BusinessMagazin

Tag: CNADNR

  • CNADNR va investi încă 50 de milioane de euro pentru achiziţia unor utilaje de deszăpezire

    CNADNR a încheiat în octombrie contracte în valoare totală de 146,6 milioane lei (33,1 milioane euro), cu TVA, pentru achiziţia a 100 de autofreze de curăţat zăpada şi 7 vehicule echipate pentru intervenţii speciale pe timp de iarnă.

    Autofrezele sunt livrate de compania italiana Fresia, iar vehiculele speciale de firma Grădinariu Import Export din Bucureşti. Investiţia este cofinanţată cu fonduri europene.

    Primele trei unităţi, doua autofreze, de capacitate medie şi mare, plus un vehicul special de intervenţie, au fost prezentate miercuri, utilajele urmând să fie direcţionate către şoseaua Transalpina, respectiv Autostrada Soarelui, la Lehliu.

    Restul utilajelor vor fi livrate etapizat, până în luna octombrie, iar durata de amortizare a investiţiei este de 10 ani.

    “La această oră noi facem activitatea de deszăpezire în procent de 20% cu utilajele noastre proprii şi 80% cu utilaje închiriate. Cu această flotă de 100 de autofreze vom diminua procentul de lucrări executate de firmele private, undeva la 60%. (…) În etapa a doua noi avem pregatit un nou proiect, în valoare de 50 milioane euro, tot pentru achiziţia de utilaje pentru iarnă: autobasculante, încărcătoare şi alte asemenea”, a declarat miercuri Florea Dascălu, şeful Direcţiei de Întreţinere Drumuri Nationale şi Autostrăzi din cadrul CNADNR.

    Viitoarea achiziţie va fi de asemenea cofinanţată cu bani europeni, a adăugat el.

    Dascălu a arătat că unele firme contractate pentru deszăpezire “nu-şi fac treaba” şi au intrat în insolvenţă, iar CNADNR vizează reducerea dependenţei de acest tip de acorduri.

    Până la primirea noilor utilaje, parcul CNADNR cuprindea 86 de unităţi de producţie sovietică, fabricate în urmă cu 30 – 50 de ani.

  • CNADNR vrea 5,5 miliarde lei pentru investiţii şi estimează că va încheia anul cu 450 de angajaţi în plus

    Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al CNADNR pentru acest an include surse de finanţare a investiţiilor care totalizează 5,89 miliarde lei. Din această sumă, 5,85 miliarde lei sunt alocaţi de la buget şi includ plata a 398,9 milioane lei pentru angajamente din anii anteriori.

    Comparativ, bugetul rectificat al CNADNR, aprobat la finele anului trecut, a prevăzut surse de finanţare a investiţiilor în valoare de 3,97 miliarde lei, din care 3,94 miliarde lei sunt alocaţii de la buget. Alocaţiile bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori s-au ridicat la 1,75 miliarde lei.

    La rubrica “cheltuieli pentru investiţii”, bugetul pentru 2014 indica suma de 2,39 miliarde lei, iar proiectul de buget pentru acest an propune un nivel de 5,49 miliarde lei.

    În proiectul BVC pentru 2015 sunt prognozate venituri de 5,51 miliarde lei şi un profit brut de 215,5 milioane lei, în vreme ce, în bugetul aferent anului trecut, veniturile erau estimate la 6,89 miliarde lei, iar profitul brut la 233,1 milioane lei.

    Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 195,9 milioane lei în acest (+17,8%), iar cele cu bunurile şi serviciile sunt evaluate la 642,5 milioane lei (-33,4%).

    CNADNR estimează că va avea 6.491 de salariaţi la finele acestui an, în condiţiile în care bugetul pentru 2014 indica un număr de 6.035 de angajaţi la sfârşitul anului trecut.

    Compania de Drumuri a inaugurat 50 de kilometri de autostradă anul trecut (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.

    Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat la jumătatea lunii ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.

    CNADNR a revenit recent în subordinea Ministerului Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

  • CNADNR sancţionează doi şefi de la Drumuri din judeţul Braşov, după răsturnarea autobuzului pe DN1

    “Urmare cercetărilor disciplinare din ziua de 10 ianuarie 2015, efectuate la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov din dispoziţia directorului general al CNADNR, ing. Narcis Neaga, s-a constatat că, pentru lipsa acţiunii preventive şi constante cu material antiderapant, specifică sezonului de iarnă, se fac vinovaţi şeful Secţiei Drumuri Naţionale Braşov, Nicolae Bădescu şi şeful Districtului Valea Homorod (şef district cu preluare de atribuţii) Anca Ciolan. În perioada imediat următoare, persoanele menţionate vor fi sancţionate disciplinar”, arată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), într-un comunicat de presă.

    Cercetările disciplinare au fost făcute de CNADNR după ce un autobuz de călători a derapat şi s-a răsturnat, sâmbătă dimineaţă, pe DN1, între localităţile Codlea şi Ghimbav, din cauza condiţiilor meteo-rutiere nefavorabile, a precizat sursa citată.

    Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Braşov, comisar şef Liviu Naghi, declara că accidentul s-a petrecut în jurul orei 09.00, după ce şoferul autobuzului, care aparţine companiei Codreanu şi face curse locale, a pierdut controlul volanului şi s-a răsturnat pe o parte, în afara carosabilului.

    “Şoferul nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, iar autovehiculul s-a răsturnat. În autobuz se aflau 15 pasageri şi, din fericire, a fost rănită uşor o singură persoană“, a spus reprezentantul Poliţiei Braşov.

    Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov a intervenit cu trei ambulanţe, însă a fost nevoie doar de una singură, care a preluat-o pe persoana rănită.Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Braşov, Ciprian Sfreja, victima acuza dureri la cap şi a fost transportată la spital pentru investigaţii.

    Tot sâmbătă dimineaţă, în acceaşi zonă a mai avut loc un accident rutier, o autoutilitară răsturnându-se pe şosea. În urma accidentului, două persoane au fost rănite şi transportate cu ambulanţele la spital.

  • Guvernul a avizat revenirea CNADNR la Ministerul Transporturilor şi a restrâns denumirea DPIIS

    Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) revine astfel la Ministerul Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

    Departamentul va putea înfiinţa şi administra Unităţi de Management al Proiectului (UMP) pentru proiecte de investiţii, conform ordonanţei privind structura noului Guvern.

    Programul de susţinere şi promovare a exporturilor va fi derulat de o altă structură nou-creată, Institutul Român de Comerţ Exterior.

  • Percheziţii la CNADNR şi la Direcţii de Drumuri şi Poduri, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în perioada  2008-2014”.

    Anchetatorii fac percheziţii la 30 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Suceava, Iaşi, Cluj, Dolj şi Braşov, din care şase sunt instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde au loc percheziţii sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţiile de Drumuri şi Poduri din mai multe judeţe.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Percheziţii la CNADNR şi la Direcţii de Drumuri şi Poduri, într-un dosar de corupţie

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în perioada  2008-2014”.

    Anchetatorii fac percheziţii la 30 de adrese din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Suceava, Iaşi, Cluj, Dolj şi Braşov, din care şase sunt instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde au loc percheziţii sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţiile de Drumuri şi Poduri din mai multe judeţe.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Risipa permanentă din ultimii şapte ani. România a plătit 4,3 mld. euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 700 km

    Compania Naţională de Au­tostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit 4,3 miliarde de euro pentru proiecte de autostrăzi în perioada 2008-2014, iar în acelaşi interval reţeaua locală de şosele de mare viteză s-a mărit cu doar  373 de kilometri, numărând în prezent 644 de kilometri, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor transmise de compania de drumuri.

    Cu suma pe care CNADNR a cheltuit-o începând din 2008 până în prezent se puteau construi peste 700 de kilometri de autostrăzi, dacă se ia în calcul un cost mediu de 6 milioane de euro/kilometru.

    De ce aceşti bani înghiţiţi de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate faţă de cât s-ar fi putut face şi, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? 

    Citeşte mai multe despre infrastructura rutieră pe www.zf.ro.

     

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.

  • Drumul care dă coşmaruri şoferilor din România. Asfaltul a rezistat doar două săptămâni

    Drumul Naţional 76, cel care leagă Oradea de Deva, a devenit un calvar pentru şoferi, ale căror nemulţumiri au ajuns şi pe paginile de socializare, ei urmând ca pe 29 august să participe la un protest, notează Vocea Transilvaniei.

    Nici nu e de mirare că au ales această cale, după ce asfaltul turnat în urmă cu o lună, la ieşire din Oradea spre Sânmartin, a fost de aşa proastă calitate încât, în numai două săptămâni, au apărut gropile.

    Astfel, în momentul de faţă se decopertează stratul de asfalt turnat la începutul lunii iulie. În acest ritm, lucrările nu se vor finaliza nici peste 2 ani, chiar dacă termenul de finalizare este 2015, lucru care nu are cum să se întâmple decât printr-o minune, gradul de finalizare, în acest moment, fiind de doar 6%. Chiar şi cu un grad atât de scăzut greşelile de execuţie ale proiectanţilor nu par să se mai oprească.

    Şi autorităţile par să fie legate de mâini şi de picioare, motivând că nu au cum să grăbească lucrările sau cum să-i sancţioneze pe constructori decât după expirarea termenului de finalizare.

    “Nu putem aplica niciun fel de sancţiunea constructorilor până când nu expiră contractul, şi nici penalităţi nu le putem percepe” a afirmat Eugen Cecan, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj.

    Cel mai mare contract atribuit în prima parte a anului 2012 de către CNADNR a fost cel de reabilitare a DN 76 Deva-Oradea şi Beiuş-Oradea, pentru suma de 161 milioane de lei (36,6 milioane de euro), potrivit informaţiilor transmise de CNADNR. Contractul i-a fost atribuit unui consorţiu condus de CCCF Dru­muri şi Poduri Timişoara la finalul lunii ia­nuarie, când la şefia Transporturilor se afla Anca Boagiu şi la conducerea CNADNR – Daniela Drăghia. Pe locul doi se află tot un contract de reabilitare de drum, de această dată pe DN 66 Bumbeşti Jiu-Petroşani, cu o valoare de 149,7 milioane de lei (34 milioane de euro). Proiectul a fost atribuit unui consorţiu condus de Copisa Constructora Piraneica în mandatul actualului ministru al transporturilor Ovidiu Silaghi.

  • CNADNR plăteşte 1 milion de euro pentru a proteja de furturi şi gunoaie peste 180 kilometri de autostradă

    Acordurile au fost adjudecate prin licitaţie deschisă şi vor fi finanţate de CNADNR din fonduri proprii.

    Serviciile pentru lotul 2 al autostrăzii Orăştie – Sibiu (19,8 km) au fost adjudecate de firma Axis Security în baza unui contract de 546.799 lei.

    Pentru primul lot al acestei autostrăzi, de 22,2 km, a fost selectată firma WBC Box Guard, care va încasa 550.566 lei.

    WBC Box Guard a mai câştigat alte două contracte, pentru paza patrimoniului pe Deva – Orăştie (34,6 km), în valoare de 640.969 lei, respectiv pentru Lugoj – Deva lot 1 (27,7 km) şi drum de legătură cu profil de autostradă (10,5 km), care îi va genera încasări de 794.619 lei.

    Contractele pentru Nădlac – Arad şi drum de legătură lot 2 (16,6 km), respectiv pentru Timişoara – Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad – Timişoara (32,2 km) şi varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km) au fost atribuite către R.A.O. Security. Firma de pază va primi 706.143 lei pentru primul acord şi 1,29 milioane lei pentru al doilea.

    Sumele aferente contractelor nu includ TVA.

    Primele două loturi ale Autostrăzii Orăştie – Sibiu, primul lot Lugoj – Deva şi tronsonul 2 de la Deva – Orăştie (Simeria – Orăştie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timişoara – Lugoj şi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad – Timişoara a fost finalizată în 2011.

    Contractul pentru lotul 2 al autostrăzii Nădlac – Arad, a fost reziliat de CNADNR în vara anului trecut, deşi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau.

    Valoarea estimată a acordurilor a fost de 7,2 milioane lei (1,6 millioane euro), cu TVA.

    Paza urmează să fie asigurată fără întrerupere, modul de organizare şi schimburile fiind decise de prestatori.

    Potrivit datelor din caietele de sarcini, CNADNR solicită pentru fiecare tronson de autostradă până la trei echipaje mobile, cât şi posturi fixe, în unele cazuri. Serviciile ar urma să fie asigurate de un număr de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenţi de pază şi 18 pentru şoferi.

    Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din două persoane (conducător auto şi agent de pază), iar paza fixă va fi asigurată de un singur agent.

    Firmele de profil vor trebui să prevină furturile sau deteriorările, precum şi depozitarea gunoaielor pe autostradă şi în zonele de siguranţă.