE documentaţia pentru aprobarea acestor tarife în urmă cu un an, dar nu a fost încă aprobată.

    Guvernul vrea să acorde micilor producători de energie regenerabilă în unităţi de producţie cu puteri instalate mai mici de un MW un preţ reglementat (feed-in tariff).

    Zoltan Nagy-Bege, membru al Comitetului de Reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat, joi, într-o conferinţă, că părerea lui personală este că aprobarea acestui tarif este încetinită de campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Membrii comitetului pentru situaţii “speciale” de urgenţă s-au reunit la Guvern, în prima şedinţă

     La reuniune participă aproape toţi miniştrii, dar şi reprezentanţi ai serviciilor de informaţii.

    Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că membrii comitetului au fost convocaţi la o primă şedinţă pentru a fi stabilit modul în care vor colabora în cazul unei situaţii “speciale” de urgenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eliminarea tarifelor de roaming în UE, APROBATĂ de Comitetul ITRE al PE

     Potrivit unui comunicat al PE, propunerea Comisiei Europene de eliminare a tarifelor de roaming în UE a fost votată cu o largă majoritate.

    Tarifele de roaming nu vor fi eliminate însă de la 1 iulie 2014, aşa cum propusese Comisia Europeană, ci de la 15 decembrie 2015. Pentru a proteja companiile telecom faţă de “folosirea abuzivă” a serviciilor de roaming, membrii ITRE au solicitat CE să propună o serie de măsuri care să permită firmelor să aplice tarife în situaţii excepţionale. Aceste tarife vor fi însă sub nivelul celor aplicate în prezent.

    Totodată, Comitetul pentru Industrie, Cercetare şi Energie a decis interzicerea practicilor de blocare sau de încetinire a conţinutului de internet. Companiile vor putea, în continuare, să furnizeze “servicii specializate”: televiziunea prin internet (IPTV), video la cerere, anumite aplicaţii, precum imagistica medicală de înaltă rezoluţie, săli de operaţie virtuale, aplicaţii cloud care necesită prelucrarea unor cantităţi mari de date şi care sunt vitale pentru activitatea întreprinderilor, în măsura în care acest lucru nu afectează vitezele de internet promise altor clienţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro