BusinessMagazin

Tag: colectie

  • Expoziţie itinerantă cu timp

    De la ceasurile solare şi clepsidre la cele moderne din ziua de azi, omul şi-a dorit mereu să poată urmări trecerea timpului, fapt evidenţiat şi de o expoziţie deschisă recent la Muzeul de Istorie şi Ştiinţă din Oxford. Dedicată instrumentelor de măsurare a trecerii timpului din ultimii 500 de ani, expoziţia va călători prin diverse oraşe ale lumii, scrie The Telegraph. Organizată de către Institute for Digital Archaeology (IDA), se concentrează pe rolul important al ceasurilor în viaţa oamenilor, prezentând piese folosite în războaie, misiuni de explorare sau în viaţa de zi cu zi, iar exponatele au fost alese din colecţia institutului şi din cea a manufacturii Vacheron Constantin.

  • Constantin Brâncuşi, primul în topul celor 100 de artişti care au îmbogăţit colecţionarii

    Cel mai obiectiv dintre criteriile luate în calcul pentru a stabili valoarea unui artist este acela al valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacţional al caselor de licitaţii româneşti şi internaţionale. În baza acestui istoric a fost realizat un top al artiştilor a căror lucrări au fost achiziţionate de către colecţionari români sau străini.

    Potrivit Artmark, în topul valorii adjudecărilor se află lucrări ale maeştrilor români stabiliţi în străinătate ori care au creat în străinătate şi, oricum, licitate în străinătate.

    Detaşat, pe locul întâi în Topul 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti se află Constantin Brâncuşi, primul sculptor modern a cărui extraordinară lucrare „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro.

    Acest singur exemplar în bronz al portretului stilizat făcut de Brâncuşi scriitoarei şi activistei anglo-americane Nancy Cunard a fost vândut la New York de către casa de licitaţii Christie’s în 2018.

    Atenţia colecţionarilor s-a îndreptat şi către artiştii contemporani români a căror creaţie s-a ridicat, deseori, la standardele pieţei internaţionale. Astfel, preţul obţinut la o licitaţie Christie’s din Londra l-a urcat pe cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, pe a doua poziţie a topului, cu lucrarea „Nickelodeon”, adjudecată în octombrie 2016 pentru aproximativ 7 milioane de euro.

    Tabloul lui Adrian Ghenie, care a fost expus în 2016 la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, a depăşit cu mult estimarea casei Christie’s, care evaluase lucrarea la 1-1,5 milioane de lire sterline.

    În 6 octombrie, o lucrare de Adrian Ghenie din seria Lidless Eye, deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost adjudecată de Sotheby’s la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro.

    Al treilea artist din top este pictorul suprarealist Victor Brauner, care, până la apariţia lui Ghenie în licitaţiile publice, a ocupat al doilea loc în topul artiştilor români.

    „Cazul straniu al domnului K” a fost achiziţionată la Paris, în aprilie 2003, pentru suma de 700.000 de euro.

    Locul al patrulea în topul celor mai valoroşi artişti vizuali români îi revine lui Carol Popp de Szathmari, a cărui lucrare, „Tipologii şi costume”, a fost vândută la o licitaţie Sotheby’s din Londra, în 1999, pentru 624.699 de euro.

    Pe locul cinci este de Dimitrie Chipăruş, unul dintre cei mai îndrăgiţi sculptori şi decoratori europeni Art Deco. „Les girls” a ajuns într-o colecţie privată pentru 590.240 de euro, după adjudecarea de la Sotheby’s din New York în 2007.

    Cea de-a şasea poziţie în top este ocupată de Reuven Rubin, născut la Galaţi, a cărui operă „The Road to Meron” a fost adjudecată tot la Sotheby’s din New York, în 2015, pentru 475.592 de euro.

    Andrei Cădere, de origine poloneză, ce a studiat şi creat, într-o consistentă perioadă artistică, şi în România, devenit apoi unul dintre cei mai importanţi protagonişti ai artei conceptuale, ocupă în top locul şapte. Lucrarea „Untitled (A1200030)” a fost vândută pentru 420.000 de euro, anul trecut, de către casa de licitaţii De Vuyst din oraşul belgian Lokeren.

    La Budapesta, la casa de licitaţii Virag Judit, „Marele circ” al artistului Vilmos Aba-Novak (maghiar stabilit la Baia Sprie) a fost adjudecat pentru 381.600 de euro, ocupând astfel locul opt în clasament, urmat de Amedeo Preziosi, artist maltez de origine, pictor romantic de vedute balcanice (itinerant prin România, primul pictor al Bucureştiului), pe locul 9. „Suvenir” se vinde, în 2009, la Londra, de către casa de licitaţii Bonhams, pentru 362.112 de euro.

    „Piaţa de artă românească a crescut de aproape 8 ori în ultimii 5 ani (din 2016), în cât priveşte numărul de colecţionari, exprimat în participanţi la licitaţiile organizate în România – la momentul de faţă doar online. Preferinţele colecţionarilor care şi-au îmbogăţit colecţiile cu opere de artă se îndreptă, în continuare, către arta de patrimoniu şi marii maeştri ai artei româneşti. În topul tranzacţiilor de pe piaţa românească de artă rămân Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Nicolae Tonitza. Cea mai valoroasă adjudecare petrecută, până în acest moment, în piaţa de artă din România, datează din octombrie 2018, pentru o pânză de mici dimensiuni a pictorului naţional Nicolae Grigorescu: „Ţărăncuţă cu basma albă” a stabilit un nou record pentru autor, fiind adjudecată pentru 340.000 de euro, la casa de licitaţii Artmark (detronând fostul record, de 320.000 de euro, tot pentru o lucrare de Grigorescu, adjudecată în decembrie 2016)”, se arată într-un comunicat al Artmark.

    Numit şi pictorul florilor, Ştefan Luchian a dat o semnificaţie şi o valoare aparte fiecărei culori aşternute pe pânzele sale şi se plasează pe locul secund în topul preferinţelor colecţionarilor români. Astfel, în 2013, opera acestuia „Două fete” a fost adjudecată pentru 300.000 de euro.

    Încântătoare şi fascinantă, opera maestrului Nicolae Tonitza este, de la an la an, mai apreciată şi râvnită de către colecţionari. Dovadă stă tranzacţionarea operelor semnate de pictorul universului copilăriei, – la preţuri din ce în ce mai ridicate. Pictura sa de mari dimensiuni, provenind din colecţia retrocedată dr. Iosif Dona, „Nud în iatac” a fost adjudecată tot de casa de licitaţii Artmark, în 2011, pentru 290.000 de euro.

  • Marile case de modă se lansează în producţia de măşti

    Casa pariziană Marine Serre a lansat măşti cu sigla firmei, Off-White a lansat o mască pentru bărbaţi, iar companiile Simon Miller şi O’Pioneer se laudă cu măşti identice cu o serie de articole vestimentare din colecţiile lor. Nici Burberry nu face excepţie, casa britanică având şi ea o colecţie de măşti reutilizabile cu modelul său bine cunoscut.  

  • Mobila pe hârtie

    Designerul londonez Ying Chang a lansat colecţia „Malleable State” alcătuită din piese de mobilier cum ar fi etajere, taburete, măsuţe, oglinzi sau vaze, aceasta afirmând că a optat pentru hârtie deoarece este un material foarte obişnuit pe care lumea tinde să-l arunce fără să-i mai acorde atenţie, scrie Dezeen. 

  • Vara în bijuterii: ce noutăţi prezintă bijuterii lumii, afectaţi şi ei de pandemia de COVID-19

    Astfel, în această vară, Cartier a prezentat colecţia „[Sur] Naturel”, inspirată de natură, dar care se concentrează pe un detaliu specific al unei plante sau animal ori pe surprinderea esenţei acestuia, scrie The Telegraph. Piaget a lansat „Wings of Light”, inspirată de culorile junglei, în timp ce casa Pomelatto s-a remarcat cu „La Gioia”, una din principalele piese fiind colierul Gourmette Cameleon, alcătuit din verigi de lanţ, fiecare fiind însă acoperite cu pietre preţioase în culorile curcubeului.

  • Mobilă atipică. Din ce material s-au gândit doi designeri să construiască piese de mobilier

    Acum, îşi topesc colecţia, iar apoi transformă materialul rezultat în scaune şi alte obiecte utile în casă, potrivit unui articol din Financial Times. Întregul proces se desfăşoară cât timp cuplul se află în continuare pe o barcă. Designul lor nu este destinat producţiei de masă, iar obiectele de mobilier pot fi văzute în muzee, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare referitoare la folosirea plasticului. Iniţiativa se numeşte „Sea Chair” (Scaunul din ocean).

    foto: Twitter

  • Cine sunt româncele care au reuşit să dezvolte afaceri care vând acum produse în toată lumea

    Dacă întrebi o femeie, garderoba perfectă este cea cu multe – cât mai multe – piese în colecţie, infinite variante din care să poată alege, dar din care, cu siguranţă, la un moment dat, nu va găsi nimic potrivit pentru locul în care trebuie să meargă. Pentru un bărbat însă, cel mai adesea, garderoba ideală este cea care cuprinde un tricou sau o cămaşă curate, dar nu neapărat călcate, şi este mai mult decât suficient. Oricum ar fi, este evident că hainele sunt un element necesar, indiferent de cât de abundentă este oferta. Aşa au considerat şi micii antreprenori care au pornit, de la zero, afaceri şi branduri de haine „made in Ro”.

    Dacă tot am adus vorba de doamne, nu există nicio îndoială că un dressing ofertant nu poate să ducă lipsă de rochii. Roserry este un brand care tocmai astfel se prezintă, cu rochii de ocazie sau de zi, de aproape şase ani. Carmen Dascălu a dat naştere acestui business în 2014, vrând astfel să-şi ducă mai departe pasiunea alimentată în copilărie de bunica ei, de profesie croitoreasă. În şase ani, peste 40.000 de rochii au ieşit din atelierul lui Carmen.

    Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie. Ulterior, Carmen Dascălu a deschis un magazin online şi nu a durat mult până când a demarat producţia în propriul atelier, în Bucureşti.
    „Prima colecţie făcută în propriul atelier a fost de rochii de ocazie, pentru că ultimul meu job era legat de optimizarea motoarelor de căutare pentru Google şi atunci am observat că există o cerere foarte mare pentru rochii de ocazie, iar oferta era redusă. Aşa că am mers pe direcţia aceasta”, îşi aminteşte Carmen Dascălu.

    De atunci, a făcut rochii de mireasă şi rochii de cununie, rochii fit-to-measure şi, în general, rochii pentru toate gusturile, în serii mici, de maximum 30 de bucăţi pe model. Momentan, focusul este pe vânzările în România, însă Carmen a tatonat deja şi piaţa americană.

    Maşina de cusut a copilăriei

    Tot pentru femei şi tot din 2014 este şi brandul Couture de Marie, creat de antreprenoarea Claudia Ioniţă. Lăsând în urmă jobul din domeniul vânzărilor, ea a investit în câteva maşini de cusut pe care le-a instalat în sufragerie.
    „Un an am lucrat în sufragerie. Am chemat-o pe mama de la Focşani şi ea a fost primul meu angajat cu care am pornit la drum”, povestea Claudia Ioniţă la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    În 2015 şi-a mutat atelierul şi a dublat numărul de angajaţi, aşadar a mai recrutat un om alături de care a început să facă de la zero colecţii de haine. Treptat, a dezvoltat segmentul de custom made şi a început să lucreze pe comandă. Materialele pentru haine vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării. În medie, circa cinci produse sunt create pe zi în atelier în cazul celor de serie, iar produsele realizate pe comandă sunt făcute în circa două zile, în funcţie de complexitatea modelului.
    Şi în cazul ei, pasiunea tot din copilărie a prins rădăcini, pentru că mama Claudiei Ioniţă este croitoreasă, aşa că maşina de cusut, aţele şi acele erau pretutindeni la ea acasă. Acum atelierul de producţie se află într-un spaţiu mai mare, iar creaţiile sunt expuse într-un showroom pe bulevardul Dacia din Capitală.

    Accesoriul primordial al verii

    Este însă vară, aşa că ce element vestimentar este mai popular acum decât costumul de baie? Noire este un astfel de brand românesc, conceput de Raluca Toma. Pasionată de călătorii, de vacanţe în destinaţii exotice şi atentă la noile tendinţe în materie de costume de baie, Raluca Toma a părăsit în 2015 industria bancară pentru a porni de la zero brandul de costume de baie Noire Swimwear, anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.
    „Am realizat primul costum de baie în 2015, când am şi hotărât să creez brandul Noire în urma unei vacanţe. Am văzut un costum de baie într-o revistă în Thailanda, mi-a plăcut modelul, era ceva inedit, iar când am ajuns acasă am început să produc şi eu”, spune Raluca Toma.

    Deşi piaţa principală de desfacere rămâne România, ea are zilnic comenzi intenaţionale. Fără nicio îndoială, vara este cea mai aglomerată perioadă pentru businessul ei, însă nici iarna maşinile de cusut nu iau pauză, pentru că sunt destui cei care pleacă în destinaţii calde, unde costumul de baie este un „must”. Cum însă atunci oferta de astfel de accesorii în magazine este aproape inexistentă, magazinul online Noire se transformă într-o soluţie.

    O chestiune de etichetă

    Pentru Alina Rachieru, cămaşa a fost produsul-vedetă pe care şi l-a ales pentru a începe, ca mulţi alţii, o afacere de la zero. Fostă corporatistă în domeniul bancar, ea a creat Pineberry, un brand de cămăşi inspirat tocmai de ţinuta ei de zi cu zi din vremurile în care mergea la bancă. „Povestea Pineberry a început în 2010, când eu intrasem în concediu de creştere a copilului”, îşi aminteşte Alina.

    Familia soţului ei avea o fabrică de cămăşi la Olteniţa, iar colegele de birou ale Alinei Rachieru erau de fiecare dată fascinate de articolele vestimentare cu care se prezenta la serviciu. Producţia fabricii pleca însă la export în cea mai mare parte, astfel că Alina a decis să creeze o colecţie şi pentru piaţa locală. Mai exact, pentru propriile colege.

    În timp, producţia de cămăşi a luat locul jobului din bancă şi Alina Rachieru a ajuns să vândă câteva mii de produse anual – atât cămăşi propriu-zise, cât şi rochii tip cămaşă. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall, iar planul Alinei Rachieru este să mai inaugureze un punct de desfacere şi în provincie.

    În plus, ea vrea să se extindă şi peste graniţe, un obiectiv pentru care a făcut deja primii paşi, listându-şi cămăşile Pineberry într-un magazin online cu deschidere către piaţa din Marea Britanie.

    De vreme rea
    Pentru vremurile reci, alţi antreprenori autohtoni au creat o afacere care să ţină de cald. Pe numele lui Merinito, businessul Danei Agap şi al lui Adrian Duţă constă în producţia de îmbrăcăminte din lână merinos. Povestea începea în 2014.
    Astăzi, hainele Merinito – care cuprind produse sport şi casual, lenjerie, produse pentru copii, dar şi accesorii – ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă, iar producţia este externalizată, de designul produselor ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spunea Dana Agap pentru Afaceri de la zero.

    Dana Agap. Hainele Merinito ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.

    Alina Rachieru. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall.

    Claudia Ioniţă. Materialele pentru hainele sub brandul Couture de Marie vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării.

    Carmen Dascălu. Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie.

    Raluca Toma. Brandul de costume de baie Noire Swimwear a fost anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.

  • British Airways îşi vinde o parte din colecţia de artă pentru a strânge bani

    Compania aeriană British Airways îşi vinde o parte din colecţia sa de artă, în valoare de mai multe milioane de lire sterline, pentru a strânge bani meniţi să o ajute să depăşescă perioada de criză, relatează BBC. 

    Colecţia include opere semnate de Damien Hirst, Bridget Riley şi Peter Doig, cu o lucrare despre care se crede că a fost evaluată la peste 1 milion de lire sterline.

    Cel puţin 10 opere au fost scoase la vânzare.

    Compania se confruntă cu prăbuşirea călătoriilor aeriene şi urmează să reducă mii de locuri de muncă.

    Săptămâna trecută, şeful BA, Alex Cruz, a avertizat că supravieţuirea companiei este în joc şi că este necesară o restructurare drastică a activităţii.

    Comform presei londoneze, casa de licitaţii Sotheby’s este cea care va aranja vânzarea.

    Alte lucrări din colecţia BA sunt piese de Tracey Emin, Anish Kapoor şi Chris Ofili. Cea mai valoroasă piesă este considerată una de Bridget Riley care valorea, conform unor surse,„cel puţin şapte cifre”. A fost cumpărat cu mulţi ani în urmă şi valoarea i-a crescut substanţial.

    O mare parte din colecţie a fost acumulată cu ajutorul curatorilor Artwise, care au lucrat cu BA timp de 17 ani până în 2012 şi au cumpărat peste 1.500 de lucrări pentru compania aeriană.

  • Congo în modă

    Prezentarea ultimei colecţiei a brandului său, Hanifa, s-a făcut pe Instagram, articolele vestimentare incluse în Pink Label Congo Collection părând a defila singure pe ecran. Niciun element al colecţiei nu a fost filmat pe un manechin uman şi apoi editat pe computer, ci a fost creat în totalitate digital, după cum afirmă Anifa Mvuemba, scrie CNN. Toate articolele reprezintă ţara de origine de a creatoarei, Congo, şi se doresc a fi o formă de protest la condiţiile de muncă din minele ţării, de unde provine mai bine de 60 la sută din producţia de cobalt a lumii, afirmă aceasta. 

  • Casă de amorul artei

    Expunerea colecţiei de artă acasă nu e ceva neobişnuit, iar unii chiar şi-au construit sau îşi construiesc casele pornind de la faptul că-şi doresc un spaţiu expoziţional corespunzător. Sunt obiective turistice case ale unor colecţionari ca Ernő Goldfinger, arhitect şi proiectant de mobilă de origine maghiară de pe Willow Roadd din Londra, ori Eames House din Pacific Palisades, Los Angeles, şi nu numai. Şi în ziua de azi se construiesc sau renovează case ţinând seama de cum  se va putea expune colecţia de artă a proprietarului, iar mai nou, chiar şi unii dezvoltatori de locuinţe de lux îşi promovează o parte din ofertă către cei care doresc spaţiu expoziţional rezidenţial. Un astfel de exemplu, scrie Financial Times, este 100 East 53rd Street din New York, proiectat de firma de arhitectură Foster + Partners, care a rezervat 15 apartamente pentru colecţionarii de artă, promovându-le ca atare.