BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Comisia Europeană solicită României şi altor state să finalizeze revizuirea planurilor privind apa

    Scrisori au fost trimise Belgiei, Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Danemarcei, Greciei, Irlandei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei şi Spaniei, iar obligaţiile revin în temeiul Directivei-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) şi/sau a planurilor de gestionare al riscului de inundaţii conform cerinţelor din Directiva privind inundaţiile (Directiva 2007/60/CE). Ambele directive impun statelor membre să îşi actualizeze planurile de gestionare privind bazinele hidrografice şi, respectiv, riscul de inundaţii şi să raporteze o dată la şase ani. Planurile de management al bazinelor hidrografice includ un program de măsuri care sunt esenţiale pentru a asigura o stare bună a tuturor corpurilor de apă, astfel cum se prevede în directivă. Planurile de gestionare a riscului de inundaţii sunt elaborate pe baza hărţilor care prezintă potenţialele consecinţe negative asociate scenariilor de inundaţii.

    Gestionarea durabilă a apei este un element central al Pactului verde european. Următoarele state membre nu şi-au îndeplinit obligaţiile care le revin în temeiul uneia sau al ambelor directive. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere acestor 16 state membre, care au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

  • Surpriză: Comisia Europeană aprobă viitoarea Bancă Română de Investiţii şi Dezvoltare, cu un capital iniţial de până la 1,6 mld euro (7,9 mld.lei). ”Banca va asigura accesul la finanţare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii care întâmpină dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de sprijin de pe piaţă”

    Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură adoptată de România în valoare de 1,6 miliarde euro pentru înfiinţarea Băncii Române de Investiţii şi Dezvoltare.

    Discuţiile legate de înfiinţarea acestei bănci au început pe vremea guvernului Ponta.

    „Măsura, în valoare de 1,6 miliarde EUR, pe care am aprobat-o astăzi va permite crearea Băncii Române de Investiţii şi Dezvoltare, ceea ce va stimula investiţiile în ţară şi, în cele din urmă, va sprijini creşterea economică. Banca va asigura accesul la finanţare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii care întâmpină dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de sprijin de pe piaţă. Astfel, se va consolida competitivitatea şi sustenabilitatea întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în UE, asigurându-se, în acelaşi timp, faptul că concurenţa nu este denaturată în mod nejustificat”, a spus Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenţei

    România a notificat Comisiei planurile sale de înfiinţare a unei bănci naţionale de dezvoltare cu un capital iniţial de până la 1,6 miliarde euro (7,9 miliarde lei).

    Banca va fi înfiinţată ca entitate deţinută integral de stat, cu Ministerul Finanţelor drept acţionar; aceasta îşi va desfăşura activitatea sub supravegherea Băncii Naţionale a României.

    Ajutorul se acordă sub forma: (i) unei injecţii de capital de până la 608 milioane euro, din care se estimează că 10 milioane euro vor fi primite în 2024 în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, (ii) unui grant în valoare de 1,4 milioane euro şi (iii) unor garanţii de stat în valoare de 992 de milioane euro.

    Banca va avea sarcina de a remedia disfuncţionalităţile pieţei şi de a sprijini dezvoltarea economică şi oportunităţile de investiţii. Aceasta va interveni pentru a asigura accesul la finanţare în domeniile în care nu există suficientă disponibilitate pe piaţă, axându-se pe furnizarea de finanţare întreprinderilor mici şi mijlocii, inclusiv microîntreprinderilor şi start-up-urilor. Banca poate sprijini, de asemenea, proiecte de infrastructură care vizează îmbunătăţirea productivităţii în economia României, întrucât aceste proiecte necesită, de regulă, o finanţare pe termen lung care este dificil de asigurat pe piaţă.

    Banca poate, de asemenea, să recurgă la finanţarea furnizată în cadrul instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi programul InvestEU, canalizând finanţarea respectivă către întreprinderile şi proiectele eligibile. Astfel, banca va sprijini investiţiile de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană.

    Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite ca ajutoarele de stat să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi economice sau a anumitor regiuni economice.

    Comisia a constatat că măsura facilitează dezvoltarea anumitor activităţi economice într-o varietate de sectoare care se confruntă cu dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de finanţare de pe piaţă, că măsura este necesară şi adecvată pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare pentru întreprinderile care întâmpină dificultăţi în obţinerea unui nivel suficient de finanţare de pe piaţă. Măsura este, de asemenea, proporţională, deoarece activităţile desfăşurate de bancă vor viza efectiv disfuncţionalităţile pieţei, iar cuantumul finanţării primite este proporţional cu atingerea obiectivelor vizateşi că măsura dispune de suficiente garanţii pentru a evita efectele negative nejustificate asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale în UE.

    În special, activităţile de finanţare ale băncii vor face obiectul unor măsuri menite să garanteze că investitorii privaţi nu sunt excluşi, în cazul în care aceştia sunt dispuşi să ofere finanţare întreprinderilor. Mai mult, dat fiind că sfera disfuncţionalităţilor pieţei poate evolua, Comisia a aprobat activităţile băncii pentru o perioadă determinată, şi anume până la sfârşitul anului 2029. Orice prelungire suplimentară va trebui să fie notificată Comisiei în vederea aprobării.

    Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

  • Micii antreprenori români sunt cei mai nemulţumiţi din Europa: găsirea noilor clienţi, costul forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor sunt principalele probleme

    Antreprenorii români, în special proprietarii care activează în zona companiilor mici şi medii, se declară cei mai nemulţumiţi din Europa, conform unui raport al Comisiei Europene.

    Problemele cu care se confruntă cel mai des antreprenorii locali sunt găsirea noilor clienţi, costul de producţie sau al forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor.

    Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2021, însă alături de România se află şi Bulgaria, unde antreprenorii sunt la fel de nemulţumiţi, provocările fiind aceleaşi şi în ţara vecină. Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor IMM-urilor urmărind şase criterii şi anume găsirea noilor clienţi, compe­tiţia, accesul la finanţare, costul pro­ducţiei sau al forţei de muncă, disponibilitatea personalului calificat sau manageri cu experienţă şi legi.

    Antreprenorii din Finlanda şi Suedia se declară cei mai mulţumiţi dintre europeni pe toate cele şase criterii.

    Nucleul economiei este format din IMM-uri, lucrul valabil pentru majoritatea ţărilor europene, unde IMM-urile reprezintă circa 99% din economie ca număr de companii.

    Economia locală stă într-un echilibru perfect în ceea ce priveşte cifra de afaceri între companiile mari, totalizând 1.900 de firme, şi IMM-uri (805.000 de firme), în 2020. Dacă firmele mari au adunat o cifră de afaceri totală de 866 mld. lei, cele peste 800.000 de IMM-uri, respectiv firmele cu o cifră de afaceri de cel mult 50 mil. euro şi maxim 249 de angajaţi, au avut afaceri cumulate de 849 mld. lei, conform Registrului Comerţului.

    În microintreprinderi, companii mici şi mijlocii lucrau în 2020 peste 2,6 milioane de oameni, 64% din numărul mediu de angajaţi din companii, efectele pandemiei de Covid-19 fiind însă vizibile în bilanţurile acestor companii care au pierdut 100.000 de salariaţi într-un singur an, cele mai lovite fiind firmele care aveau între 10 şi 249 de angajaţi.

     

     


     

     

  • CE: A intrat în vigoare Regulamentul privind subvenţiile străine

    Comisia Europeană a anunţat intrarea în vigoare a Regulamentului privind subvenţiile străine, care vizează concentrările economice (fuziuni şi achiziţii), procedurile de achiziţii publice şi toate celelalte situaţii de piaţă.

    Potrivit unui comunicat al CE, noul set de norme este menit să abordeze denaturările pieţei cauzate de subvenţiile străine şi va permite UE să rămână deschisă schimburilor comerciale şi investiţiilor şi va asigura totodată condiţii de concurenţă echitabile pentru toate companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa unică.

    Regulamentul se aplică tuturor activităţilor economice din UE, vizând concentrările economice (fuziuni şi achiziţii), procedurile de achiziţii publice şi toate celelalte situaţii de piaţă. Noul regulament conferă Comisiei competenţa de a efectua investigaţii cu privire la contribuţiile financiare acordate de ţări din afara UE companiilor care desfăşoară activităţi economice în UE şi de a remedia, dacă este nevoie, efectele de denaturare a concurenţei ale acestor contribuţii.

    Regulamentul prevede obligaţia companiilor de a notifica CE concentrările care implică o contribuţie financiară din partea guvernului unei ţări din afara UE în care compania care este achiziţionată, una dintre părţile la fuziune ori întreprinderea comună are o cifră de afaceri în UE de cel puţin 500 de milioane de euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin 50 de milioane de euro.

    De asemenea, noile măsuri prevăd obligaţia companiilor de a notifica CE participarea la proceduri de achiziţii publice în care valoarea estimată a contractului este de cel puţin 250 de milioane de euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin 4 milioane de euro per ţară din afara UE. Comisia poate interzice, în cazul unor astfel de proceduri, atribuirea contractelor către companiile care beneficiază de subvenţii ce denaturează piaţa.

    Pentru toate celelalte situaţii de piaţă, Comisia poate lansa investigaţii din proprie iniţiativă dacă suspectează că au fost acordate subvenţii străine care denaturează concurenţa. Este prevăzută şi posibilitatea de a solicita transmiterea de notificări ad-hoc în cazul procedurilor de achiziţii publice şi al concentrărilor de mai mici dimensiuni.

    „O concentrare economică notificată nu poate fi finalizată, iar un contract de achiziţii publice nu poate fi atribuit unui ofertant atâta vreme cât face obiectul unei investigaţii a Comisiei. În cazul nerespectării acestei obligaţii, Comisia poate impune amenzi, a căror valoare poate ajunge până la 10 % din cifra de afaceri agregată anuală a companiei respective. Comisia poate, de asemenea, să interzică finalizarea unei concentrări economice care a beneficiat de subvenţii sau atribuirea unui contract de achiziţii publice unui ofertant care a primit subvenţii”, arată CE.

    Regulamentul conferă Comisiei competenţe de investigare extinse pentru a putea culege informaţiile de care are nevoie, printre aceste competenţe numărându-se: trimiterea de solicitări de informaţii companiilor; efectuarea de misiuni de stabilire a faptelor atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara graniţelor sale şi derularea de investigaţii de piaţă cu privire la anumite sectoare sau tipuri de subvenţii.

    „În cazul în care constată că a fost acordată o subvenţie străină şi că aceasta denaturează piaţa unică, Comisia poate pune în balanţă efectele negative de denaturare a pieţei în raport cu efectele pozitive ale subvenţiei asupra dezvoltării activităţii economice subvenţionate. Dacă efectele negative contrabalansează efectele pozitive, Comisia poate impune companiilor obligaţia de a lua măsuri corective structurale sau nestructurale ori poate accepta astfel de măsuri ca angajamente de a remedia denaturarea (de exemplu cesionarea anumitor active sau interzicerea unui anumit comportament pe piaţă)”, mai arată CE.

    Potrivit Comisiei, ca regulă generală, subvenţiile a căror valoare este de mai puţin de 4 milioane de euro într-o perioadă de trei ani sunt considerate ca „nefiind susceptibile” să denatureze piaţa unică, în timp ce subvenţiile a căror valoare este mai mică decât pragurile de minimis stabilite de UE pentru ajutoarele de stat sunt considerate ca neavând efecte de denaturare a pieţei.

    Regulamentul privind subvenţiile străine va începe să se aplice peste şase luni, adică la 12 iulie 2023. Începând cu această dată, Comisia va putea să lanseze investigaţii ex officio. Obligaţia de notificare aplicabilă companiilor va intra în vigoare la 12 octombrie 2023.

  • Întrebarea de la care porneşte orice buget în 2023: cum va evolua economia României în 2023

    Guvernul şi-a construit bugetul pe un avans real al economiei de 2,8%, până la un PIB de 1.550 mld. lei. Prognoza nu este cea mai prudentă, dar nici cea mai optimistă: FMI, în ultima prognoză publicată, spune că economia României va creşte cu 3,1% în 2023, iar agenţia de rating Standard & Poorís spune că avansul va fi de 3%. La polul opus, Comisia Europeană crede că econo­mia României va avansa cu numai 1,8%, iar agenţia de rating Fitch crede că avansul va fi şi mai mic, de 1,6%.

    Fondurile europene sunt cheia creşterii economice în 2023, sunt de părere analiştii financiari.

    „Şansa României este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene alocate României pentru următorii ani, care nu trebuie ratată cu niciun chip. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce pune accentul pe digitalizare şi tranziţia verde, ar aduce schimbările structurale necesare pentru creşterea potenţialului de dezvoltare şi grăbirea procesului de convergenţă“, sunt de părere economiştii Alpha Bank.

    Chiar dacă prognozele analiştilor sunt prudente, în 2023 nimeni nu vede recesiune în România, în scenariul de bază. O frână puternică va fi, arată prognozele, de la creştere economică de 5%, la poate mai puţin de 2%. Acesta este scenariul de bază şi, aşa cum au arătat prognozele când s-au lovit de realitate, surprizele, plăcute sau neplăcute, nu pot fi excluse.

     

  • Război, inflaţie, crize şi vacanţe şi „Mare e lumea“

    Din punct de vedere jurnalistic, 2022 nu a fost un an rău, ci dimpotrivă, chiar a fost un an foarte bun. Unde mai poţi să te întâlneşti într-un singur an cu pandemie, război, inflaţie, creşterea dobânzilor, vacanţe, muncă remote etc.

    După doi ani de pandemie, 2020-2021, în 2022 ar fi trebuit să punem punct acestui eveniment kafkanian, care nici acum nu ştim ce a fost – o problemă a globalizării şi a mişcării libere a persoanelor, un experiment ca să vadă cineva cum rezistăm închişi în casă chiar şi câteva luni, o conspiraţie mondială etc.

    Ironic, Putin, preşedintele Rusiei, ne-a scăpat de pandemie odată cu invadarea militară a Ucrainei, la finalul lunii februarie şi declanşarea unui război care nu am crezut că este posibil să se întâmple în secolul XXI în Europa, o zonă care se bucură de câteva decenii de linişte, pace şi burghezie.

    Războiul ne-a adus explozia preţurilor la energie, apariţia inflaţiei după 30-40 de ani, creşterea rapidă a dobânzilor etc. şi toată lumea a fost dată peste cap.

    Ceea ce este bine este că viaţa îşi urmează cursul, ne-am obişnuit deja cu războiul de lângă noi, ne-am familiarizat cu creşterile de preţuri şi ratele mai mari pentru creditele luate de la bancă, experimentăm acum un nou model în care trăim în criză, dar companiile nu numai că nu dau oameni afară, dar se şi luptă pentru ei, mergem în vacanţă – şi nu o singură dată, ci de mai multe ori –, corporatiştii reluându-şi bunul obicei de citybreakuri. Peste tot în lume auzim celebra melodie a lui Costi Ioniţă – Mare e lumea.

    Finalul de an este un bun prilej pentru a mă uita puţin în spate la ceea ce am scris, încercând să surprind ceea ce se întâmplă în jurul meu, în lumea corporatistă care câştigă teren. Aşa că vă invit să citiţi titlurile articolelor pe care le-am scris în 2022 în Business Magazin, în ultima pagină a revistei.

    1. Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    2. Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    3. De ce noile generaţii încep să fie nemulţumite de capitalism: americancele au ajuns să-şi vândă ovulele pentru a-şi plăti datoriile şcolare

    4. Nu ştim câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

    5. În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

    6. Cei care „fură” angajaţi gata pregătiţi trebuie să fie penalizaţi

    6. Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    7. Lipsa de middle management costă

    8. RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

    9. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU COMPANIILE ROMÂNEŞTI ATUNCI CÂND FONDATORII ÎMPLINESC 70 DE ANI

    10. CE SENS ARE SĂ TE LUPŢI ŞI SĂ-ŢI PIERZI VIAŢA ŞI PACEA BURGHEZĂ?

    11. BĂNCILE DIN ROMÂNIA AU AJUNS CA BĂNCILE DIN ELVEŢIA

    12. Dar eu de ce nu am făcut bani? Eu de ce nu am ajuns director?

    13. BLESTEMUL ROMÂNICA: PROBLEMA CEA MAI MARE A NOASTRĂ ESTE LEGATĂ DE OPINIA PE CARE O AVEM NOI DESPRE ROMÂNIA, DESPRE NOI

    14. BINE CĂ S-A PRĂBUŞIT U.R.S.S!

    15. Globul de sticlă în care trăiau corporatiştii din noua generaţie se va sparge

    16. TU TE-AI FI ANGAJAT PE TINE LA 20 DE ANI, AŞA CUM ERAI ATUNCI?

    17. CE CREŞTERE SALARIALĂ AR CERE CINEVA CA SĂ-ŞI SCHIMBE JOBUL DE LA O COMPANIE CU BRAND LA O FIRMĂ FĂRĂ NUME? DE LA 50%  LA CHIAR 100%!

    18. Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

    19. În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

    20. Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

    21. EU TREBUIA SĂ FAC ORICE CA SĂ RĂMÂN ÎN BUCUREŞTI. NU AVEAM ALTĂ ALTERNATIVĂ, NU PUTEAM SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ

    22. Cei care vin acum la interviu întreabă imediat după salariu ce cursuri vor primi din partea companiei (gratis), în plus, spun că vor timp liber, nu vor să muncească peste program şi nu vor să „moară” pentru companie

    23. CE  ROST/SENS ARE SĂ PUI BANI DEOPARTE ACUM, CÂT EŞTI TÂNĂR? CE SĂ FACI CU EI LA PENSIE, CÂND EŞTI BĂTRÂN, PENTRU CĂ ATUNCI NU PREA POŢI SĂ MAI FACI NIMIC!

    24. Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienţi

    25. MAI IMPORTANT DECÂT MEDALIILE CÂŞTIGATE DE DAVID POPOVICI

    26.Dacă liderul de mâine este văzut mai degrabă ca un psiholog, cine mai obţine rezultate?  

    27. De la ce nivel merită să laşi totul ca să te faci antreprenor?

    28. Ai o afacere sau ai un brand?

    29. ANGAJAŢII TREBUIE SĂ AJUNGĂ CA NIŞTE PIESE DE SCHIMB, SĂ NU MAI CONTEZE PROBLEMELE LOR PERSONALE

    30. „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”

    31. PE CINE ŞTII, CU CE CLIENŢI POŢI SĂ VII, CE BUSINESS ÎMI ADUCI, CÂT DE REPEDE POŢI OBŢINE REZULTATE. RESTUL NU CONTEAZĂ

    32. Nu toată lumea vrea şi poate fi antreprenor. Dar şi antreprenorii au nevoie de lideri care să le conducă afacerile

    33. CUM ESTE SĂ PRIMEŞTI O BURSĂ PENTRU A RENUNŢA LA ŞCOALĂ?

    34. Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

    35. Unde vezi tu criză?

    36. SĂ SE ÎNCHIDĂ MALLURILE MAI DEVREME. SĂ NU MAI VINĂ INVESTIŢII. SĂ SE MĂREASCĂ SALARIILE

    37. DACĂ CEI CARE FAC BUSINESS NU VOR SĂ VORBEASCĂ DESPRE CEEA CE FAC CU VOCE TARE, DE UNDE SĂ OBŢINĂ TÂNĂRA GENERAŢIE EDUCAŢIE DE BUSINESS?

    38. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai mai dori să te faci antrepreor, ai vrea să intri într-o afacere? Eu n-aş mai lua-o de la capăt, niciodată! 

    39. NU ESTE BINE SĂ OBŢII PROFIT ÎN ASTFEL DE VREMURI

    40. SĂ NU NE DORIM SĂ AJUNGEM CA GENERAL ELECTRIC

    41. REDUCEREA FLUCTUAŢIEI DE PERSONAL ŞI GUNOIUL, INDICATORI PENTRU CRIZĂ

    42. TREBUIE SAU NU PĂRINŢII DIN ROMÂNIA SĂ LE ASIGURE COPIILOR BANI CA SĂ-ŞI CUMPERE UN APARTAMENT SAU CA SĂ DEA AVANSUL?

    43. CE PĂRERE AU LIDERII DE BUSINESS DIN ROMÂNIA DESPRE EI: AMBIŢIOŞI, WORKAHOLICI, REZISTENŢI LA IDEILE NOI DIN CAUZA FRICII DE EŞEC, IAR LA PENSIE VOR SĂ DEVINĂ CONSULTANŢI.    ■

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin. 

  • PNRR. Ministerul fondurilor UE anunţă că a trimis a doua cerere de plată pentru banii din PNRR către Comisia Europeană. Până acum, în conturile României au intrat 6,3 mld. de euro din acest program

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat, joi noapte, că România a trimis a doua cerere de plată către Comisia Europeană, pentru cea de-a doua tranşă din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din prima tranşă şi din prefinanţare, România a primit, până în acest moment, 6,3 mld. de euro din acest plan.

    „Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis astăzi Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut”, transmit reprezentanţii MIPE:

    În urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2,8 mld. euro, dintre care 1,9 mld euro granturi şi 0,9 mld. euro împrumuturi. Nu este clar încă în ce moment vor fi virate sumele.

    „Ne-am respectat angajamentul asumat de a transmite către Comisie cea de‑a doua cerere de plată din PNRR, împreună cu documentaţia care atestă îndeplinirea celor 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din acest an. Sunt aspecte foarte importante pe care a trebuit să le reglementăm, printre care decarbonarea, cloud-ul guvernamental sau interoperabilitatea bazelor de date”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Cea de‑a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor şi va fi însoţită de documentaţia aferenta îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

    Printre cele mai relevante reforme şi investiţii aferente celei de‑a doua cereri de plată, se numără:

    Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului naţional „Prima conectare la apă şi canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Jalon 2);

    Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Jalon 213);

    Intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiţiei (Jalon 430);

    Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea şcolilor cu echipamente tehnologice şi resurse în scopuri educaţionale online şi pentru a asigura un impact durabil al investiţiilor propuse Responsabil: Ministerul Educaţiei (Jalon 477);

    Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114);

    Apel de proiecte pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 97);

    Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalităţi) pentru construcţia, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 456);

    Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanţa serviciilor de cloud pentru administraţia publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (Jalon 144).

     

  • Război, inflaţie, crize şi vacanţe şi „Mare e lumea“

    Din punct de vedere jurnalistic, 2022 nu a fost un an rău, ci dimpotrivă, chiar a fost un an foarte bun. Unde mai poţi să te întâlneşti într-un singur an cu pandemie, război, inflaţie, creşterea dobânzilor, vacanţe, muncă remote etc.

    După doi ani de pandemie, 2020-2021, în 2022 ar fi trebuit să punem punct acestui eveniment kafkanian, care nici acum nu ştim ce a fost – o problemă a globalizării şi a mişcării libere a persoanelor, un experiment ca să vadă cineva cum rezistăm închişi în casă chiar şi câteva luni, o conspiraţie mondială etc.

    Ironic, Putin, preşedintele Rusiei, ne-a scăpat de pandemie odată cu invadarea militară a Ucrainei, la finalul lunii februarie şi declanşarea unui război care nu am crezut că este posibil să se întâmple în secolul XXI în Europa, o zonă care se bucură de câteva decenii de linişte, pace şi burghezie.

    Războiul ne-a adus explozia preţurilor la energie, apariţia inflaţiei după 30-40 de ani, creşterea rapidă a dobânzilor etc. şi toată lumea a fost dată peste cap.

    Ceea ce este bine este că viaţa îşi urmează cursul, ne-am obişnuit deja cu războiul de lângă noi, ne-am familiarizat cu creşterile de preţuri şi ratele mai mari pentru creditele luate de la bancă, experimentăm acum un nou model în care trăim în criză, dar companiile nu numai că nu dau oameni afară, dar se şi luptă pentru ei, mergem în vacanţă – şi nu o singură dată, ci de mai multe ori –, corporatiştii reluându-şi bunul obicei de citybreakuri. Peste tot în lume auzim celebra melodie a lui Costi Ioniţă – Mare e lumea.

    Finalul de an este un bun prilej pentru a mă uita puţin în spate la ceea ce am scris, încercând să surprind ceea ce se întâmplă în jurul meu, în lumea corporatistă care câştigă teren. Aşa că vă invit să citiţi titlurile articolelor pe care le-am scris în 2022 în Business Magazin, în ultima pagină a revistei.

    1. Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    2. Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    3. De ce noile generaţii încep să fie nemulţumite de capitalism: americancele au ajuns să-şi vândă ovulele pentru a-şi plăti datoriile şcolare

    4. Nu ştim câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

    5. În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

    6. Cei care „fură” angajaţi gata pregătiţi trebuie să fie penalizaţi

    6. Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    7. Lipsa de middle management costă

    8. RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

    9. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU COMPANIILE ROMÂNEŞTI ATUNCI CÂND FONDATORII ÎMPLINESC 70 DE ANI

    10. CE SENS ARE SĂ TE LUPŢI ŞI SĂ-ŢI PIERZI VIAŢA ŞI PACEA BURGHEZĂ?

    11. BĂNCILE DIN ROMÂNIA AU AJUNS CA BĂNCILE DIN ELVEŢIA

    12. Dar eu de ce nu am făcut bani? Eu de ce nu am ajuns director?

    13. BLESTEMUL ROMÂNICA: PROBLEMA CEA MAI MARE A NOASTRĂ ESTE LEGATĂ DE OPINIA PE CARE O AVEM NOI DESPRE ROMÂNIA, DESPRE NOI

    14. BINE CĂ S-A PRĂBUŞIT U.R.S.S!

    15. Globul de sticlă în care trăiau corporatiştii din noua generaţie se va sparge

    16. TU TE-AI FI ANGAJAT PE TINE LA 20 DE ANI, AŞA CUM ERAI ATUNCI?

    17. CE CREŞTERE SALARIALĂ AR CERE CINEVA CA SĂ-ŞI SCHIMBE JOBUL DE LA O COMPANIE CU BRAND LA O FIRMĂ FĂRĂ NUME? DE LA 50%  LA CHIAR 100%!

    18. Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

    19. În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

    20. Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

    21. EU TREBUIA SĂ FAC ORICE CA SĂ RĂMÂN ÎN BUCUREŞTI. NU AVEAM ALTĂ ALTERNATIVĂ, NU PUTEAM SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ

    22. Cei care vin acum la interviu întreabă imediat după salariu ce cursuri vor primi din partea companiei (gratis), în plus, spun că vor timp liber, nu vor să muncească peste program şi nu vor să „moară” pentru companie

    23. CE  ROST/SENS ARE SĂ PUI BANI DEOPARTE ACUM, CÂT EŞTI TÂNĂR? CE SĂ FACI CU EI LA PENSIE, CÂND EŞTI BĂTRÂN, PENTRU CĂ ATUNCI NU PREA POŢI SĂ MAI FACI NIMIC!

    24. Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienţi

    25. MAI IMPORTANT DECÂT MEDALIILE CÂŞTIGATE DE DAVID POPOVICI

    26.Dacă liderul de mâine este văzut mai degrabă ca un psiholog, cine mai obţine rezultate?  

    27. De la ce nivel merită să laşi totul ca să te faci antreprenor?

    28. Ai o afacere sau ai un brand?

    29. ANGAJAŢII TREBUIE SĂ AJUNGĂ CA NIŞTE PIESE DE SCHIMB, SĂ NU MAI CONTEZE PROBLEMELE LOR PERSONALE

    30. „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”

    31. PE CINE ŞTII, CU CE CLIENŢI POŢI SĂ VII, CE BUSINESS ÎMI ADUCI, CÂT DE REPEDE POŢI OBŢINE REZULTATE. RESTUL NU CONTEAZĂ

    32. Nu toată lumea vrea şi poate fi antreprenor. Dar şi antreprenorii au nevoie de lideri care să le conducă afacerile

    33. CUM ESTE SĂ PRIMEŞTI O BURSĂ PENTRU A RENUNŢA LA ŞCOALĂ?

    34. Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

    35. Unde vezi tu criză?

    36. SĂ SE ÎNCHIDĂ MALLURILE MAI DEVREME. SĂ NU MAI VINĂ INVESTIŢII. SĂ SE MĂREASCĂ SALARIILE

    37. DACĂ CEI CARE FAC BUSINESS NU VOR SĂ VORBEASCĂ DESPRE CEEA CE FAC CU VOCE TARE, DE UNDE SĂ OBŢINĂ TÂNĂRA GENERAŢIE EDUCAŢIE DE BUSINESS?

    38. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai mai dori să te faci antrepreor, ai vrea să intri într-o afacere? Eu n-aş mai lua-o de la capăt, niciodată! 

    39. NU ESTE BINE SĂ OBŢII PROFIT ÎN ASTFEL DE VREMURI

    40. SĂ NU NE DORIM SĂ AJUNGEM CA GENERAL ELECTRIC

    41. REDUCEREA FLUCTUAŢIEI DE PERSONAL ŞI GUNOIUL, INDICATORI PENTRU CRIZĂ

    42. TREBUIE SAU NU PĂRINŢII DIN ROMÂNIA SĂ LE ASIGURE COPIILOR BANI CA SĂ-ŞI CUMPERE UN APARTAMENT SAU CA SĂ DEA AVANSUL?

    43. CE PĂRERE AU LIDERII DE BUSINESS DIN ROMÂNIA DESPRE EI: AMBIŢIOŞI, WORKAHOLICI, REZISTENŢI LA IDEILE NOI DIN CAUZA FRICII DE EŞEC, IAR LA PENSIE VOR SĂ DEVINĂ CONSULTANŢI.    ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Comisia Europeană are un plan de confiscare a activelor ruseşti

    Comisia Europeană anunţă că are un plan de confiscare a activelor ruseşti blocate după declanşarea războiului din Ucraina.

    Comisia Europeană a anunţat un plan de confiscare a activelor ruseşti care au fost îngheţate pentru a pedepsi Rusia pentru invazia din Ucraina.

    „Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei şi am îngheţat 19 miliarde de euro (16 miliarde de lire sterline) din banii oligarhilor ruşi”, a anunţat Ursula von der Leyen, preşedintele CE, prin intermediul unui comunicat.

    Ea a precizat că UE şi partenerii săi ar putea gestiona fondurile şi le-ar putea investi pe termen scurt. Totuşi, banii vor merge către Ucraina, astfel încât să compenseze daunele provocate de ruşi.

    „Vom lucra la un acord internaţional cu partenerii noştri pentru a face acest lucru posibil. Şi, împreună, putem găsi modalităţi legale de a ajunge la acest lucru”, a precizat Ursula von der Leyen.

    Preşedintele CE a mai spus că UE propune înfiinţarea unui tribunal specializat, sprijinit de ONU, „pentru a investiga crimele de război”.

  • Premierul Nicolae Ciucă, susţine că pensiile militare nu sunt speciale, ci de serviciu

    La Bruxelles am discutat despre înlocuirea pragului de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR cu un indicator de disciplină financiară, afirmă premierul Nicolae Ciucă, după ce au apărut informaţii că România trebuie să se încadreze în plafonul de 9,4% pentru pensii.

    „În timpul vizitei la Bruxelles şi în urma întâlnirilor pe care le-am avut cu oficialii europeni, inclusiv cu dna preşedinte a Comisiei Europene, am prezentat că unul dintre subiectele discutate a fost acela ca acest plafon de 9,4% din PIB pentru pensii să poată fi înlocuit cu un alt indicator, un indicator de disciplină financiară, care practic este prevăzut în PNRR, fiind vorba despre jalonul care obligă să realizăm reforma pensiilor. Totodată, discutăm despre un alt jalon care ne obligă să realizăm şi reforma salatrizării. Ca atare, despre asta e vorba legat de acel procent de 9,4%”, spune premierul Nicolae Ciucă.

    El susţine că pensiile militare nu sunt speciale, ci de serviciu.

    „În ceea ce priveşte pensiile militare, am discutat şi acest subiect, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei, şi am discutat pe marginea raportului prezentat de Banca Mondială, în care scrie foarte clar că pensiile militare nu intră la categoria pensii speciale, ci la capitolul pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate, iar la nivelul nostru continuăm să susţinem reforma sistemului de pensii pe bază de contributivitate şi continuăm ca în demersurile pe care le vom face în continuare cu Comisia Europeană să ajungem foarte clar la înţelegere în conformitate cu principiile pe care le respectă şi celelalte state europene, conform cărora nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu”, încheie Ciucă.

    România trebuie să se încadreze în procentul de 9,4% negociat prin PNRR în privinţa pensiilor, iar pensiile militare sunt speciale, a transmis, potrivit unor surse, Comisia Europeană autorităţilor de la Bucureşti.