Potrivit unui studiu publicat în 2011, doar aproximativ două astfel de fenomene apar pe an. Aceste furtuni puternice au loc de obicei în lunile septembrie şi octombrie, când temperaturile la suprafaţa apei din Marea Mediterană sunt încă destul de calde, deşi pot apărea în orice moment al anului.
Furtuna a provocat inundaţii în Tunisia şi Libia în ultimele zile, înainte de a se deplasa spre nord de Marea Mediterană spre Europa.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Doar 1 din 10 britanici vor mai fuma ţigări în 2023, iar societatea ar putea deveni una de nefumători până în 2030, potrivit celor de CNN.
Prognoza se bazează pe faptul că 400.000 de persoane au renunţat la fumat anul trecut, numărul fumătorilor fiind în prezent de 6,1 milioane sau 14,9% din populaţie,
Departamentul de Sănătate Publică din Anglia (PHE) previzionează că valoarea va scădea sub 11% până în 2023.
Mai mult, şeful PHE Duncan Selbie a anunţat că obiectivul pentru 2030 este scăderea procentajului de fumători până sub 5%, transformând astfel Anglia într-o societate de nefumători.
“Marea Britanie este lider global în ceea ce priveşte controlul produselor din tutun, iar politicile noastre robuste s-au dovedit a fi eficiente”, a declarat pentru CNN Steve Brine, ministrul englez al Sănătăţii. “Nu suntem însă pe deplin mulţumiţi, şi vom depune în continuare eforturi pentru a ajuta fumătorii să renunţe la acest viciu.”
În 2016, 77.900 de britanici au murit din cauza unor afecţiuni legate de fumat.
Reprezentanţii Coca-Cola au declarat recent, potrivit presei internaţionale, că ”urmăresc atent” evoluţia substanţei denumită canabidiol (CBD), care se regăseşte în marijuana şi nu are efecte psihoactive.
”Este o piaţă care se dezvoltă rapid. Deocamdată nu am luat decizii concrete”, au spus reprezentanţii Coca-Cola, potrivit CNN.
Substanţa CBD este folosită în scopuri medicale, cum ar fi tratarea inflamaţiilor, durerii şi a greţurilor.
Potrivit Bloomberg, reprezentanţi ai Coca-Cola au discutat şi cu Aurora Cannabis, o compania producătoare de canabis canadiană care şi-a manifestat interesul pentru producţia băuturilor din canabis. Niciuna dintre companii nu a făcut declaraţii care să confirme aceste zvonuri.
”Se întâmplă atât de multe în această industrie încât noi considerăm că există un potenţial imens”, a spus purtătorul de cuvânt al Aurora. ”Ştiri precum aceasta reprezintă o validare a potenţialului imens pe care îl are la nivel global industria canabisului”.
Constellation Brands, producătorul berii Corona, a anunţat luna trecută o investiţie de 4 miliarde de dolari în compania canadiană producătoare de canabis Canopy Growth.
Totuşi, atât canabisul, cât şi CBD sunt considerate ilegale în Statele Unite, chiar dacă există câteva state care au legalizat marijuana. Analiştii citaţi de CNN spun că orientarea Coca-Cola spre acest tip de ingrediente face parte din strategia pe termen lung a companiei – în situaţia în care acestea vor deveni la un moment dat legale. Bonnie Herzog, analist al Wells Fargo, estimează că băuturile infuzate cu canabis ar putea genera o piaţă anuală de 50 de miliarde de dolari în Statele Unite – valoare care reprezintă aproximativ jumătate din vânzările de bere, care au ajuns la 117 miliarde de dolari.
Atât Coca-Cola cât şi PepsiCo încearcă să îşi extinde businessul în afara băuturilor tradiţionale, în contextul în care oamenii beau mai puţin suc, fiind preocupaţi de sănătate. Coca-Cola, de pildă, a anunţat recent achiziţia Costa Coffe, pentru 5 miliarde de dolari.
Procesul în masă a fost aspru criticat de organizaţiile pentru drepturile omului, iar Amnesty International îl numeşte o “parodie grotescă a justiţiei”.
Cei 739 de inculpaţi, care au inclus membri ai Frăţiei Musulmane, au fost arestaţi şi procesaţi pentru participarea la protestele care au avut loc în pieţele Rabaa al-Adawiya şi al-Nahda din Cairo faţă de înlăturărea lui Morsy.
Protestele au culminat cu violenţe în masă, când forţele egiptene de securitate, sub comanda preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi, au încercat să elimine mii de demonstranţi prin folosirea de arme automate, transportoare blindate şi buldozere militare. Sute de oameni au fost ucişi.
Printre cei condamnaţi la moarte sâmbătă de Curtea Penală din Cairo s-au număraţi şi membri proeminenţi ai Fraţilor Musulmani Essam El-Erian, Mohamed Beltagy, Abdel-Rahman al-Bar şi Osama Yassin. Din cele 75 de persoane, 44 sunt în închisoare, iar 31 sunt fugari.
Deşi verdictul este considerat definitiv, inculpaţii pot face recurs.
Alţi 56 de inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, printre care Mohamed Badie, liderul Frăţiei Musulmane.
Elias Tesfaye, proprietarul unui magazin care comercializează textile, le-a declarat celor de la CNN că a vândut în ultima lună şi jumătate peste 20.000 de tricouri cu chipul lui Abiy.
Entuziasmul pentru Abiy Ahmed a atins cote maxime în luna iunie, când peste 4 milioane de oameni au participat la un miting pentru susţinerea primului-ministru.
De la preluarea funcţiei, la începutul lunii aprilie, cel mai tânăr şef de cabinet din istoria Etiopiei a luat o serie de măsuri prin care a restabilit ordinea într-o ţară aflată aproape de un război civil. Abiy a eliberat mii de prizonieri politici, a deblocat sute de site-uri aflate sub cenzură, a pus capăt unui conflict vechi de 20 de ani cu Eritrea şi a deschis mai multe sectoare economice investitorilor străini.
Cu toate acestea, mai mulţi analişti se tem că modul în care Abiy este perceput, ca un adevărat profet, ar putea afecta procesul democratic. “Ar trebui să fim prudenţi în faţa unui lider care apare ca un soi de Mesia pentru cetăţeni”, a declarat pentru CNN Natasha Ezrow, profesor la Essex University din Anglia, adăugând că lucrurile se pot transforma extrem de uşor într-o dictatură.
Peştele-clovn a devenit faimos în 2003, atunci când filmul de animaţie “Finding Nemo” a ajuns pe marile ecrane. Filmul spunea povestea unui peşte care îşi caută fiul după ce acesta fusese capturat de către pescari. Succesul uriaş la box office a avut însă şi o serie de consecinţe neaşteptate.
Mai exact, peştii-clovn au devenit atât de populari încât toată lumea a vrut să cumpere unul.
“Filmul exprimă o idee simplă, şi anume că e greşit să iei peştii din mediul lor natural”, a declarat celor de la CNN Karen Burke da Silva, biolog marin la Universitatea Flinders din Australia. “Oamenii au făcut exact opusul: au început să ia peştii din locurile cele mai ferite, iar asta aduce în discuţie chiar dispariţia lor din anumite zone.”
Da Silva este cofondator al unei organizaţii numite “Saving Nemo”: el a semnat parteneriate cu mai multe şcoli pentru a promova conservarea peştilor-clovn şi pentru a educa studenţii cu privire la habitatul marin.
Într-un alt oraş din Australia, Townsville, mai mulţi studenţi s-au înscris într-un program prin care ajută la creşterea peştilor-clovn într-un mediu sigur. “Facem asta pentru ca cei care vor să aibă un astfel de peşte să nu mai cumpere de la braconieri”, le-a povestit celor de la CNN Imogen Everson, un elev de 11 ani. “Încercăm astfel să ne asigurăm că peştii nu mai dispar din habitatul lor natural.”
Marii producători de maşini şi tehnologie se află aşadar într-o goană după cobalt, fără de care nu pot alimenta vehiculele electrice şi telefoanele. Ei se confruntă însă cu o mare problemă: majoritatea cobaltului folosit la bateriile litiu-ion provine dintr-o ţară în care copiii lucrează în mine.
O investigaţie a celor de la CNN a scos la iveală faptul că un număr semnificativ de copii sunt obligaţi să muncească în minele de cobalt din Republica Democrată Congo. Ţara produce aproape două treimi din cantitatea globală de cobalt, deţinând cea mai mare rezervă mondială de minereu.
Amnesty International a evidenţiat problema exploatării minorilor în 2016, în vreme ce Glencore, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, a atras atenţia în luna mai că mai multe mine de dimensiuni reduse folosesc exclusiv copii.
„Congo produce mai mult de jumătatea din cantitatea de cobalt din lume”, spune Maria Canadas, şeful Amnesty International. „Iar 20% din exporturile de cobalt din Congo provin din mine din sudul ţării, unde muncitorii scot cobaltul cu mâinile, fără nicio unealtă sau protecţie”, adaugă ea. Mai mult, potrivit unui raport al Amnesty, mulţi dintre muncitorii din aceşte mine sunt copii care lucrează de la răsărit la apus, şapte zile din şapte. „Aproximativ 40.000 de copii lucrează în astfel de mine, potrivit UNICEF”, spune Canadas.
Problema pare să fie din ce în ce mai serioasă: cererea tot mai mare a dus la creşterea cu 400% a preţului cobaltului în ultimii doi ani, iar asta s-a tradus într-un plus cu 18% al producţiei din aşa-numitele „mine artizanale” din Republica Democrată Congo. Reprezentanţii Glencore au declarat, în mai multe rânduri, că nu cumpără materie primă de la minele de dimensiuni reduse, operate în comunităţile locale. Cei de la CNN au aflat însă că e destul de uşor pentru companii să evite negocierile directe cu micii producători, pentru că dealerii din Congo au fost filmaţi cumpărând cobalt fără a verifica locul de provenienţă sau sistemul de lucru din mine. Minereul e apoi trimis la procesare, loc unde e amestecat cu materie primă din alte mine, pierzându-şi astfel caracteristicile iniţiale.
O maşină medie cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan. Dacă producătorii de automobile ar insista, companiile miniere ar putea oferi materii prime produse în condiţii mai bune. Experţii estimează că o astfel de abordare ar creşte preţul unei maşini noi cu cel mult 200 de euro. Însă diferenţa de costuri este încă prea mare pentru unii producători de autovehicule din Germania, care acum realizează mai mult profit ca oricând.
Producători auto precum BMW, Volkswagen sau Daimler au recunoscut că verificarea sursei e un proces extrem de complicat.
Reprezentanţii BMW au declarat pentru CNN că fac toate eforturile pentru „a asigura cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte condiţiile de muncă”. Aceştia au mai spus că iau în calcul posibilitatea de a cumpăra cobalt direct de la mineri, evitând astfel minele care exploatează minori.
Apple este o altă companie care poartă discuţii cu mineri ce se supun normelor guvernamentale, după ce a renunţat anul trecut la toate contractele cu minele artizanale.
Volkswagen, care plănuieşte să lanseze mai multe modele electrice, a introdus noi reguli pentru distribuitori, încercând să se asigure că niciun copil nu este exploatat pe lanţul de distribuţie. „Simplu spus, dacă un furnizor sau un subcontractor nu acceptă aceste reguli şi nu ia măsurile necesare, vom fi obligaţi să renunţăm la colaborarea cu acela”, au declarat reprezentanţi ai companiei în decembrie 2017.
Un caz interesant este cel al Tesla, care foloseşte câteva kilograme de cobalt pentru fiecare maşină electrică produsă. Compania a transmis celor de la CNN că achiziţionează majoritatea cobaltului necesar din afara Republicii Democrate Congo şi că se asigură că materialele folosite vin de la surse responsabile. Deşi compania a spus că realizează audituri la faţa locului pentru a verifica operaţiunile desfăşurate de furnizori, un act depus la instituţia americană responsabilă de supravegherea financiară (SEC US Securities and Exchange Commission) a relevat faptul că lanţul de distribuţie nu e chiar atât de bine pus la punct precum l-au prezentat oficialii companiei. „Mulţi dintre furnizorii noştri cumpără materia primă de la distribuitori sau dealeri, nu de la cei care operează minele. Prin urmare, determinarea corectă a originii materialelor e dificilă”, nota actul respectiv.
GM, un alt producător auto important, a transmis că are „toleranţă zero pentru exploatarea minorilor în cadrul lanţului de distribuţie”, finanţând cursuri pentru furnizorii aflaţi în zone de mare risc.
Filiera chineză
Potrivit companiei de consultanţă Darton Commodities, cel puţin jumătate din cantitatea globală de cobalt trece, la un anumit moment dat, prin China. Cei de la Renault au declarat, pentru CNN, că lanţul de distribuţie pentru baterii include şi grupul chinez Huayou, specializat în minerit, care deţine compania Congo Dongfang International Mining. Aceasta din urmă a fost acuzată de Amnesty International în 2016 că achiziţionează cobalt produs în zone din Republica Democrată Congo unde exploatarea minorilor e o practică uzuală.
La solicitarea celor de la CNN, Huayou a anunţat că suspendă procesul de cumpărare a cobaltului de la minele de mici dimensiuni: „Huayou este singura companie chinezească de profil (procesarea cobaltului – n.red.) preocupată de problemele etice legate cobaltul din Republica Democrată Congo”. O sursă a celor de la CNN a declarat însă, sub protecţia anonimatului, că Huayou achiziţionează în continuare minereu prin intermediul unor subcontractori.
În 2012, SEC a introdus o serie de norme ce obligă companiile să ofere detalii despre lanţul de distribuţie, mai ales în ceea ce priveşte materia primă provenită din zone cu o proastă reputaţie. Aceste reguli nu erau însă gândite pentru protecţia minorilor, ci pentru a exista o certitudine că sumele plătite de companiile americane nu ajung să finanţeze grupări militare sau teroriste. Surprinzător, pe lista materiilor prime pentru care se cer explicaţii nu apare şi cobaltul. Uniunea Europeană a anunţat măsuri similare ce vor intra în vigoare în 2021, dar nici de această dată cobaltul nu a fost inclus.
Investiţii majore în mine sunt necesare pentru a evita creşteri puternice de preţuri care ar determina stagnarea reducerilor de costuri pentru baterii, indică analiştii de la Bloomberg New Energy Finance într-un raport. Deficitul de cobalt ar putea apărea mai devreme decât se estimase anterior, iar acesta ar putea ameninţa vânzările de autovehicule electrice în următorii cinci până la şapte ani, potrivit raportului.
O soluţie ar putea veni din Australia, care deţine a doua cea mai mare rezervă de cobalt din lume 1,1 milioane de tone sau 15% din cantitatea globală disponibilă. „Suntem în discuţii cu zece producători de baterii”, a declarat pentru Reuters directorul agenţiei australiene care gestionează resursele subterane, Benjamin Bell. „Companii din Germania, Japonia, China sau Coreea de Sud sunt în contact cu noi pentru că au înţeles că materia primă din Republica Democrată Congo nu va mai fi considerată acceptabilă peste o anumită perioadă de timp.” El admite însă că exploatarea este mult mai scumpă în Australia.
Cu toate acestea, mai multe companii au început deja afaceri: Aeon, un concern din Queensland, a demarat la finalul lui 2017 un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari. Un alt exemplu este Clean TeQ, care a început ca o companie specializată în tratarea apei, dar după achiziţionarea unei exploatări miniere a ajuns la o capitalizare de piaţă de aproape 650 de milioane de dolari.
O reacţie interesantă a venit din partea Suediei, care – deşi nu deţine resurse semnificative – a anunţat recent că îşi va intensifica eforturile de a descoperi minerale preţioase cum sunt cobaltul şi litiul, componente de bază în producţia de baterii. Guvernul ţării va investi 10 milioane de coroane (1,26 milioane de dolari) în următorii doi ani pentru a descoperi existenţa acestor minerale, considerate importante pentru creşterea viitoare a economiei ţării. Mai mult, agenţia guvernamentală Geological Survey of Sweden (GSS) crede că există potenţial pentru extinderea producţiei de minerale mai neobişnuite, ca tungstenul, şi pământuri rare.
Richard Muyej, guvernator al provinciei Lualaba din sudul Republicii Democrate Congo, le-a explicat celor de la CNN că deşi problemele persistă în anumite mine, situaţia generală s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Drumul nu e întotdeauna uşor, pentru că trebuie să schimbăm obiceiuri şi mentalităţi, iar oamenii din Congo se află într-o situaţie financiară vulnerabilă”, a spus Muyej. El şi-a exprimat de asemenea frustrarea faţă de contrastul dintre sărăcia congolezilor şi bogăţia companiilor care vin să cumpere cobalt. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a asigura transparenţa exploatării şi a producţiei”, a subliniat guvernatorul. „Dacă aceste multinaţionale au intenţii bune, atunci să vină să discute cu noi.”
Luni noaptea nu era niciun poliţist care să servească populaţia. O demisionare masivă a departamentului de poliţie din Blandford, condus de Roberta Sarnacki, a avut loc după ce poliţiştii au declarat că au îndurat condiţii nesigure de muncă.
„Ne pare rău că lăsăm oraşul fără o echipă de poliţie”, au transmis Sarnacki şi colegii săi într-o declaraţie, „dar nu avem altă soluţie dată fiind această situaţie”.
Localnicii din Blandford încă mai pot apela numărul de urgenţă 911 şi pot contacta poliţia statală pentru alte nemulţumiri.
Poliţiştii din Blandford au susţinut că mediul lor de muncă a devenit nefavorabil. Salariul este de 14-15 dolari pe oră plus alte inconveniente, cum ar fi faptul ca radiourile nu funcţionează, iar vestele anti-glonţ nu li se potrivesc sau sunt expirate.
Un poliţist a declarat că maşina lor cea mai bună, un Ford Crown Victoria din 2010 la mâna a doua, nu are aer condiţionat, iar scaunul lui este blocat într-o poziţie inconfortabilă.
Aeronava prezidenţială americană, Air Force One, a aterizat la aeroportul Stansted din Londra.
Vizita lui Trump va debuta cu o călătorie până la Palatul Blenheim, unde omul de stat britanic Winston Churchill s-a născut şi a copilărit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Aeronava prezidenţială americană, Air Force One, a aterizat la aeroportul Stansted din Londra.
Vizita lui Trump va debuta cu o călătorie până la Palatul Blenheim, unde omul de stat britanic Winston Churchill s-a născut şi a copilărit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro