BusinessMagazin

Tag: comisar european

  • Politico: Stilul de lucru al Corinei Creţu a determinat demisia mai multor colaboratori. Reacţia comisarului european

    Site-ul Politico.eu. scrie că, potrivit unor foşti şi actuali angajaţi ai cabinetului Corinei Creţu, biroul comisarului desemnat de România este în haos, după plecarea mai multor membri ai personalului, printre care şeful său de cabinet, adjunctul acestuia şi responsabilul de comunicare.

    Numărul neobişnuit de mare de demisii – opt din 19 angajaţi ai biroului său au plecat în 12 luni – vine pe fondul îngrijorărilor privind programul lejer de lucru al comisarului şi privind tendinţa sa de a îmbina călătoriile oficiale cu cele private şi de a cere angajaţilor săi să îndeplinească sarcini personale, precum spălarea rufelor, cumpărături sau transportarea unor membri ai familiei cu maşina, au precizat sursele citate de Politico.

    Mai mulţi consilieri au plecat pentru că se temeau că nu o vor putea apăra. Personalul a devenit atât de îngrijorat că aceasta îşi ia prea mult timp liber, încât şeful său de cabinet a avertizat cu privire la blocarea programului.

    Politico scrie că a discutat cu 11 foşti şi actuali angajaţi, dintre care mulţi au refuzat să facă declaraţii on the record. O copie a programului personal al comisarului din ultimele 12 luni, obţinută de Politico, arată că, adesea, Corina Creţu nu avea nicio întâlnire programată lunea, joia şi vinerea. Surse din cadrul personalului au declarat că “programul deschis” înseamnă că de obicei nu lucrează în acele momente.

    Dintre cei 28 de comisari europeni, Creţu are una dintre cele mai mari rate de absenţă la reuniunile săptămânale ale Comisiei, lipsind de la aproape un sfert dintre acestea.

    Creţu, un politician de 48 de ani care a lucrat ca jurnalist în tinereţe, a dovedit lipsă de consideraţie faţă de regulile Comisiei, alimentând frustrarea membrilor cabinetului său, au precizat sursele. De exemplu, Creţu fuma în biroul său, încălcând o regulă valabilă în toată instituţia, au afirmat foşti şi actuali angajaţi.

    “Toată lumea îi spunea «Nu poţi face asta», dar ea răspundea că «în România, un ministru poate face ce vrea»”, ar fi povestit un fost angajat.

    Problemele Corinei Creţu la Bruxelles intervin într-un moment dificil pentru România pe scena europeană. Ea a fost numită de Victor Ponta, care a demisionat luna trecută din postul de premier şi este acuzat de corupţie. Potrivit unor surse, Creţu le-ar fi spus angajaţilor săi că intenţionează să candideze pentru o funcţie publică în România pe viitor, scrie Politico.

    Potrivit unui oficial de la CE, până în prezent nu au existat plângeri oficiale despre comportamentul lui Creţu sau investigaţii legate de personalul său. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că ea este “un membru solid al echipei Juncker şi face o treabă bună”.

    Într-un interviu de săptămâna trecută pentru Politico, Creţu a spus că are un program complet de lucru şi călătorii. Ea a recunoscut că încearcă să-şi programeze cât mai puţine întâlniri, dar a adăugat că petrece mult timp documentându-se pentru acestea.

    Creţu, despre acuzaţiile din Politico: Sunt uluită. Nu vreau să transform CE într-o casă a bârfelor

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se declară “uluită” de “atacul” dintr-un articol publicat de Politico pe tema programului său lejer de lucru şi a faptului că aproape jumătate din angajaţii de la cabinetul ei au demisionat din cauza modului în care i-ar trata.

    “Nu am ce să răspund pentru că nu vreau să transform Comisia Europeană într-o casă a bârfelor. Eu cred că sunt date concrete şi, din acest punct de vedere, vă asigur de onestitatea şi integritatea mea. Sunt uluită de acest atac şi suntem toţi şocaţi, inclusiv în cabinet, pentru că nu există nicio evidenţă, nicio bază faţă de nimic din ce se scrie acolo”, a declarat, joi, comisarul european, care a participat la reuniunea de la Bucureşti a Grupului de comunicatori ai politicii de coeziune (grupul INFORM).

    Creţu a mai spus că nu ştie la ce săptămână se referă programul său la care face referire articolul şi a dat asigurări că programul său este foarte încărcat.

    “Eu nu ştiu ce săptămână anume a primit acel jurnalist din partea celui frustrat din cabinetul meu care a oferit acel program, dar eu vă rog să luaţi programul meu pe tot anul şi să-mi spuneţi dacă nu aveam şi eu dreptul la un weekend, care este citat acolo şi care este printre puţinele weekend-uri pe care mi le-am luat într-un an de zile”, a afirmat Creţu.

    Comisarul european a mai spus că articolul publicat de Politico “nu are nicio legătură cu jurnalismul de investigaţie sau de orice alt fel” şi că îşi doreşte să fie judecată în funcţie de realizările sale din ultimul an.

    “Am anunţat( joi, la Bruxelles – n.r.) că pentru perioada 2014-2020 am adoptat toate programele operaţionale, 205 programe operaţionale pentru cele 28 de state membre, am vizitat 24 de ţări în acest an încercând să rezolvăm problemele, unele ţări le-am vizitat de două ori, cum sunt Italia şi Grecia pentru care am adoptat măsuri excepţionale într-o situaţie de criză excepţională. Pe lângă aceste programe operaţionale sigur că am încercat să reducem dezangajarările de fonduri şi, fiind în România, sunt bucuroasă să spun că faţă de estimările pe care le aveam cu un an în urmă, practic aceste dezangajară de fonduri au scăzut cu 90%, potrivit estimărilor DG Regio”, a adăugat Corina Creţu.

     

  • Cine este Dacian Cioloş, desemnat de preşedintele Iohannis ca premier

    Biografie Dacian Cioloş:

    Data naşterii: 27 iulie 1969

    Locul naşterii: Zalău, jud. Sălaj

    Starea civilă: Căsătorit

     

    Studii:

     

    1983 – 1987 Liceul agroindustrial – Specializarea Horticultură şi Viticultură, Şimleul Silvaniei, Sălaj

    1989 – 1994 – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Facultatea de Horticultură, Cluj

    1995 – 1996 Ecole Nationale Supérieure Agronomique ENSAR, Rennes, Franţa – Diploma de Agronomie Aprofundată, specializarea “Sisteme de producţie şi Dezvoltare rurală”

    1996 – 1997 Ecole Nationale Supérieure Agronomique ENSA M – Université Montpellier I, Montpellier, Franţa – DEA Master ştiinţific: “Economia dezvoltării agricole, agro-alimentare şi rurale”

    2000 – 2006 (în finalizare) – Ecole Nationale Supérieure Agronomique Montpellier – ENSA, Institutul Naţional de Cercetări Agronomice – INRA, Montpellier, Franţa – Doctorand în economia dezvoltarii agricole, agroalimentare şi rurale

    Limbi străine: engleză, franceză

     

    Activităţi funcţii:


    1991-1996 Federaţia Regională a Agricultorilor Ecologici din Bretagne – Franţa – Stagii practice totalizând 13 luni în ferme de agricultură ecologică

    august – septembrie 1995 Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA, Paris – Montreuil, Franţa
    Studiu – diagnoza socio-economică în Argeş. Pregătirea unui proiect de cooperare descentralizata Savoia – Argeş pentru dezvoltare rurală

    februarie – septembrie 1997 Camera Judeţeană de Agricultură Aveyron – Franţa, Rodez, Franţa
    Lucrare de diplomă DAA “Analiza şi evaluarea experienţei de dezvoltare agricolă şi rurală în Nord Aveyron”

    martie – iulie 1997, aprilie 1999 Commisia Europeană, DG Agricultură, Divizia Dezvoltare rurală, Agroeconomist stagiar, Bruxelles
    Pregătirea Programului SAPARD – elaborarea cadrului de reglementare
    şi a dispozitivului administrativ de implementare în statele eligibile

    martie 1998 – oct 1999 – Program de dezvoltare rurală locală în Argeş
    Cooperare descentralizată : Cons General Savoia (FR) – Cons Jud Argeş – CICDA, Director de Program

    nov. 1999 – dec 2001 Asociaţia Naţională de Dezvoltare Agricolă – ANDA, Franţa, Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA
    Coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă şi rurală

    2002 – 2003 Commisia Europeană, Delegaţia CE în România
    Bucureşti – Task Manager Agricultură şi Dezvoltare rurală, SAPARD

    ian 2005 – Mai 2007 – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Bucureşti – Consilier al Ministrului, Reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European

    Mai 2007 – Octombrie 2007 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
    Subsecretar de Stat – Afaceri Europene

    Octombrie 2007 – decembrie 2008 – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

    Pe 12 octombrie 2009 a fost nominalizat de Guvern drept candidat al României pentru postul de comisar european.

    Pe 15 ianuarie 2010, a fost avizat favorabil de grupurile politice din Parlamentul European in funcţia de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

    Altele:

    1992 – 1995 : Coordonator al Programului de stagii pentru studenţii USAMV Cluj Napoca în ferme agricole din Franţa
    1995 : Iniţiator şi membru fondator al asociaţiei profesionale ARGOECOLOGIA
    1990 – 1995 : Reprezentant al studenţilor în Senatul Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară şi în Consiliul de Administraţie al Facultăţii de Horticultură Cluj Napoca
    2000 – Prezent : Membru al « Grupului din Bruges », grup european independent de analize şi propuneri privind Politica Agricolă Comună şi Uniunea Europeană

  • Ce înseamnă “constructivism” în politica românească

    Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: “Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

    Aşa au respins “constructivismul” şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

    Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

    Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

    La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

    Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.
     

  • Boagiu: Ponta e pasibil de plângere penală pentru modul în care a făcut nominalizarea pentru CE

    “Este în lucru cu avocaţii plângerea penală, din punctul meu de vedere ca senator şi preşedinte al Comisiei de afaceri europene, pe legislaţia română Victor Ponta era obligat să vină în Parlament cu propunerea de comisar, să intre în audieri, după care rezultatul audierilor trebuia validat prin Birourile permanente ale celor două Camere şi apoi putea să facă nominalizarea legală. Cerându-i repetat să prezinte propunerea de candidat, scrisoarea a stat pitită, nu a văzut-o nimeni, este vorba de un refuz de a prezenta Parlamentului României informaţii, ceea ce este penal. Refuzul Guvernului de a prezenta informaţii Parlamentului este faptă penală. În acest moment analizăm cu avocaţii toate informaţiile pe care le avem şi să vedem şi documentele”, a precizat Anca Boagiu, într-o conferinţă de presă.

    Ea a spus că scrisoarea trimisă preşedintelui ales al Comisiei Europene arată că Victor Ponta ”a vândut” interesele României pentru interesele lui de partid şi încearcă să arunce vina pe preşedintele Traian Băsescu şi pe ACL.

    Boagiu a arătat că această scrisoare precizează că prima nominalizare a României este Dacian Cioloş pentru dezvoltare regională sau agricultură, dar se face şi a doua propunere, Corina Creţu, pentru un portofoliu ce va fi discutat ulterior.

    “Deci Ponta spune: nu cer dezvoltare regională, cer orice îmi daţi pentru Corina Creţu, asta spune negru pe alb, aceasta este minciuna”, a afirmat Boagiu.

    Ea a mai spus că Ponta a cedat două portofolii grele, dezvoltare regională şi agricultură, pentru care PDL s-a bătut şi acum iese public “şi aruncă cu noroi şi mizerie”.

    Din punct de vedere al ACL, Victor Ponta a vândut din nou interesele României pentru interesele lui de partid şi încearcă să arunce cu mizerie oriunde şi în oricine, invocând tot felul de telefoane şi surse pe care nu le poate dovedi.

    “Eu nu vorbesc pe surse împotriva nimănui, ci pentru respectarea legislaţiei şi Constituţiei pe care Ponta le-a încălcat, fiind pasibil în acest moment de plângere penală, pentru că i-am solicitat încă din 17 iulie să prezinte în Parlament propunerea pentru comisarul european şi să înceapă procedura să facem nominalizarea legală. Ponta scrie: vă propun pentru portofoliul dezvoltare regională pe Dacian Cioloş, iar pentru Corina Creţu ce o fi. Ne va obţine pentru România ce o fi”, a mai spus Boagiu.

    Ea a susţinut că România obţinea portofoliul dezvoltare regională dacă rămânea nominalizarea fermă Dacian Cioloş.

    Boagiu a mai arătat că ACL i-a cerut lui Victor Ponta să respecte legislaţia şi să legalizeze comisarul propus de România prin audierile din Parlament.

  • Ponta: Am obţinut Dezvoltarea regională, cel mai important portofoliu din CE pentru România

    ”În urma unor negocieri extrem de lungi şi extrem de complicate, în condiţiile în care România nu putea să păstreze agricultura, pentru că nicio ţară nu-şi va păstra portofoliul avut anterior, eu am obţinut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obţinut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte ţări au alte opţiuni – dar Dezvoltarea regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune şi structurale în perioada 2014-2019”, a spus Ponta.

    El a arătat că, din acest punct de vedere, toţi oamenii ”cu mintea la ei”, care ştiu ce înseamnă Comisia Europeană, au aplaudat faptul că România a obţinut cel mai bun portofoliu pe care şi l-ar fi putut dori, chiar dacă a avut probleme în trecut în absorbţia fondurilor europene.

    ”În aceste condiţii, chiar domnul Băsescu, care este în mod tradiţional adversarul meu, a avut suficientă minte ca să nu comenteze mai mult, ştiind că obţinerea portofoliului Dezvoltării regionale e un obiectiv extraordinar de important”, a spus Ponta.

    Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a decis ca din cei doi candidaţi ai României pentru un post de comisar să aibă discuţii doar cu europarlamentarul PSD Corina Creţu, chiar dacă prima opţiune a Bucureştiului a fost pentru Dacian Cioloş, potrivit unui surse europene.

    Purtătorul de cuvânt al CE Natasha Bertaud a anunţat, miercuri, că discuţia dintre Jean-Claude Juncker şi candidatul român va avea loc joi.

    După ce a pierdut Agricultura, România mizează pe obţinerea portofoliului pentru Politică Regională, deţinut în prezent de austriacul Johannes Hahn, care va primi un alt portofoliu. Acelaşi post este vizat însă şi de Cehia, care a nominalizat-o pe Vera Jourová, ministru pentru Dezvoltare Regională.

    “Aş prefera un portofoliu în competenţele unde simt că sunt puternică, în special Politica Regională, Relaţii Instituţionale, Transporturi sau Industrie”, a afirmat Vera Jourová, în momentul nominalizării.

    Potrivit The Prague Post, Jourová îi va transmite lui Juncker faptul că Guvernul ceh doreşte portofoliul Politicilor Regionale.

  • Ponta: În România preocuparea e să-l atacăm pe cel care ar putea fi comisar, ca în cazul Vosganian

    Ponta a precizat că nu va face nicio declaraţie despre persoana comisarului până când preşedintele desemnat al CE va decide portofoliul care va fi acordat României.

    “Mi se par extrem de iresponsabile, chiar ticăloase declaraţiile din România prin care deja este atacat orice posibil comisar european”, a declarat premierul Victor Ponta.

    El a arătat că în 27 de ţări în acest moment toată clasa politică munceşte pentru obţinerea unui portofoliu cât mai bun.

    “În România, în tradiţia clasică a ultimilor zece ani, principala preocupare este să-l atacăm pe cel care ar putea fi comisar european. La fel s-a întâmplat, extrem de condamnabil din punctul meu de vedere, atunci când domnul Vosganian putea să ocupe un portofoliu important. A fost omorât din România de tot felul de ticăloşi şi am ajuns să avem un portofoliu, să zicem, de mâna a doua, cum a avut domnul Orban. Aceeaşi tactică se încearcă şi acum. Din fericire, am reuşit să ţin negocierile mult timp departe de cei care vor să ne strice aceste negocieri şi interesul nostru naţional. Şi acum este un pic târziu să strice ce am negociat”, a mai afirmat Victor Ponta.

    Premierul Victor Ponta l-a informat în data de 30 iulie pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, despre cele două propuneri ale Guvernului pentru comisar european, informarea conţinând inclusiv numele celor propuşi, respectiv Dacian Cioloş şi Corina Creţu.

    Ponta i-a transmis lui Zgonea, în calitatea sa de preşedinte al Camerei Deputaţilor, în data de 30 iulie, pentru informare, scrisoarea pe care i-a adresat-o preşedintelui ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, referitoare la propunerile Guvernului privind viitorul comisar european din partea României.

    În scrisoarea transmisă lui Juncker, Ponta i-a transmis acestuia faptul că Dacian Cioloş este prima propunere pentru un portofoliu care ar acoperi dezvoltarea regională şi agricultura.

    “Dacă prima noastră propunere nu corespunde arhitecturii pe care o aveţi în vedere pentru viitoarea Comisie, am dori să luaţi în considerare candidatura doamnei vicepreşedinte al PE, Corina Creţu, pentru un portofoliu care va fi discutat cu dumneavoastră ulterior”, i-a scris Ponta lui Juncker.

    Premierul Victor Ponta a precizat, sâmbătă, răspunzând unei întrebări, că cea de a doua nominalizare pentru comisarul european din partea României este “categoric o femeie”, dar nu a oferit un nume.

    El a menţionat că, în scrisoarea transmisă la Bruxelles, prima opţiune a României este portofoliul Agriculturii, pentru Dacian Cioloş.

    Întrebat dacă poate confirma informaţia apărută pe surse potrivit căreia cea de a doua propunere o vizează pe Corina Creţu, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma, dintr-un motiv foarte simplu. În momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie (…) asupra faptului că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că, altfel, Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi”.

    Deşi iniţial spusese că a avut o discuţie cu preşedintele Băsescu şi şefii celor două Camere ale Parlamentului despre nominalizarea lui Dacian Cioloş, Victor Ponta a afirmat ulterior că nu s-a consultat cu preşedintele cu privire la niciuna dintre nominalizări.

    “Nu, nu m-am consultat nici cu privire la prima. Dânsul şi-a exprimat opţiunea pentru domnul Cioloş şi mi s-a părut o opţiune bună, dar altfel domnia sa n-are absolut nicio atribuţie în desemnarea comisarului european” , a spus Ponta, înrebat dacă l-a consultat pe preşedinte cu privire la a doua nominalizare.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că, “spre surprinderea” sa, a aflat că România a transmis două nominalizări pentru funcţia de comisar european, fapt despre care ştie de la Bruxelles.

    Traian Băsescu a fost întrebat despre a doua nominalizare făcută de Guvern pentru postul de comisar european, însă a refuzat să precizeze despre cine este vorba.

    “Eu ştiu că sunt două nominalizări, dar nu ştiu care”, a răspuns şeful statului la întrebarea jurnaliştilor.

    Jean-Claude Juncker începe marţi discuţii cu candidaţii pentru postul de comisar, urmând ca din Slovenia, care a propus trei nume, să o audieze pe Alenka Bratusek, a declarat luni purtătorul de cuvânt Natasha Bertaud, care nu a dorit să spună cu cine va discuta preşedintele CE din partea României.

    Europarlamentarul PSD Corina Creţu a fost confirmată de preşedintele desemnat al CE, Jean-Claude Juncker, drept propunerea României pentru funcţia de comisar european, scrie Gândul citând surse de la Bruxelles potrivit cărora Creţu ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • Ponta: România poate obţine un portofoliu mai important propunând o femeie comisar european

    “Prima opţiune a României este agricultura pentru domnul Cioloş. De altfel, domnul Cioloş mi-a spus foarte clar că ideea este să fie comisar la agricultură, nu la cine ştie ce alt domeniu pe care nu-l cunoaşte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Victoria.

    Întrebat de ziarişti dacă a doua propunere este europarlamentara Corina Creţu, aşa cum a transmis în cursul zilei de sâmbătă agenţia Mediafax, Ponta a răspuns: “Nu vă pot confirma dintr-un motiv foarte simplu: în momentul în care domnul Juncker anunţă clar portofoliul acordat României, atunci avem şi propunerea. Vă pot confirma faptul că am avut o discuţie – de altfel se discută acest lucru pe plan european – despre faptul că avem posibilitatea de a propune o femeie pentru a fi comisar european, pentru că altfel Comisia Europeană nu va trece în Parlamentul European dacă nu are respectat principiul balanţei între femei şi bărbaţi. Asta vă pot confirma”.

    Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să-şi selecteze comisarii pe baza propunerilor făcute de statele membre UE şi va face publică săptămâna viitoare componenţa noii Comisii Europene.

    Premierul a confirmat însă că a doua propunere din partea României este o femeie. “Categoric este o femeie, pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obţinem un portofoliu mai important, e adevărat. Dar nu vă pot da toate detaliile care ţin de negocieri, pentru că nu cred că se procedează în acest fel. Iar, de altfel, nu aş fi dat aceste detalii până săptămâna viitoare, când urmează să anunţe domnul Juncker, dacă domnul Băsescu nu se trezea vorbind cum s-a trezit astăzi”.

    Referirea premierului vizează o declaraţie de sâmbătă a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că nu a fost informat de faptul că România are două propuneri de comisari europeni în loc de una şi că a aflat acest lucru abia la Bruxelles, cu prilejul lucrărilor Consiliului European.

  • Ponta a discutat cu Juncker despre propunerea României pentru funcţia de comisar european

     Preşedintele CE l-a informat pe Ponta că va discuta cu toţi premierii din statele UE, pentru a prelua toate propunerile privind componenţa viitoarei Comisii Europene. Ulterior, Juncker va transmite statelor membre propunerile sale cu privire la portofoliile care le revin în perspectiva viitoarei Comisii, informează Guvernul.

    Executivul precizează totodată că, potrivit legii, toate procedurile aferente trebuie derulate strict de către Guvern, cu informarea Parlamentului.

    “Conform legii, după acest anunt, Guvernul va urma toate procedurile necesare, inclusiv informarea Parlamentului României. Potrivit Tratatului de la Lisabona, precum şi potrivit Legii 373/2013, privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, Guvernul este cel care trebuie să deruleze toate aceste proceduri şi va acţiona în consecinţă”, mai transmite Executivul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Îl propun pe Cioloş comisar european. Nu pot să nu-i spun azi un nume lui Juncker

     Şeful statului, care pleacă miercuri la Bruxelles pentru Consiliul European extraordinar, a precizat că îl va propune tot pe Dacian Cioloş pentru postul de comisar european.

    Referindu-se la declaraţiile premierului Victor Ponta, care a spus că şeful statului nu are mandat pentru a face nominalizarea de comisar european, Traian Băsescu a spus: ”Eu nu am nevoie de mandat, eu am obligaţia să apăr interesul naţional”.

    Preşedintele a precizat că, şi în timpul guvernelor Tăriceanu şi Boc, desemnarea comisarului european a făcut-o Guvernul, dar ”în bun acord” cu el.

    ”Când Tăriceanu a încercat să o facă de capul lui fiind cocoş cu Vosganian, nu s-a putut”, a adăugat Traian Băsescu.

    El a menţionat că premierul Victor Ponta trebuia să deruleze deja procedura pentru desemnarea comisarului european, care trebuia să fie audiat în comisiile parlamentare de resort.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro