BusinessMagazin

Tag: comenzi

  • Prosecco la orice oră

    „Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Iniţial, îşi promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toţi colaboratorii o ştiau drept „fata cu prosecco”, aşa i-a rămas numele. Ce face ea? După cum şi brandul o sugerează, livrează prosecco mereu şi oriunde, ca să dea gust momentelor în care puţin alcool este tot ceea ce lipseşte.

    Businessul s-a născut din bani împrumutaţi de la prieteni şi din dorinţa de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou şi să aibă aceleaşi sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivaţie şi îşi dorea să facă ceva care să-i pună imaginaţia la încercare.

    „Aşa că mi-am dat demisia, m-am angajat la un business mic care nu a evoluat aşa cum plănuisem, din cauza investitorilor, am încercat un alt business asemănător în parteneriat cu o persoană, însă ne-am dat seama că nu aveam aceeaşi viziune, am renunţat şi am pornit la drum singură, fără niciun ban în buzunar”, îşi aminteşte Alina Chiticaru.

    Investiţia iniţială a fost de circa 5.000 de euro, bani împrumutaţi de la prieteni. A fost greu la început să găsească clienţi care să aducă venituri fixe lunare, precum magazine de vinuri şi restaurante, dar într-un final a reuşit.

    O altă problemă a fost găsirea furnizorilor de vin din Italia, care cereau mereu plata în avans şi comenzi minime, dar a avut noroc cu un colaborator din România care îi este şi prieten acum şi împreună aduceau comenzile, astfel încât cheltuielile să fie convenabile. Aşa că a continuat să livreze vinuri şi diverse combinaţii de cadouri, iar acum se gândeşte ce poate face pentru a continua să se dezvolte.

    „Până la sfârşitul anului sper să îmi upgradez site-ul pe care l-am făcut singură, deci are destul de multe lipsuri, şi să vând cât mai multe cadouri personalizate pe care oamenii să le ofere celor dragi, aducându-le bucurii binemeritate după atât de mult stres.”

    Livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine ştie ce ocazie şi aşa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar şi într-un ambalaj drăguţ, pentru a face experienţa completă. Aşa se face că, la Fata cu prosecco, se pot găsi sticle de vin de la 15 la 200 de lei.

    „Pandemia a venit fix după prezenţa mea la două târguri, iar asta cred că m-a salvat, fiindcă restaurantele şi magazinele au fost închise, deci încasările mele de la ele au fost blocate, aşa că toţi clienţii întâlniţi la târguri şi toţi prietenii mei s-au aprovizionat şi încă o fac de la mine. Deci, cumva, nu pot să mă plâng. Bineînţeles că nu e perfect, dar este ok”, spune Alina Chiticaru despre perioada zbuciumată pe care a adus-o anul 2020.

     

    La Fata cu prosecco, se pot găsi sticle de vin de la 15 la 200 de lei.

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bambooda – brand de hârtie igienică din bambus (Bucureşti)

    Fondator: Dan Cornea

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Prezenţă: naţională

     

    Colina Farms – fermă de legume organice (Băbuţiu, jud. Cluj)

    Fondator: Liviu Baltă

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: peste 1 mil. lei (211.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Cluj

     

    Atelier Panda – self-service auto (Bucureşti)

    Fondator: Dan Pantilin

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: zona Pantelimon din Bucureşti

     

    Şcoala de drift Sorin Ene (Bucureşti)

    Fondator: Sorin Ene

    Prezenţă: Bucureşti

     

    DeLaAndrei – business cu plante aromatice (Poiana Mare, jud. Dolj)

    Fondator: Andrei Segărceanu

    Investiţie iniţială: 50.000 de lei
    (10.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 100.000 de lei (21.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Comenzile fabricilor germane au depăşit nivelurile prepandemie în octombrie

    Comenzile fabricilor din Germania au crescut pentru a şasea lună consecutiv în octombrie şi au depăşit nivelurile de dinaintea crizei, semn de rezistenţă în creştere a sectorului manufacturier în faţa pandemiei, relatează Bloomberg. Cererea a avansat cu 2,9%, de aproape două ori peste estimările economiştilor.

  • Cât cheltuie companiile pentru cadourile angajaţilor în plină pandemie şi în ce domenii se remarcă cele mai mari investiţii în coşurile cadou

    Pe fondul pandemiei, piaţa de coşuri cadou şi cadouri de Crăciun pentru angajaţi şi colegi este în creştere cu 30% faţă de anul precedent, spun reprezentanţii companiei Debonaire, un business activ pe această nişă. Potrivit lor, creşterile se văd mai ales pe categoria de cadouri de Crăciun pentru angajaţi, majoritatea firmelor dorindu-şi să suplinească apropierea fizică faţă de echipă prin recompense materiale pentru munca prestată în acest an, iar valoarea medie a comenzilor se situează undeva în jurul valorii de 110 lei.

    Creşterea s-a observat nu doar la nivel de sume investite în cadouri corporate, ci şi în numărul de clienţi. Potrivit reprezentanţilor businessului, cu 25% mai mulţi clienţi au ales să ofere coşuri cadou cu produse selectate de la producători locali şi internaţionali, din portofoliul companiei. Printre industriile în care s-au observat cele mai mari creşteri ale investiţiilor în de coşuri cadou de Crăciun pentru echipă şi parteneri în 2020 s-au numărat industriile de publicitate, retail, imobiliare, IT & tehnologie şi financiar-asigurări.

    „Spre deosebire de anii trecuţi, când majoritatea cadourilor de Crăciun pregătite de noi pentru companii erau dedicate partenerilor, în acest an am observat o creştere a numărului de cadouri dedicate echipei. De asemenea, cadourile de Crăciun pentru copiii angajaţilor au fost şi ele şi în acest an în topul comenzilor. Faţă de anul trecut, valoarea medie a comenzilor a crescut şi ea cu aproximativ 30% datorită faptului că 80% dintre cadouri sunt destinate angajaţilor şi nu partenerilor, aşa cum era în anii precedenţi. În aceste condiţii, majoritatea se duc cu bugetele spre 100-150 lei, suma neimpozabilă. Ca şi în anii trecuţi, primim comenzi majoritar din Bucureşti, însă cadourile noastre a ajuns şi în companii din Timişoara, Braşov sau Cluj, spre exemplu.”, notează Codruţa Miron, proprietar Debonaire.

    Cadourile personalizate, cum ar fi felicitările gravate, decoraţiunile personalizate cu logo-ul companiei, sunt preferate de majoritatea clienţilor. În acest sezon de sărbători, 70% dintre comenzi au inclus produse personalizate prin gravură sau print UV. „Majoritatea clienţilor au optat pentru mesaje personalizate sau gravură cu logo-ul sau sloganul companiei. 70% dintre comenzi se livrează individual la fiecare destinatar acasă. O altă schimbare interesantă dată de această schimbare a destinaţiei de livrare, a fost faptul că majoritatea clienţilor au renunţat la a include băutură în coşurile cadou pentru a asigura siguranţa transporturilor”, adaugă Codruţa Miron.

    Producătorul de coşuri corporate pregăteşte deja cadourile pentru sezonul de primăvară, când oferta va conţine dedicaţii speciale pentru 1-8 Martie şi sărbătorile de Paşte.

  • Ce tendinţe s-au remarcat în comportamentul de achiziţie al românilor în perioada reducerilor de Black Friday

    ContentSpeed, platformă locală de eCommerce, prezintă bilanţul pentru Black Friday 2020, perioada 13 – 15 noiembrie, pentru top 100 magazine online care folosesc serviciile companiei. Astfel, spun reprezentanţii businessului, chiar dacă nu toate magazinele au avut campanii speciale în acest weekend, majoritatea dintre ele au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de comenzi. „Acest lucru arată că românii au un apetit ridicat de shopping, mai ales în perioada reducerilor masive: 33.048 comenzi acumulate în platformă în doar 3 zile.”

    Faţă de 2019, primele 100 de magazine din platforma ContentSpeed au generat creştere de 234% a valorii comenzilor. În weekendul 13 – 15 noiembrie au fost înregistrate cu 154% mai multe comenzi decât cu o săptămână în urmă, iar valoarea acestora a fost cu 136% mai mare. „Astfel, se dovedeşte că românii se abţin de la cumpărături înainte de Black Friday, tocmai pentru a putea beneficia de aceste reduceri speciale”, spun reprezentanţii businessului.

    Acelaşi bilanţ arată că peste 50% dintre comenzile înregistrate au fost achitate online, cu cardul. Cea mai mare comandă a fost în valoare de 33.016 lei şi a fost din domeniul piese auto – moto.
    Pentru românii care au făcut cumpărături în această perioadă, valoarea medie a unei comenzi a fost de 852 de lei, în creştere cu 350% faţă de campaniile de Black Friday din 2019. Regiunile din ţară cu cele mai multe comenzi au fost Bucureşti, Cluj, Ilfov, Iaşi, Timiş şi Constanţa.

    Cele mai bune momente de cumpărare, după numărul de comenzi, au fost pe 13 noiembrie, în intervalul orar 00:20-00:30. Când au fost înregistrate 262.000 vizualizări pe toate cele 100 de magazine online. Orele de vârf ale comenzilor s-au înregistrat tot pe 13 noiembrie, în intervalele orare 00:00-01:00 şi 09:00-12:00.

    Domenii care au înregistrat cele mai spectaculoase valori ale comenzilor online

    Ca în fiecare an, interesele de achiziţie au variat foarte mult şi campaniile comercianţilor au fost vânate de cumpărători. Astfel, pentru domeniul fashion & beauty, cu magazinele online ca Sephora, Teilor, Cellini şi Mizar, creşterea a fost cu 205% faţă de weekendul precedent. Valoarea medie pentru un coş de cumpărături a fost de 538 lei, în creştere cu 303% faţă de 2019.
    Românii au arătat un interes crescut pentru bijuterii, haine, cosmetice şi parfumuri, dat fiind faptul că în acest domeniu, de Black Friday, reducerile pot fi substanţiale. Multe dintre aceste produse sunt achiziţii pentru cadourile de sărbători.

    În sectorul casă & grădină, pentru magazine precum Romstal, Regata, Vinca, achiziţiile au fost în creştere încă de la debutul pandemiei. Valoarea unei comenzi de Black Friday a fost mai mare cu 72% faţă de weekendul precedent. Comanda medie a avut valoarea de 1.879 lei, mai mare cu 534% faţă de anul anterior. Aceste creşteri sunt o consecinţă directă a contextului actual, în care oamenii stau mai mult acasă şi îşi doresc să investească în confortul acesteia. Mai mult, s-au înregistrat şi creşteri spectaculoase pentru achiziţiile de locuinţe noi.

    Nici domeniul farmaceutic nu a fost mai prejos, fiind o nişă care a avut creşteri de peste 1.000% încă din martie. Deşi niciuna dintre farmaciile analizate (Remedium Farm, Professional FarmaLine, DucFarm sau OptiFarm) nu a avut campanii speciale de reduceri, acestea au beneficiat de creşteri cu 51% faţă de weekendul de înainte de Black Friday. Valoarea medie a comenzii a fost de 161 lei, în creştere cu 265% faţă de anul anterior. Pharma este un domeniu proaspăt intrat în online, datorită schimbărilor legislative din 2018, care permit vânzarea online de medicamente fără reţetă.
    Pentru domeniul gifts & hobby, analizat prin prisma retailerilor Diverta, NovaPan, Chocolat (alimente, decoraţiuni pentru casă, cărţi şi produse care se pretează pentru cadouri), comanda medie a fost în valoare de 350 lei, în creştere cu 262% faţă de anul trecut.

    Sectorul dedicat copiilor, kids & toys, reprezentat de magazinele Chicco, Editura Diana, Librăria Compas, este în creştere cu 175% faţă de weekendul anterior şi cu 93% faţă de Black Friday 2019. Valoarea medie a comenzii a fost de 190 lei, într-o uşoară scădere faţă de anul precedent. Însă, pentru aceste nişe consacrate, comercianţii pregătesc campanii masive pentru finalul lunii noiembrie, în ajunului sărbătorii de Moş Nicolae.

    Sectorul de distribuţie B2B este o nişă surpriză în comerţul electronic pentru că afacerile tradiţionale au început transformarea digitală, iar rezultatele încep să apară. Portalurile B2B analizate au fost Nexxon, BladeMotors, Merkur, Ravenol, Omfal, Lila Rossa şi fac parte din industrii diferite: FMCG, anvelope, materiale educaţionale, cosmetice profesionale. Acestea prezintă caracteristici similare, motiv pentru care, analizate împreună, ajung la o valoare medie a comenzilor de 1.791 lei, în creştere cu 262% faţă de anul anterior.

    Tendinţe noi în comportamentul de achiziţie al românilor

    În baza analizei de Black Friday, specialiştii ContentSpeed au putut observa mai multe tendinţe în comportamentul de cumpărare şi anume faptul că oamenii planifică cu mai multă atenţie achiziţiile de bunuri din diferite categorii. Aceştia urmăresc preţurile din timpul anului şi pot aştepta câteva zile în plus pentru a obţine reduceri substanţiale. Mai mult, cheltuielile pentru casă continuă să reprezinte o investiţie atractivă. În egală măsură, domeniul farmaceutic beneficiază de vânzări crescute, în contextul creşterii interesului clienţilor pentru sănătate.

    Reprezentanţii ContentSpeed le recomandă magazinelor să pregătească promoţii şi în următoarele două weekenduri deoarece, spun ei, ar fi, cu siguranţă, de interes pentru clienţi să vadă o campanie în ultima vineri din noiembrie, data de „Black Friday clasic”. Mulţi cumpărători n-au prins produsele dorite, astfel încât sunt atenţi dacă magazinele vin cu oferte speciale. Preponderent, aceste idei sunt utile pentru cei care vând produse care pot fi oferite cadou.

    „Black Friday e un moment axat în special pe atragerea de noi clienţi (în detrimentul profitului), iar următorii paşi sunt cei de fidelizare a noilor clienţi. Sunt recomandate campaniile de remarketing şi newsletterele ulterioare către clienţii noi. În acest context, foarte importantă este luna decembrie, care pentru multe verticale de business aduce cele mai mari vânzări. Sunt necesare campanii dedicate în această lună pentru a avea vânzările estimate”, adaugă reprezentanţii platformei.

    Ţinând cont de contextul actual, românii vor căuta reduceri în continuare, notează ei, „aşadar este momentul optim ca magazinele online să pregătească promoţii atractive pentru a veni în întâmpinarea lor”.

    ContentSpeed este o platformă românească de eCommerce, activă din anul 2003. În portofoliul de clienţi se regăsesc branduri ca: Sephora, Teilor, Herlitz, Cellini, Diverta, Chicco, Romstal, Wurth România, Teraplast SA, Nexxon etc. Printre serviciile disponibile se numără: dezvoltarea de magazine online la cheie, web design, aplicaţii de mobil, mentenanţă, update şi consultanţă de business.

  • Afacerea pentru care pandemia de COVID-19 a fost cel mai bun lucru. Aceasta a crescut într-un ritm alert

    În timp ce pe unii jucători pandemia de COVID-19 i-a obligat să tragă obloanele, pentru alţii a turnat apă la rădăcină, multe businessuri înflorind în noul context financiar. Este şi cazul Glovo România, una dintre cele mai importante companii din piaţa locală de servicii de livrare rapidă.

    2020 este un an foarte surprinzător pentru noi. Ne aşteptăm să evoluăm, pandemia ne-a avansat cu şase luni în dezvoltarea businessului”, a declarat Victor Răcariu, general manager Glovo CEE, în cadrul unei conferinţe de presă organizate recent.

    Deşi „departe de mine că cineva va ieşi câştigător din toată povestea asta”,  după cum s-a exprimat executivul în evenimentului, referindu-se la contextul actual în care se află mediul de business, compania pe care o conduce se numără totuşi printre câştigătorii actualei crize, după ce riscul infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi măsurile impuse de autorităţi în prima parte a anului i-au determinat pe români să rărească vizitele la cumpărături sau ieşirile la terase. Această creştere a venit, însă, după „o scădere foarte accentuată”, înregistrată la începutul anului, „probabil, pe baza unui aprovizionări foarte abundente a oamenilor înainte de a fi închis totul, cam dpuă săptămâni, până au rămas fără produse, şi au început să iasă sau să comande.”

    De la începutul anului, peisajul local al serviciilor de livrare s-a schimbat radical. Am asistat atât la exituri, cum e cazul celor de la Uber Eats, cât şi la noi apariţii, precum Bolt, la rebranduiri, şi aici avem exemplul Tazz by Emag, fostă EuCeMananc, dar şi la extinderi. Parte a ultimei categorii, după un an în care a înregistrat o cifră de afaceri de 32,3 milioane de lei, dar şi pierderi de 30,8 milioane de lei potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, platforma Glovo România, parte a companiei spaniole Glovo, raportează anul acesta o expansiune puternică a prezenţei în piaţa locală, în 23 de localităţi noi, dar şi o creştere cu 400% a valorii tranzacţionate faţă de anul trecut, până la 150 de milioane de euro, cât estimează reprezentanţii businessului pentru sfârşitul acestui an. „Am reuşit să ne extindem foarte digitalizat.

    Discuţiile cu restaurantele au fost prin telefon, curierii au participat la cursuri online pentru a învăţa cum funcţionează aplicaţia. Investiţia a fost mică, motiv pentru care am putut să ne extindem. Am intrat în câte trei oraşe pe săptămână”, spune executivul fără  să ofere cifre pentru investiţiile realizate.

    Potrivit lui Răcariu, odată cu instaurarea stării de urgenţă şi a adoptării măsurilor de distanţare socială, clienţii au început să apeleze din ce în ce mai des la serviciile platformei, aşteptările sale pentru acest an vizând atingerea unui număr de 10 milioane de comenzi. Portofoliul local de parteneri include aproximativ 2.500 de businessuri, printre care restaurante, jucători din retailul alimentar şi farmacii. „Viziunea noastră este să avem pe platformă orice magazin de la care oamenii pot achiziţiona ceva. Zona de restaurante este cea mai mare, anul acesta am adus în platformă peste 1.500 de restaurante.” Fără a oferi cifre legate de comisioanele practicate, executivul spune că acestea variază în funcţie de mai multe aspecte. „Spre exemplu, doi factori importanţi sunt specificul restaurantului şi oraşul în care se află. Iar acestora li se mai adaugă alte criterii precum poziţionarea, dacă deţine flotă proprie şi livrează cu aceasta. Chiar şi dacă vrem să vorbim de cât câştigă un curier, venitul acestuia depinde de anumite variabile şi nu putem oferi o valoare specifică, pentru că aceasta se schimbă şi evoluează constant.”

    Faţă de perioada pre pandemie, Victor Răcariu notează că în obiceiul de consum al clienţilor s-au remarcat îndeosebi schimbări de volum, şi asta mai cu seamă la începutul crizei sanitare. „Dacă vorbim de supermarketuri, oamenii cumpără cam aceleaşi produse, însă într-o cantitate mult mai mare – cele mai frecvente aici sunt bananele şi apa”, urmate de sucuri. În schimb, pe zona de restaurante, „un lucru cred că o să rămână constant indiferent de perioada în care ne aflăm”, adaugă el: „iubirea oamenilor pentru burgeri, pizza, paste şi shaorma.” Valoarea medie a unei comenzi plasate în aplicaţia Glovo a fost anul acesta de 65 de lei la nivelul Capitalei şi de 56 de lei în celelalte oraşe, cu o comandă record de 3.800 de lei, iar cele mai populare intervale orare au fost 11:00-13:00 şi 18:00-20:00. În ceea ce priveşte oraşele cu cel mai mare număr de comenzi plasate, acestea sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj, urmate de Braşov, Iaşi, Constanţa şi Craiova.

    Comparativ cu celelalte pieţe din CEE pe care le conduce (Croaţia, Serbia, şi, proaspăt adăugată în portofoliu, Republica Moldova), Răcariu spune că România este de departe cea mai mare piaţă de desfacere pentru Glovo, cea mai veche şi, nu în ultimul rând, cu cea mai mare populaţie. „Dacă în România, valoarea tranzacţionată prin intermediul aplicaţiei se va ridica la 150 milioane de euro până la finalul anului, estimarea pentru celelalte pieţe este de 40 de milioane de euro pentru 2020.” În general, produsele cel mai frecvent cumpărate sunt similare în toate ţările, notează executivul. „Există, desigur, produse specifice – de exemplu, Ćevapi în Serbia şi Boškarin în Croaţia. Ca un punct comun al zonei CEE, toate ţările din regiune sunt mari consumatoare de carne.”

    Deşi businessul a mers pe o pantă ascendentă, Victor Răcariu spune că anul acesta nu a fost însă lipsit de provocări. „Prima provocare pentru mine a fost de a prevedea şi gestiona corect şi eficient ce se întâmplă în industria HoReCa, deoarece nu mai ştiam cu exactitate ce restaurante sunt deschise şi cum putem să le ajutăm să livreze cât mai profitabil şi să fie în continuare alături de clienţii lor. Ulterior, am observat cum a crescut zona de livrări din supermarket, care, din punctul meu de vedere, sunt cele mai grele livrări din tot e-commerce-ul. Dacă un utilizator Glovo comandă 50 de produse, iar unul dintre produse, un avocado, spre exemplu, arată mai puţin bine, atunci toată experienţa poate fi neplăcută. Aici încă mai avem mult de lucrat şi de învăţat astfel încât să oferim mereu cea mai bună experienţă clienţilor”, explică el. O altă provocare pe care o menţionează a fost lucratul de acasă, „cel puţin la începutul pandemiei. Acum ne-am dat seama de cum putem să lucrăm cât mai bine şi eficient împreună. Cred că un secret este să le acorzi încredere oamenilor din jurul tău, să îi implici în mod real şi să îi ajuţi sa vadă că ceea ce fac ei are un impact foarte mare în business.” În ceea ce-l priveşte, executivul, care a fost, de altfel, şi primul angajat din piaţa locală, încă din mai 2018, de când a fost lansată aplicaţia, spune că agenda nu i s-a schimbat foarte mult pentru că în general o controlează extrem de bine şi îşi alocă un spaţiu suficient pentru gândire, în linişte. „E adevărat, acum, toamna, este o perioadă mult mai încărcată pentru că au fost destul de multe proiecte care se derulau simultan.”

    În prezent, echipa locală a companiei este formată din 45 de angajaţi cărora li se mai adaugă 20 de persoane care lucrează în telesales şi content, „surse externe, dar care lucrează direct cu echipa noastră, sub managementul nostru. Acestei echipe mari i se adaugă alţi 140 de colegi, care lucrează în call center.” Cei peste 40.000 de curieri înscrişi pe platforma Glovo – 13.000 în Capitală şi 27.000 în provincie – dintre care 5.000 activi săptămânal, nu au statutul de angajaţi cu carte de muncă, ci doar de colaboratori, unii fiind angajaţi de alte firme, în timp ce alţii lucrează prin PFA-uri. Potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei, aceştia vor înregistra în 2020 venituri cumulate de circa 23 de milioane de euro. Exclusivismul nu este însă o cerinţă pentru încheierea unei colaborări. „Cel mai probabil majoritatea curierilor care fac acest serviciu de mult timp au încercat toate platformele disponibile până acum. Nu avem un număr exact, dar ştim curieri parteneri care activează în timpul săptămânii pe Glovo, iar în weekend cu altă platformă de delivery.”

    Prezentă astăzi în 33 de oraşe, compania are în plan extinderea în alte 32 de localităţi în 2021. Când vine vorba de valoarea tranzacţionată, obiectivele sunt la fel de ambiţioase, reprezentanţii businessului vizând o evoluţie de până la 230 de milioane de euro anul viitor. În ceea ce priveşte aplicaţia Glovo, estimările companiei prevăd în 2021 o creştere cu 1 milion de descărcări, până la 3 milioane. Tot pentru anul viitor, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă în Capitală şi împrejurimi, în zone cu densitate mare a populaţiei, dar cu număr redus de restaurante, precum Bucureştii Noi, Pantelimon sau Popeşti-Leordeni, trei „cook rooms”, mici bucătării pe care să le subînchirieze restaurantelor, cu scopul de a prepara produsele destinate exclusiv livrării. „Investiţia într-o cook room va fi în jurul sumei de 150.000 şi 200.000 de euro”, precizează şeful Glovo.

    Pe plan internaţional, start-up-ul lansat în Barcelona în urmă cu 5 ani şi prezent astăzi în 28 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, America de Sud şi Africa are un portofoliu de peste 25.000 de parteneri asociaţi şi funcţionează cu un număr de 50.000 de curieri, înregistrând, lunar, peste 2,5 milioane de utilizatori activi.

  • eMag după primele patru ore de Black Friday: Peste 840.000 de comenzi în valoare de peste 344,6 mil. lei

    eMag, cel mai mare retailer online din România, înregistrează cifre record de Black Friday, după ce în primele patru ore compania a vândut 840.571 de produse în valoare totală de peste 344,6 mil. de lei, potrivit eMag.

    De asemenea, plata cu cardul are o pondere de 54% din totalul comenzilor.

    În această campanie de Black Friday participă peste 5.500 de selleri prezenţi pe platforma eMag Marketplace. Astfel, din cele peste 800.000 de produse vândute până în prezent, peste 177.000 sunt comenzi înregistrate pe platforma Marketplace.

    Până în prezent, aproximativ 14.224 de comenzi reprezintă produse de protecţie, specifice contextului pandemic.

    În cele aproximativ patru ore de când compania a dat startul la campania de Black Friday, eMag a înregistrat peste 5,1 milioane de vizite, din care peste 80% au fost de pe mobil. Conform eMag, aproape 40.000 de clienţi sunt noi.

    eMag a dat start-ul Black Friday în jurul orei 7.30, iar în primele 10 minute consumatorii au comandat peste 55.000 de produse.

    Cele mai comandate produse până în acest moment sunt televizoare şi sisteme audio – peste 40.000, articol pentru casă – peste 115.000,  electrocasnice mici – peste 58.000, articole de fashion – peste 31.000, băuturi şi cafea – aproape 40.000 şi smartphoneuri şi smartwatcg-uri – peste 42.000.

    De asemenea, top cele mai mari valori înregistrate pe comandă au venit din Bucureşti – aproape 100.000 lei, Cluj-Napoca – peste 81.000 lei, Piatra Neamţ – peste 72.000 lei, Voluntari – 45.000 lei, Pantelimon – peste 37.200 lei, Bucureşti – 33.400 lei, Bucureşti – 32.200 lei, Bucureşti – 29.400 lei, Bucureşti – 29.200 lei, Bucureşti – 27.700 lei.

     

  • KFC lansează platforma proprie de comenzi online

    KFC România anunţă că a lansat platforma proprie de comenzi online. Astfel, în acest moment, clienţii au la dispoziţie trei variante pentru a-şi comanda acasă produsele din portofoliul companiei: site-ul propriu, serviciul de call center şi platformele partenere de comenzi online, atât în Bucureşti, cât şi în ţară.
    Reprezentanţii businessului spun că platforma online se diferenţiază prin exclusivitate, oferind consumatorilor o serie de oferte unice, dedicate acestui nou canal. În prezent, aceasta este disponibilă doar pentru Bucureşti, unde comenzile online vor fi livrate prin serviciul propriu KFC Delivery. În ţară, livrarea se realizează în continuare prin intermediul platformelor online partenere care activează în oraşul respectiv. 

    „Având în vedere contextul actual, planul este să consolidăm zona de livrări pentru a acoperi cât mai multe arii, atât din Bucureşti, cât şi din ţară, în cel mai variat şi eficient mod posibil”, a declarat Marian Gogu, director general, KFC România.

    Început cu două restaurante în Bucureşti, serviciul KFC Delivery s-a extins treptat la 79 de locaţii în 32 de oraşe, până în prezent. Noua platformă digitală contribuie semnificativ la dezvoltarea business-ului, cu o investiţie ce va avea un impact vizibil imediat, dar şi pe termen lung.
    Lansarea platformei vine într-un moment foarte potrivit, într-un context în care există un focus clar pe zona de livrare, aflată în continuă ascensiune, spun reprezentanţii companiei. Planurile sunt, aşadar, de continuare a investiţiilor în dezvoltarea şi expansiunea pilonului de livrare la nivel de business, atât pentru a îmbunătăţi logistic ariile de acoperire, cât şi experienţa la nivel de interacţiune cu consumatorii.

  • Capitalistul care a transformat un business dintr-un orăşel de provincie într-un retailer internaţional

    Pornind de la un mic business cu comenzi prin poştă, deschis într-un orăşel de provincie suedez, Johan Petter Åhlén a reuşit să se adapteze vremurilor actuale şi să construiască un lanţ puternic de retail, pe care l-a transformat într-unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din Suedia.

    Johan Petter Åhlén s-a născut pe 13 aprilie 1879 în Suedia, în familia fermierilor Marits Anders Andersson şi​ Brittas Karin Christoffersdotter. La naştere, el s-a numit Johan Petter Andersson, însă, pentru a nu fi confundat cu alte persoane, a ales să îşi schimbe numele după locul natal, Åhl, în Åhlén. 
    În 1899 antreprenorul a fondat compania de comenzi prin poştă Åhlén & Holm în oraşul natal, avându-l drept partener de business pe unchiul său, Erik Holm. Primul catalog al companiei număra 277 de produse iar primul articol vândut a fost un portret tipărit al familiei regale. Produsul a avut un mare succes, fiind vândut în peste 100.000 de exemplare.În 1902, el a preluat integral acţiunile businessului iar patru ani mai târziu a lansat o altă afacere, editura Åhlén & Åkerlunds, alături de Erik Åkerlund.
    Åhlén a fost căsătorit cu Elin Maria Charlotta Brolin, cu care a avut doi fii, Gösta Mauritz şi Anders Ragnar, amândoi devenind managing directori ai companiei tatălui lor. În 1915, antreprenorul a decis să mute afacerea în Stockholm, într-o clădire cu şapte etaje, de peste 100.000 de metri pătraţi. Astăzi, sediul central al companiei se află în continuare la aceeaşi adresă.
    În paralel cu lumea businessului, Åhlén s-a remarcat şi în cea a sportului. El a fost un pionier al curlingului suedez, primind medalia de argint la Olimpiada de iarnă din 1924, de trei ori campion al Suediei şi vicepreşedinte al Asociaţiei Suedeze de Curling, între 1935-1938.
    Antreprenorul a murit in 1939 în timp ce traversa oceanul Atlantic, călătorind dinspre New York spre ţara natală. 
    În 1988, compania sa a fost preluată de Axel Johnson AB, iar în anii ’90 s-a transformat într-un lanţ modern de retail cu reputaţie internaţională. Afacerea se axează pe trei domenii de activitate: modă, frumuseţe şi articole pentru casă. Businessul este astăzi unul dintre cele mai puternice branduri din Suedia, cu circa 57 de unităţi în toată ţara. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul oficial al companiei, afacerea cu 3.000 de angajaţi  înregistrează, anual, o cifră de afaceri de 4,8 miliarde de SEK (peste 46 de milioane de euro) şi un număr de peste 80 de milioane de clienţi.

  • Evoluţie spectaculoasă a vânzărilor şi a valorii comenzilor pentru aproape 1.500 de magazine online înscrise pe o platformă locală de eCommerce. Ce creşteri au înregistrat

    Numărul comenzilor efectuate la magazinele online înscrise pe platforma locală SaaS de eCommerce MerchantPro a crescut cu 44% în primele şase luni ale anului, în timp ce valoarea comenzilor a crescut cu 62% în acelaşi interval de referinţă. Dinamica din starea de urgenţă s-a menţinut şi, mai mult decât atât, a continuat trendul ascendent, semn că schimbarea de comportament a retailerilor şi clienţilor este mult mai profundă, iar migrarea spre achiziţiile online este o măsură luată pe termen lung. 

    La nivelul celor aproximativ 1.500 de magazine din România active pe platforma MerchantPro, numărul tranzacţiilor a crescut în luna iunie cu aproximativ 50% faţă de perioada similară din 2019.
    Din perspectiva valorică, dinamica este mult mai mare, creşterea înregistrată fiind de 95% faţă de iunie 2019. Se remarcă o dinamică specială şi în evoluţia cifrelor de la săptămână la săptămână, în perioada 15-21 iunie creşterea fiind de 182% faţă de perioada similară a anului trecut.

    „Am urmărit cu atenţie evoluţia de la săptămână la săptămână începând cu luna martie, iar tendinţa generată de pandemie a devenit noua normalitate: cumpărăturile online nu mai sunt un comportament forţat de context, ci adoptat de un segment tot mai mare de clienţi. Cifrele arată o schimbare profundă şi o migrare pe termen lung către online, atât din partea clienţilor – comportament reflectat de numărul şi valoarea comenzilor, cât şi din partea retailerilor – numărul magazinelor noi de pe platformă fiind într-o creştere permanentă”, spune Arthur Rădulescu, fondator ShopMania Net, care administrează MerchantPro.

    Magazinele online active care utilizează platforma MerchantPro în România au listate un număr total de peste 5 milioane de produse. Compania a terminat 2019 cu o cifră de afaceri de 500.000 euro, în creştere cu 15% faţă de anul anterior.
     

  • Bazarul agro din online

    Mugurel Gabriel Ionel lucrează în agribusiness de mai bine de 10 ani: a fost agent de vânzări, director zonal, director regional, director naţional, iar ultimul său job a fost de director executiv în cadrul Norofert. „Am decis să ies din managementul Norofert pentru a-mi construi un business propriu. Vlad (Popescu n.red) este înainte de toate prietenul meu şi avem o relaţie la fel de bună în continuare; în plus, businessurile noastre nu se intersectează. Ne adresăm unor categorii de clienţi diferite, prin canale diferite de vânzare.

    Ceea ce reprezintă Norofert astăzi este rezultatul muncii noastre (Vlad Popescu, eu), al echipei de producţie, a echipei de vânzări şi a colegilor din backoffice. Bineînţeles, este rezultatul muncii  tuturor colegilor care au lucrat în Norofert în ultimii cinci ani”, descrie antreprenorul activitatea în care a fost implicat până în luna februarie a acestui an. Producătorul românesc de îngrăşăminte organice Norofert (simbol bursier NRF), la dezvoltarea căruia a contribuit, reprezintă şi cea mai recentă listare de pe piaţa locală.

    Mugurel Gabriel Ionel a luat acum drumul antreprenoriatului pe cont propriu, prin lansarea Agrobazar, despre care spune că îşi doreşte să devină cel mai mare furnizor de produse pentru agro industrie, având drept ţintă piaţa retail: seminţe, pesticide, îngrăşăminte, utilaje, pet food, alimente bio şi convenţionale. „Obiectivul acestui proiect este unul singur: să devină centrul de referinţă pentru piaţa retail atunci când vine vorba de produse care ţin de agricultură, casă şi grădină, utilaje mici (motocoase, motopompe, drujbe etc.), iar diferenţierea să fie generată prin calitatea serviciului oferit de echipa Agrobazar, prin calitatea produselor promovate şi prin cele mai bune preţuri pentru clienţi”, descrie el obiectivele referitoare la proiectul recent lansat.

    Motivaţia de a pleca din cadrul Norofert şi lansarea businessului propriu vine potrivit lui Gabriel Ionel, din idealurile sale: „Am decis să fac acest pas fiind convins de faptul că mai am multe de oferit acestui domeniu (n.r. – agribusiness), iar Agrobazar, cu toate că în acest moment a depăşit pragul  psihologic de 1.000 de clienţi (în mai puţin de două luni de zile de activitate) şi se arată a fi un proiect de succes, reprezintă doar începutul unei reconfigurări a pieţei şi a modului în care cunoaştem astăzi procesul de vânzare.  Pentru că aşa cum am făcut-o pentru toate companiile pentru care am lucrat, cred că pot genera plusvaloare care să contribuie la îmbunătăţirea proceselor, a accesibilităţii  şi a dinamicii pieţelor şi pentru businessul propriu”, spune el.

    Cât despre ideea bazarului online pentru agricultori, spune că aceasta i-a venit în baza unei adaptări naturale la schimbare. „Lucrurile se întâmplă cu o viteză extrem de mare, pieţele evoluează, oamenii se schimbă, îşi schimbă obiceiurile (iar aici includem bineînţeles şi obiceiurile în ceea ce priveşte modul în care fac cumpărăturile). Ideea unui magazin online cu profil agro industrial nu ne aparţine. Astfel de magazine au apărut acum 8-10 ani ca o extensie a businessurilor de familie (fitofarmacii fizice), însă modul în care noi facem lucrurile este total diferit. Dacă majoritatea magazinelor online de profil agro au în portofoliu câteva sute de produse, noi după doar două luni de la lansare avem peste 2.000 de produse active şi disponibile”, descrie antreprenorul specificul businessului.
    După ce au luat decizia lansării acestui proiect, a durat doar o zi să încarce primele 100 de produse de platformă şi să facă prima campanie de publicitate online. „Practic am fost live de a doua zi. Tot atunci am primit şi prima comandă, în valoare de 105 lei. Şi singura din ziua aceea. Am fost foarte entuziasmaţi”, mărturiseşte el. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de 12.000 de euro, bani direcţionaţi în platformă, laptopuri, servicii online (softuri de contabilitate), materiale şi chiar şi chiria în avans pe trei luni pentru birou, materiale etc. „În ceea ce priveste amortizarea, putem spune că deja s-a făcut. Activăm într-un domeniu în care marginile sunt generoase. Discutăm de marje de profit cuprinse între 25 şi 40%”, spune el, la câteva săptămâni de la lansarea magazinului online. Spune că, ţinând cont de cifrele din acest moment, de cunoaşterea domeniului, comportamentul clienţilor în ceea ce priveste achiziţiile online şi planul de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, ţinteşte, până la finalul anului, o cifră de afaceri de 300.000 de euro şi 1 milion de euro anul viitor.
    Magazinul lor adresează nevoile persoanelor fizice care lucrează 1-5 hectare sau care au o grădină de legume unde produc hrană pentru familie. „Este o piaţă ale cărei nevoi sunt uşor de înţeles, o piaţă care prin structura ei te ajută să faci previziuni realiste şi realizabile”, descrie antreprenorul piaţa pe care au intrat. Profilul predominant al clienţilor lor este bărbat/femeie 45-55 ani, mediul rural, agricultură de subzistenţă sau mic fermier (1-5 hectare teren agricol lucrate) – de altfel, tipologia clienţilor reprezintă şi principala provocare pentru dezvoltarea businessului lor.
    „Ne-a fost destul de la îndemână să înţelegem ce îşi doresc clienţii noştri, motiv pentru care am implementat pop-uri de contact rapid (click sună, click pune o întrebare, click comandă rapidă), deoarece am înţeles că majoritatea nu deţin o adresă de e-mail pentru a genera o comandă trecând prin toţi paşii pe care trebuie să îi parcurgi într-un magazin online. De aceea trebuie să ştiţi că peste 80% dintre comenzi sunt preluate telefonic şi procesate manual în magazinul online”, descrie Mugur Gabriel Ionel principala provocare a businessului. Chiar dacă magazinul este unul online, principalele comenzi sunt preluate telefonic.
    O altă provocare se leagă de timpii de livrare. „Cu toate că lucrăm cu 4 servicii de curierat pachete mici (până în 100 kg) şi un serviciu de curierat care livrează multiplu de 1 palet, din cauza volumului uriaş de colete transmise la nivel naţional comenzile pot avea întârzieri mari (4-7 zile). Iar întârzierile atât de mari se transformă de cele mai multe ori în retururi (refuzuri) din partea clienţilor. Luăm în calcul ca pe viitor să înfiinţăm 5 depozite regionale mari şi  să livrăm cu flota proprie. Din calcule reiese faptul că pierderile generate de retururi (cost transport, stocuri etc.) sunt cu mult mai mari decât cheltuielile cu un sistem de fulfillment integrat (intern)”, explică antreprenorul. Compania Agrobazar a fost lansată chiar înainte de declanşarea stării de urgenţă; totuşi, fiindcă nu au avut activitate înainte de pandemie, Mugur Gabriel Ionel spune că activitatea acesteia nu a fost influenţată în rău. „Dimpotrivă, din discuţiile purtate cu anumiţi clienţi (pentru că da, port discuţii tehnice destul de des cu unii clienţi care solicită acest lucru), înţeleg că businessurile online au crescut exploziv în ultimele luni; având în vedere faptul că în cele aproape două luni de activitate am avut peste 1.000 de clienţi, influenţa generată de contextul pandemic se pare că a fost una pozitivă pentru acest tip de business. Clienţii au cumpărat online. Iar acest lucru se pare că va deveni obişnuinţă.”