BusinessMagazin

Tag: comisii

  • Dragnea a găsit cele 10 miliarde în prognoză

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că cele două comisii de buget-finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor se vor constitui, ca urmare a solicitării conducerii Parlamentului, în comisii de anchetă privind rectificările pozitive operate de Guvernul Cioloş în 2016.

    ”Mâine vom avea un Birou Permanent Reunit pentru a repartiza la Comisiile de buget-finanţe din Cameră şi Senat cele două ordonanţe de rectificare bugetară din anul 2016, cea din august şi cea din noiembrie. Pentru că până astăzi aceste ordonanţe nu fuseseră repartizate la comisiile de specialitate”. 

    Unde a găsit Dragnea cele 10 miliarde în prognoză

  • Viorel Ştefan, ministrul de Finanţe, despre banii care lipsesc din buget: Este necesar un audit al Curţii de Conturi

    “Faţă de proiecţia iniţială upgradată prin cele două rectificări bugetare, cea din august şi cea din noiembrie, pe execuţie se constată nerealizarea a 10 miliarde de lei la poziţia de venituri. Chestiunea este foarte serioasă, dar pe de altă parte îmbracă un caracter tehnic, de aceea cred că examinarea în cadrul comisiilor de specialitate, odată cu pronunţarea asupra celor două ordonanţe de rectificare bugetară din cursul anului 2016, în condiţiile de comisiile de specialitate pot beneficia şi de asistenţa Curţii de Conturi, este necesar un audit al Curţii de Conturi pentru a verifica condiţiile de legaliate şi de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări”, a declarat ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan,care este prezent la şedinţa Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

    Viorel Ştefan a afirmat că, marţi, Birourile Permanente ale celor două Camere vor sesiza comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Întrebat dacă rectificările bugetare făcute de Guvernul Cioloş au “iz penal”, Viorel Ştefan a afirmat că aşteaptă auditul al Curţii de Conturi, dar “cu siguranţă” rectificările ridică un semn de întrebare aupra profesionismului guvernului Cioloş

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Dragnea a găsit cele 10 miliarde în prognoză

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că cele două comisii de buget-finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor se vor constitui, ca urmare a solicitării conducerii Parlamentului, în comisii de anchetă privind rectificările pozitive operate de Guvernul Cioloş în 2016.

    ”Mâine vom avea un Birou Permanent Reunit pentru a repartiza la Comisiile de buget-finanţe din Cameră şi Senat cele două ordonanţe de rectificare bugetară din anul 2016, cea din august şi cea din noiembrie. Pentru că până astăzi aceste ordonanţe nu fuseseră repartizate la comisiile de specialitate. O să le cerem Comisiilor de specialitate buget-finanţe, înainte de a întocmi raportul, să se constituie în comisii de anchetă şi să facă o anchetă asupra procedurii şi asupra veridicităţii datelor care au stat la baza celor două rectificări pozitive”, a spus Dragnea.

    El a susţinut că ”gaura” de miliarde este diferenţa dintre veniturile prognozate şi cele realizate. Liderul PSD a precizat că, în conformitate cu programarea iniţială, la adoptarea bugetului pentru 2016 veniturile era estimate pe final de an la 231,1 miliarde lei, iar la sfârşitul anului veniturile au fost de 221,1 miliarde lei, mai puţin cu 10 miliarde.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Comisiile reunite au votat revocarea şefului ASF. Negriţoiu ameninţă cu justiţia

    Comisiile reunite de buget şi politică economică ale Parlamentului au votat luni revocarea şefului ASF, Mişu Negriţoiu, acesta adresându-le parlamentarilor o scrisoare în care a ameninţat că va contesta în instanţă o eventuală decizie de revocare.

    Preşedintele ASF a refuzat să participe la şedinţă, trimiţându-le parlamentarilor o scrisoare în care a susţinut că limitele controlului exercitat de Parlament în ceea ce priveşte numirea şi revocarea conducerii ASF sunt ”expres şi fără echivoc limitate”.

    ”Pe cale de consecinţă, revocarea unui membru al conducerii ASF nu este legal posibilă atâta timp cât acesta continuă să îndeplinească criteriile care au stat la baza numirii sale, orice hotărâre în sens contrar fiind abuzivă, făcută în frauda legii şi, deci, lovită de nulitate, urmând să fie desfiinţată ca atare de instanţele şi autorităţile competente. Dorim să învederăm, pe această cale, că faţă de orice iniţiativă din categoria celor amintite, ASF va înţelege să-şi apere reputaţia şi independenţa şi va acţiona corespunzător în acest sens, în vederea asigurării respectării prevederilor legii. În ceea ce îl priveşte pe subsemnatul, vă asigur că nu doresc să mă cramponez de vreo funcţie şi nici nu urmăresc obiective personale, motiv pentru care resping cu fermitate orice insinuări care au fost făcute în acest sens de unii membri ai comisiilor de specialitate ale Parlamentului”, afirmă Negriţoiu în scrisoarea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

    Propunerea de revocare a fost votată cu majoritate covârşitoare, fiind înregistrată o singura a abţinere, a deputatului minorităţilor Aurel Vainer. Deputatul PNL Constantin Dascălu nu şi-a exprimat votul.

  • Rusia ar putea ocupa statele baltice în mai puţin de 36 de ore, dacă ar dori

    Rusia ar putea obţine controlul militar asupra statelor baltice în mai puţin de 36 de ore, potrivit unei comisii de experţi ai NATO, informează site-ul publicaţiei The Guardian.

    În cadrul unui raport, RAND Corporation, care efectuează cercetare şi analiză pentru forţele armate ale Statelor Unite, a comunicat că activitatea militară NATO din Estonia, Letonia şi Lituania este inegală cu cea a Rusiei şi “mai degrabă conduce spre un război devastator, decât să-l împiedice”. Dacă Rusia ar dori să ocupe statele baltice, alianţa vestică nu ar mai rămâne decât cu opţiunea de a recunoaşte pierderea unora dintre cei mai vulnerabili membri NATO.

    Conform comisiei de experţi, au fost întreprinse o serie de simulări ale unui război ce luau în calcul un scenariu în care Rusia încerca să anexeze teritoriului rus capitala Estoniei sau Letoniei, ori ambele oraşe, în mod similar felului în care a procedat în cazul peninsulei Crimeea, în anul 2014.

    “Rezultatul acestor simulări a fost dezastruos pentru NATO”, potrivit raportului, fiecare act de simulare s-a încheiat cu mobilizarea forţele ruse la porţile capitalelor Tallin şi Riga, în mai puţin de 60 de ore.

    Rusia întrece numeric batalioanele terestre NATO şi posedă mai mult armament decât forţele baltice de Apărare, în cadrul unora dintre simulări, capitalele Tallin şi Riga erau ocupate în mai puţin de 36 de ore de la începerea ostilităţilor.

    “NATO nu poate proteja cu succes teritoriile celor mai expuşi membri ai alianţei”, a concluzionat raportul efectuat de RAND Corporation.

  • Rusia ar putea ocupa statele baltice în mai puţin de 36 de ore, dacă ar dori – experţi NATO

    Rusia ar putea obţine controlul militar asupra statelor baltice în mai puţin de 36 de ore, potrivit unei comisii de experţi ai NATO, informează site-ul publicaţiei The Guardian.

    În cadrul unui raport, RAND Corporation, care efectuează cercetare şi analiză pentru forţele armate ale Statelor Unite, a comunicat că activitatea militară NATO din Estonia, Letonia şi Lituania este inegală cu cea a Rusiei şi “mai degrabă conduce spre un război devastator, decât să-l împiedice”. Dacă Rusia ar dori să ocupe statele baltice, alianţa vestică nu ar mai rămâne decât cu opţiunea de a recunoaşte pierderea unora dintre cei mai vulnerabili membri NATO.

    Conform comisiei de experţi, au fost întreprinse o serie de simulări ale unui război ce luau în calcul un scenariu în care Rusia încerca să anexeze teritoriului rus capitala Estoniei sau Letoniei, ori ambele oraşe, în mod similar felului în care a procedat în cazul peninsulei Crimeea, în anul 2014.

    “Rezultatul acestor simulări a fost dezastruos pentru NATO”, potrivit raportului, fiecare act de simulare s-a încheiat cu mobilizarea forţele ruse la porţile capitalelor Tallin şi Riga, în mai puţin de 60 de ore.

    Rusia întrece numeric batalioanele terestre NATO şi posedă mai mult armament decât forţele baltice de Apărare, în cadrul unora dintre simulări, capitalele Tallin şi Riga erau ocupate în mai puţin de 36 de ore de la începerea ostilităţilor.

    “NATO nu poate proteja cu succes teritoriile celor mai expuşi membri ai alianţei”, a concluzionat raportul efectuat de RAND Corporation.

  • Vezi când intră în vigoare legea care interzice comercializarea ţigărilor aromate

    Comisia juridică şi Comisia de sănătate au respins, marţi, amendamentele aduse legii privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun, precum şi legii privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, primul proiect fiind transmisă plenului în forma redactată de Guvern.

    Deputaţii din comisiile de specialitate au discutat marţi proiectul de lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

    Acesta a fost transmis plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, în forma redactată de Guvern, fiind respinse amendamentele aduse de Senat şi criticate de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

    “Comisia de sănătate din Senat, repet, Comisia de sănătate din Senat a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spaţiu închis, singura condiţie este ca respectivul spaţiu să fie inscripţionat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripţionat cu destinaţia pentru fumat, acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi”, a argumentat ministrul la o conferinţă organizată la Palatul Cotroceni.

    Ministrul a făcut apel la Camera Deputaţilor, spunând că are încredere că forul decizional va corecta această greşeală şi atrăgând atenţia că relaxarea legii nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătăţii publice.

    “Legea se bucură de susţinerea majorităţii populaţiei din România, experienţa ţărilor europene, unde această măsură a fost introdusă arată că efectele economice nu sunt deloc insurmontabile şi că efectele asupra sănătăţii publice sunt incomparabil mai mari. Nu este, de asemenea, nicidecum adevărat că am avea cea mai dură legislaţie antifumat, dar este adevărat că avem mare nevoie de acest cumul de măsuri, de restricţii fireşti şi de sprijin din partea statului şi din partea societăţii. Avem o responsabilitate, în special faţă de tinerii şi copiii României şi trebuie să ne-o asumăm, altfel eu unul nu înţeleg care este menirea noastră în funcţii de decizie”, a subliniat Voiculescu.

    ”În momentul în care va intra în vigoare legea, adică la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, vor trebui să dispară de pe piaţă produsele cu tutun aromate, mai specific ţigările care în momentul de faţă au capsule aromate în filtru. Cu data intrării în vigoare a legii producătorii trebuie să fabrice pachetele de ţigări conform noilor reguli”, a declarat Magdalena Ciobanu, expert în Ministerul Sănătăţii.

    Ea a afirmat că ţigările mentolate vor mai putea fi comercializate până în anul 2019.

    ”Noul pachet de ţigări va avea o imagine grafică pe 65% din suprafaţa pachetului. Aceste imagini voi fi pe ambele feţe pentru ca nu fi posibil să ascunzi imaginea în raftul de prezentare a produselor din tutun. Aceste imagini vor trebui schimbate la fiecare 1 ianuarie de acum încolo în aşa fel încât oamenii să nu se mai obişnuiască cu imagiile şi să fie surprinşi de alte imagini”, a mai spus expertul din Ministerul Sănătăţii pentru controlul tutunului.

  • Irina Radu, aleasă preşedinte-director general al TVR de Parlament

    Parlamentul a ales-o marţi pe Irina Radu în funcţia de preşedinte-director general al TRV cu 304 voturi “pentru” şi 8 “împotrivă”.

    La vot au participat 230 de deputaţi şi 82 de senatori. Liberalii nu au participat la vot.

    Luni, Irina Radu a fost audiată, la propunerea PSD, de comisiile de cultură ale celor două Camere şi a fost votată pentru şefia TVR. Propunerea Consiliului de Administraţie al TVR, Monica Ghiurco, a fost respinsă de comisii.

    PNL a contestat votul şi a acuzat PSD de înclăcarea legii SRTV, invocând faptul că preşedintele-director general al postului public de televiziune trebuie ales la propunerea Consiliului de Administraţie. Liberalii au anunţat că vor contesta decizia plenului la Curtea Constituţională.

  • Parlamentul se reuneşte pentru alegerea preşedintelui-director general al TVR

     “La ora 10:00 începe plenul reunit, cu un singur punct pe ordinea de zi, alegerea preşedintelui-director general al TVR. (…) După, liderii de grupurilor parlamentare vor stabili pe baza ordinii de zi aprobate săptămâna trecută dacă se va face şedinţa Camerei şi vor fi numai respingeri după şedinţa de plen reunit”, a declarat secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici, la finalul şedinţei Birourilor Permanente reunite.

    Întrebat dacă PNL şi-a anunţat intenţia de a participa la vot, Mircovici a afirmat că nu. Liberalii au contestat legalitatea raportului comisiilor de cultură, afirmând că “se pare că va trebui să ne străduim să avem cvorum”.

    “Nu, doar nu au fost de acord şi au considerat că raportul comisiilor de cultură a fost făcut ilegal şi au spus că nu a fost semnat şi de secretarul de la Senat. Nu au făcut nicio precizare în legătură cu participarea în mod oficial. Pe surse, se pare că va trebui să ne străduim să avem cvorum”, a răspuns Mircovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aleşii mai bagă o fisă şi încearcă să îşi mărească din nou indemnizaţiile. Salarile demnitarilor revin pe agenda Parlamentului

    Discuţiile privind majorarea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

    Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ. În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

    Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru în comisia de buget, a precizat, pentru MEDIAFAX, că majoritatea parlamentară care a susţinut vechiul Guvern a discutat posibilitatea de a majora şi salariile parlamentarilor, ca să nu mai fie o diferenţă atât de mare între salariile celor din Biroul Permament şi celorlalţi deputaţi.

    “Ordonanţa a venit cu raport de respingere (de la Senat-n.r), dar vedem că partidele care au susţinut Guvernul Ponta vor să extindă majorarea indemnizaţiilor şi pentru parlamentari. (…) În prezent, salariul net al chestorilor este 13.000 de lei, dacă parlamentarilor le-ar majora salariile la 11.500-12.000 de lei, suma netă care ar ieşi din buget ar fi 250 de milioane, automat se majorează şi alte sume care sunt legate de indemnizaţia parlamentarilor”, a declarat Ialomiţianu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro