BusinessMagazin

Tag: CNA

  • Premieră: Un radio a fost închis din cauza datoriilor mari la organismele de drepturi de autor

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi a Consiliului Naţional a Audiovizualului (CNA), societatea Pro-Imagine SRL, care a deţinut licenţa audiovizuală a Radio Siculus, a intrat în faliment. De asemenea, licenţa de emisie a Radio Siculus a fost retrasă de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Astfel, marţi, CNA a retras, la rândul său, licenţa audiovizuală a Radio Siculus, în conformitate cu articolul 57, alineatul 2, litera b din Legea audiovizualului. Acest articol prevede faptul că licenţa audiovizuală pentru difuzarea serviciului de programe pe cale radioelectrică terestră se retrage ca urmare a retragerii licenţei de emisie.

    Pe de altă parte, CNA a analizat situaţia Radio Siculus şi în şedinţa din 19 februarie. Conform informaţiilor prezentate în respectiva şedinţă, Radio Siculus risca să fie închis din cauza datoriilor mari pe care le avea la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), care a şi cerut falimentul acestui post.

    Membrii CNA au discutat atunci şi cu reprezentantele societăţii Pro-Imagine SRL, care deţinea licenţa audiovizuală a Radio Siculus, între care s-a aflat şi Konya Zita, asociatul unic al firmei.

    Aceasta a depus la CNA o adresă prin care a solicitat acordul Consiliului pentru cedarea licenţei Radio Siculus, deţinută de societatea Pro Imagine SRL, către Asociaţia Radio Siculus.

    Potrivit adresei, societatea Pro Imagine SRL nu avea datorii către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), însă avea datorii către UCMR-ADA, care priveau remuneraţia pentru difuzarea la Radio Siculus a cântecelor care sunt purtătoare de drepturi de autor.

    “Datoria societăţii faţă de UCMR este un dezechilibru major între veniturile realizate şi obligaţiile de plată către acest organism, obligaţii care au afectat activitatea postului de radio local. Am intrat din cauza organismului (UCMR-ADA, n.r.) în insolvenţă şi, din data de 20 februarie 2015, vom intra în faliment”, se spunea în adresa transmisă CNA de Konya Zita.

    Ea a precizat în adresă că Radio Siculus nu poate plăti sumele cerute de organismele de gestiune colectivă ale drepturilor de autor, între care se numără şi UCMR-ADA, dar şi UPFR şi CREDIDAM, fiind vorba despre sume prea mari raportat la veniturile realizate de un post de radio local. “Noi am cerut renegocierea datoriei, dar nu am primit răspuns din partea UCMR. Rugămintea noastră faţă de CNA este o urgenţă, altfel vor închide postul nostru de radio”, a mai spus Konya Zita în adresa transmisă Consiliului.

    Radio Siculus a funcţionat în Târgu-Secuiesc, judeţul Covasna, din anul 1992. Potrivit reprezentantelor postului de radio, prezente la şedinţa CNA din 19 februarie, CREDIDAM, UPFR şi UCMR-ADA au cerut sume prea mari pentru drepturile de autor corespunzătoare melodiilor difuzate de acest radio local, respectiv 2.800 de lei, plus TVA, pe lună.

    Societatea a avut în anul 2013 venituri totale nete de 39.442 de lei (în medie circa 3.286 lei pe lună) şi pierderi de 18.372 de lei. Totodată, în 2014, societatea a avut venituri totale de 43.165 de lei (în medie circa 3.597 lei pe lună) şi pierderi de 13.561 de lei, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    Remuneraţia pentru radiodifuzarea operelor muzicale pe posturile de radio este stabilită în Decizia Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) numărul 432 din 2006, se achită trimestrial la UCMR-ADA şi nu poate fi mai mică pe trimestru decât remuneraţia minimă de 2.400 lei/trimestru, la care se adaugă TVA, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul ucmr-ada.ro.

    Reprezentantele Radio Siculus au spus că au cerut de numeroase ori la UCMR-ADA negocierea sumelor, însă UCMR-ADA a cerut falimentul acestui post de radio.

    În şedinţa din 19 februarie, membrul CNA Valentin Jucan a spus că acest post de radio local va fi închis din cauza drepturilor de autor, organismele de gestiune colectivă având o poziţie dominantă pe piaţă, un comportament abuziv şi solicitând remuneraţii excesive. “Avem dovada falimentului, vorbim de o substituire a autorităţii de stat (a CNA, n.r.)”, a spus atunci Jucan.

    Valentin Jucan a mai spus la momentul respectiv că a transmis o solicitare posturilor de radio din România, pentru ca acestea să prezinte CNA relaţia lor cu UPFR, UCMR-ADA şi CREDIDAM. Potrivit lui Jucan, mai multe posturi de radio au spus că ajung să aibă datorii foarte mari la organismele de gestiune colectivă, iar solicitările privind negocierile cu acestea le-au fost refuzate.

    Jucan a precizat că în acest fel este afectat conţinutul editorial al posturilor de radio respective. De asemenea, el a propus ca membrii CNA să facă o sesizare la Comisiile de Cultură din Parlament, cu privire la acest aspect.

    Potrivit articolului 10, alineatul 6 din Legea audiovizualului, “Consiliul este obligat să sesizeze autorităţile competente cu privire la apariţia sau existenţa unor practici restrictive de concurenţă, a abuzului de poziţie dominantă sau a concentrărilor economice, precum şi cu privire la orice alte încălcări ale prevederilor legale care nu intră în competenţa sa”.

    Şi membrul CNA Monica Gubernat a spus, pe 19 februarie, că s-a ajuns la situaţia în care o licenţă audiovizuală va fi retrasă ca urmare a acţiunilor unui organism de gestiune colectivă, UCMR-ADA, fapt care este inacceptabil, întrucât CNA este unica autoritate de reglementare a conţinutului audiovizual.

  • RCS&RDS vrea să iasă din acţionariatul televiziunii sale din Baia Mare, TL+

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o solicitare privind acordul prealabil al CNA pentru modificarea acţionariatului societăţii Canal 7 SRL din Baia Mare, care deţine licenţa audiovizuală a televiziunii TL+.

    În prezent, asociaţii Canal 7 SRL sunt RCS&RDS SA (51%) şi Majoros Andrei Csaba (49%), potrivit datelor prezentate în şedinţa de marţi a CNA.

    Potrivit documentelor depuse la CNA, RCS&RDS va ieşi din societatea Canal 7 SRL, iar părţile sociale pe care le deţine în prezent vor fi transferate către Majoros Andrei Csaba, care urmează să devină astfel asociatul unic al televiziunii TL+.

    CNA a decis, cu unanimitatea membrilor prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea), să îşi dea acordul privind modificarea acţionariatului societăţii Canal 7 SRL, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    În şedinţa de marţi nu au fost precizate motivele pentru care RCS&RDS vrea să iasă din acţionariatul televiziunii TL+.

    Însă la baza acestei decizii ar putea sta o neînţelegere între RCS&RDS şi celălalt asociat al televiziunii, Majoros Andrei Csaba. De altfel, în şedinţa din 10 decembrie 2013, compania RCS&RDS a ajuns în situaţia insolită de a fi sancţionată de Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru că nu respecta principiul “must carry” în cazul propriei televiziuni pe care o deţine în Baia Mare – TL+ -, pe care a scos-o din grilă în octombrie 2013, încălcând Legea audiovizualului.

    Principiul “must-carry” este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului şi le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Acelaşi principiu le impune şi televiziunilor retransmise în pachetul “must-carry” al cabliştilor să fie libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice şi financiare. Acest lucru înseamnă că televiziunile nu mai pot primi bani de la cablişti pentru retransmisie. Acelaşi articol 82 prevede că operatorii de cablu au obligaţia, la nivel regional şi local, să includă în oferta lor cel puţin două programe regionale şi două programe locale, acolo unde acestea există.

    Astfel, pe 10 decembrie 2013, CNA a decis să sancţioneze RCS&RDS, aplicându-i o somaţie de intrare în legalitate în privinţa televiziunii TL+.

    Reprezentanţii TL+, Verba Csaba şi Romeo Dobocan, au cerut la momentul respectiv CNA să oblige RCS&RDS să introducă în grilă televiziunea TL+, precizând că acesta este singurul post local care funcţiona în momentul respectiv în Baia Mare.

    “Noi am încercat să obţinem un răspuns din partea RCS&RDS prin care să ne explice de ce am fost scoşi din grila analogică, având în vedere că suntem singurul post local din Baia Mare, celelalte fiind posturi regionale. Nu am obţinut niciun răspuns şi în consecinţă ne-am adresat CNA. Se creează un precedent periculos şi este greu să explic dacă are legătură cu ceea ce se întâmplă în media din Maramureş în acest moment, medie intrată sub influenţa unei singure persoane, întâmplător sau nu ales al urbei care controlează tot ce mişcă în Baia Mare. TL+ devenea singurul post care nu intra în această sferă de influenţă şi noi interpretăm şi în acest sens, mai ales că din această grupare a acestui personaj politic ne-au venit mesaje foarte clare, precum «V-am făcut-o»”, le-a spus Romeo Dobocan, la momentul respectiv, membrilor CNA.

    La rândul său, Verba Csaba a precizat atunci că societatea Canal 7 SRL deţine licenţa televiziunii TL+ de 18 ani.

    TL+ a funcţionat iniţial pe reţeaua proprie de cablu a societăţii Canal 7, ulterior cumpărată de compania RCS&RDS, care a preluat în acest context şi pachetul majoritar de acţiuni la respectiva televiziune.

    De cealaltă parte, în şedinţa CNA din 10 decembrie 2013, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS, a declarat că, în decembrie 2012, RCS&RDS a modernizat staţia din Baia Mare, care primeşte un anumit tip de semnal.

    “La acel moment, am trimis o adresă către Canal 7 în care le-am spus noile condiţii tehnice de preluare. Au fost două-trei situaţii în care am discutat şi până la urmă preluarea semnalului TL+ s-a făcut pe costurile RCS (…) Spre sfârşitul anului, am înţeles că nu s-a mai dorit să se continue această formă de preluare pe costuri tehnice RCS şi am introdus în locul postului TL+ alte două posturi locale (…) Am solicitat inclusiv modificarea de aviz la CNA”, a spus Lucian Mihai. “Din punctul nostru de vedere, în măsura în care se poate furniza acest tip de semnal pe care staţia îl recunoaşte în continuare, TL+ va fi prezent în grila din Baia Mare”, a adăugat, la momentul respectiv, Lucian Mihai.

    Însă, reprezentanţii TL+ au spus că problema pe care o ridică RCS&RDS este una “falsă”.

    Aceştia au precizat totodată că “RCS&RDS are monopol pe aproape întreg judeţul Maramureş”, unde deţine 85-90% din piaţa de cablu.

  • Jucan, membru CNA: La TVR, cenzura continuă. Am sesizat CNA privind ştirea lui Adelin Petrişor

    “La TVR, cenzura continuă. Stelian Tănase nu înţelege că TVR nu este grădina proprie de zarzavat, prin urmare, comportamentul «de cizme» nu este potrivit. Am sesizat CNA în legătură cu situaţia expusă de Adelin Petrişor”, a anunţat Valentin Jucan, vineri, pe pagina sa de Facebook.

    El a ataşat şi sesizarea sa în acest caz. “În data de 30 iulie, a.c., la postul public TVR, a fost difuzată o ştire în legătură cu protestele angajatilor TVR cauzate de situaţia financiară a instituţiei. Reportajul în cauză a fost realizat de domnul Adelin Petrişor. În conformitate cu ceea ce susţine public domnul Petrişor, ştirea a fost cenzurată de preşedintele-director general al TVR, Stelian Tănase, fiind oprită de la difuzarea în buletinele de ştiri de la orele 18 şi 20”, spune Valentin Jucan în sesizare.

    Potrivit lui Valentin Jucan, Legea audiovizualului prevede faptul că “Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine”.

    De asemenea, Valentin Jucan spune că Legea 41/1994 prevede că “Autonomia şi independenţa editorială a serviciilor publice de radiodifuziune şi televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune”.

    Valentin Jucan mai afirmă că a sesizat CNA în baza acestor prevederi, dar şi a rolului Consiliului de “garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale”.

    În sesizarea sa, Jucan solicită CNA atât analizarea acestei situaţii, cât şi trimiterea unui raport către Comisiile pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor.

    Jurnalistul TVR Adelin Petrişor spune că o ştire pe care a făcut-o despre un protest desfăşurat în curtea SRTv, în timpul căruia Stelian Tănase, şeful instituţiei, vorbea cu angajaţii, l-a supărat pe Tănase, care i-ar fi sunat pe şefii ziaristului, iar materialul său nu a mai fost difuzat.

    “Cum mi-am dat seama că am făcut bine o ştire? Am deranjat ambele părţi implicate. Este vorba despre ştirea legată de protestul (de joi, n.r.) de la TVR. Protestatarii mi-au reproşat că i-am numit «angajaţii TVR» şi nu «colegii mei». Le-am explicat că la Ştiri căutăm un ton neutru. Cel mai ofuscat a fost însă Stelian Tănase. Iniţial, s-a plâns şefilor mei de la Ştiri şi materialul nu a mai fost difuzat la orele 18 (la TVR 2, n.r.) şi 20 (la TVR 1, n.r.). Ulterior, într-o ediţie specială, Stelian Tănase a spus că ştirea despre întâlnirea lui cu angajaţii a fost redactată prost. M-aş fi aşteptat ca Mihai Constantin (moderatorul «Ediţiei speciale», n.r.) să îl roage să-şi argumenteze punctul de vedere, cel puţin aşa ar trebui să facă un moderator. Mihai nu a făcut asta. Cred că aşa e mai comod în vremuri tulburi. Oricum, poate ar trebui să îi spună cineva şi lui Stelian Tănase că o ştire nu e proastă doar pentru că-l dezavantajează pe el”, a scris Adelin Petrişor pe contul său de Facebook.

    Pe blogul său, Adelin Petrişor precizează că Stelian Tănase a sunat la Ştirile TVR şi, ulterior, materialul său nu a mai intrat la jurnalele de seară ale Televiziunii Române.

    “ANAF a deblocat conturile TVR. Stelian Tănase le-a dat această veste celor care îi pichetau biroul, nemulţumiţi de tăierile salariale. Am fost şi eu acolo şi am făcut o ştire. Ştirea mea l-a deranjat pe însuşi preşedintele Stelian Tănase. El a sunat la ştiri şi materialul nu a mai intrat şi la jurnalele de seară. Preşedintele a simţit că nu e suficient şi, într-o ediţie specială, a ţinut să menţioneze că ştirea nu a fost «redactată bine». Pe bune? O ştire care te dezavantajează nu e neapărat proastă, domnule Tănase”, îi mai transmite Adelin Petrişor lui Stelian Tănase.

    Ştirea lui Adelin Petrişor a fost difuzată, joi, la “Telejurnalul” de la ora 14.00, cu titlul “TVR a plătit”. În timp ce se află în curtea TVR, între angajaţi, Stelian Tănase spune că, în condiţiile în care conturile TVR au fost deblocate de ANAF, salariile angajaţilor instituţiei nu ar mai trebui tăiate, însă o hotărâre va fi luată săptămâna viitoare, în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române. În respectiva ştire, care apare în continuare pe site-ul stiri.tvr.ro, se aude cum unii dintre angajaţii TVR, aflaţi la momentul respectiv în curtea instituţiei, îi cer lui Stelian Tănase demisia.

    Pe de altă parte, o ştire despre faptul că ANAF a deblocat conturile TVR a fost difuzată şi la “Telejurnalul” de la ora 20.00, de pe TVR 1 (principala ediţie de ştiri a Televiziunii Române), însă nu a fost cea realizată de Adelin Petrişor. În această ştire apare doar imaginea lui Stelian Tănase în timpul întâlnirii cu angajaţii din curtea SRTv, iar în material nu se mai aude că unii dintre salariaţi îi cer demisia şefului TVR. O ştire similară cu cea de la “Telejurnalul” de la ora 20.00, de la TVR 1, a fost transmisă şi în “Telejurnalul” de la ora 18.00, de la TVR 2.

    Pe de altă parte, într-o “Ediţie specială” difuzată joi seară, la TVR 1, şi moderată de jurnalistul Mihai Constantin, Stelian Tănase a făcut referire la ştirea realizată de Adelin Petrişor, fără a-i preciza însă numele jurnalistului, spunând despre aceasta că “era prost redactată”. De asemenea, Stelian Tănase a avut un schimb de replici în jurul acestui subiect cu Mihai Constantin.

    “Sigur că oamenii care lucrează în televiziune sunt foarte îngrijoraţi şi îi înţeleg. Astăzi (joi, n.r.) am avut o discuţie cu dânşii în curte. M-au aşteptat când am venit, din păcate…”, a spus Stelian Tănase, în timp ce Mihai Constantin a adăugat: “Am ilustrat şi noi în «Telejurnal» asta, da”.

    “Foarte bine, da. Din păcate, ştirea era prost redactată. Ar trebui să-i trimitem puţin pe la Londra să înveţe cum se face la BBC o ştire”, i-a răspuns Stelian Tănase lui Mihai Constantin.

    “A, ce frumos, asta-i categoria Şova – Holocaust. Îl trimitem la Washington să se şcolească, dacă gafează la Bucureşti”, a spus, în schimb, Mihai Constantin.

    “Nu, n-a gafat, (ştirea, n.r.) era prost făcută, prost redactată (…). Şi el (Şova) e prost făcut şi prost redactat”, a afirmat Stelian Tănase.

    Până la ora difuzării acestei ştiri, Stelian Tănase şi Raluca Stroe Brumariu, coordonatorul Ştirilor TVR, nu au putut fi contactaţi de agenţia MEDIAFAX.

  • Decizia surprinzătoare a CNA, după ce fata violată din Vaslui şi mama acesteia au apărut în emisiunea ”La Măruţă” de la Pro TV

    Apariţia fetei din Vaslui, care a fost violată de şapte tineri anul trecut, în emisiunea lui Cătălin Măruţă de la Pro TV a generat numeroase critici în spaţiul public, CNA autosesizându-se în acest caz. Unul dintre membri chiar a stat de vorbă cu mama fetei şi a încurajat-o să depună o sesizare scrisă pentru a explica felul în care a fost convinsă să apară la televizor. Marţi a luat însă o decizie surprinzătoare.

    Decizia surprinzătoare a CNA, după ce fata violată din Vaslui şi mama acesteia au apărut în emisiunea ”La Măruţă” de la Pro TV

  • Anunţul oficial al reprezentanţilor Pro TV. Prezentatorul Cătălin Măruţă a aflat „verdictul” postului de televiziune după scandalul de la începutul săptămânii

    După scandalul de la începutul săptămânii cauzat de emisiunea moderată de Cătălin Măruţă şi după ce CNA a reacţionat prompt, reprezentanţii PRO TV au făcut precizările oficiale:

    Anunţul oficial al reprezentanţilor Pro TV. Prezentatorul Cătălin Măruţă a aflat „verdictul” postului de televiziune după scandalul de la începutul săptămânii

  • RCS&RDS a preluat Radio 1 de la familia deputatului PSD Florin Pâslaru şi îl va transforma în Pro FM

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, o solicitare a societăţii Paf Media SRL de cedare a licenţei audiovizuale a Radio 1 din Galaţi către societatea RCS&RDS SA. În plus, Paf Media SRL a solicitat Consiliului modificarea licenţei acestui post de radio şi schimbarea denumirii din Radio 1 în Pro FM (pentru a putea fi integrat în reţeaua Pro FM deţinută de RCS&RDS, n.r.)

    Totodată, societatea Paf Media SRL a solicitat CNA cedarea altor două licenţe de radio pe care le deţine pentru Radio 1, respectiv cele din Tecuci şi Târgu-Bujor, către o altă societate, Biocenter SRL.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului a mai discutat acest subiect şi în şedinţa din 2 iulie, când a amânat luarea unei decizii după ce membrii CNA au constatat, în urma unei discuţii cu inspectorul care a monitorizat respectivele radiouri, că în cazul licenţelor de la Galaţi şi Târgu-Bujor emisia postului Radio 1 a fost întreruptă mai mult de 90 de zile, termenul legal acordat de Consiliu pentru nedifuzarea programului din motive tehnice. În cazul licenţei din Tecuci, nu a fost înregistrată o astfel de problemă.

    Legislaţia audiovizualului prevede că, în cazul în care emisia nu este reluată după această perioadă de 90 de zile, CNA va retrage licenţa.

    “Nu este un secret că societatea Paf Media a întâmpinat probleme financiare serioase în ultima perioadă, motiv pentru care au fost şi acele întreruperi de programe”, a declarat Manuela Cazan, reprezentanta Radio 1, în şedinţa CNA din 2 iulie. Ea a precizat că, din cauza acestor probleme financiare, nu au putut fi achiziţionate echipamente pentru retehnologizarea Radio 1, motiv pentru care postul de radio a fost nevoit să îşi întrerupă emisia. Aceasta a mai spus că acţionarii Radio 1 doresc să cesioneze cele trei licenţe pe care le deţin pentru că vor ca acest post de radio să funcţioneze în continuare.

    Manuela Cazan a mai spus că nu cunoaşte cu exactitate situaţia în ceea ce priveşte durata pentru care a fost întreruptă emisia Radio 1, în Galaţi şi Târgu-Bujor, solicitând CNA o amânare a discutării subiectului pentru a se informa şi pentru a prezenta Consiliului eventuale probe din care să reiasă că postul de radio nu şi-a întrerupt emisia mai mult de 90 de zile.

    Ulterior, Manuela Cazan a depus la CNA trei CD-uri martor, din care, potrivit acesteia, reiese că postul de radio nu şi-a întrerupt emisia mai mult de 90 de zile. “Am făcut dovada faptului că postul a emis”, a spus Manuela Cazan, în şedinţa de joi.

    Totuşi, unii membri ai CNA, între care Radu Herjeu şi Gabriel Tufeanu, au fost de părere că aceste CD-uri nu sunt o dovadă fermă că postul de radio a respectat legislaţia, având în vedere că inspectorul CNA a constatat că acesta şi-a întrerupt emisia mai mult de 90 de zile.

    “De ce nu s-a discutat retragerea licenţei după primele 90 de zile în care, conform inspectorului nostru, dânşii nu au reluat emisia? Dacă dânşii nu doreau să cedeze licenţele nu aflam în veci (de această situaţie, n.r.)”, a spus Radu Herjeu.

    În cele din urmă, cei mai mulţi membri ai CNA prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu, Radu Călin Cristea) au decis să ajute postul Radio 1 să funcţioneze în continuare, acceptând cedarea licenţelor, către RCS&RDS, respectiv Biocenter SRL. În schimb, Valentin Jucan şi Gabriel Tufeanu au votat “împotriva” solicitărilor de cedare.

    “Este un post pe moarte, care încearcă să se salveze prin cedare”, a spus Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

    “Dacă nu îi aprobăm cedarea, îi semnăm certificatul de deces. Dacă îi aprobăm, mamutul RCS&RDS, care îl preia, îşi asumă. Are un potenţial de un anumit fel (…) Altfel, nu cred că o firmă de talia RCS s-ar băga în acest business”, a spus şi Radu Călin Cristea.

    “Dacă acordăm cedarea, înseamnă o nouă şansă la viaţă pentru acest post”, a spus şi Dorina Rusu, cea care conduce şedinţa de joi a CNA.

    Valentin Jucan a spus, însă, că respectivele frecvenţe pot fi scoase la concurs, nu trebuie neapărat cedate, pentru a avea “o şansă” să existe. “Poate sunt şi alţii pe piaţă interesaţi să le preia”, a mai spus Jucan.

    Însă Monica Gubernat a spus că, dacă nu se aprobă cedarea, acest lucru nu înseamnă că frecvenţele vor fi scoase la concurs, ci că vor rămâne la societatea Paf Media SRL, care le administrează în prezent.

    Agenţia MEDIAFAX a relatat, în data de 1 iulie, că RCS&RDS vrea să preia Radio 1 din Galaţi de la familia deputatului PSD Florin Pâslaru.

    Asociaţii societăţii Paf Media SRL, care a deţinut până în prezent Radio 1, sunt Valerica Pâslaru – 50% şi Florin Alexandru Ioan Pâslaru – 50%, potrivit site-ului CNA.

    Florin Alexandru Ioan Pâslaru este fiul deputatului PSD Florin Pâslaru, iar Valerica Pâslaru este soţia parlamentarului, conform celei mai recente declaraţii de avere a acestuia, publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

    Totodată, Florin Pâslaru este membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, ocupând funcţia de secretar al acestei comisii.

    Biocenter SRL, care a preluat licenţele de la Tecuci şi Târgu-Bujor ale Radio 1, este o firmă din sfera de influenţă a deputatului PSD (membru UNPR) Laurenţiu Chirvăsuţă. Soţia lui Laurenţiu Chirvăsuţă, Rita, este inginer la Biocenter SRL, potrivit celei mai recente declaraţii de avere a acestuia.

    Pe de altă parte, societatea Paf Media SRL, controlată de familia deputatului PSD Florin Pâslaru, are şi alte operaţiuni în media locală, deţinând licenţa televiziunii TV Galaţi.

    RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa serviciilor de televiziune prin cablu şi satelit din România.

    Recent, RCS&RDS a intrat pe piaţa de radio din România, prin preluarea tuturor licenţelor de radio deţinute de Central European Media Enterprises (CME) în România, respectiv Pro FM, Info Pro, Pro Clasic, Music FM şi Dance FM. Pro FM urmează să aibă în continuare un profil muzical, iar Info Pro se va transforma în reţeaua informativă Digi FM.

    În ultimii ani, RCS&RDS şi-a dezvoltat şi propriile televiziuni. Astfel, în prezent compania deţine televiziunea de ştiri Digi 24 HD (cu staţiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar şi televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life şi Digi World (cu variantele “secundare” Animal World Channel, Life Channel şi World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acţionar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel şi UTV.

  • „A mers prea departe!” Veste proastă pentru prezentatorul TV Cătălin Măruţă, după scandalul de marţi de la Pro TV. Decizia i-a fost comunicată în urmă cu puţin timp

    Cu o viteză fără precedent, CNA, instituţia care supraveghează ce fac televiziunile din România, s-a autosesizat după emisiunea de marţi seara de pe PRO TV, moderată de Cătălin Măruţă. A mers prea departe prezentatorul?

    „A mers prea departe!” Veste proastă pentru prezentatorul TV Cătălin Măruţă, după scandalul de marţi de la Pro TV. Decizia i-a fost comunicată în urmă cu puţin timp

  • Surpriză pentru telespectatori! O OFERTĂ „de nerefuzat” pentru milioanele de români care plătesc acum lună de lună pentru acest post TV

    Lună de lună, fie că vor, fie că nu, milioane de români plătesc această taxă. Un oficial face în premieră o ofertă „de nerefuzat” pentru telespectatori

    Ce lovitură pentru telespectatori! „OFERTĂ” absolut surprinzătoare pentru milioanele de români care plătesc acum lună de lună pentru acest post TV

  • Proiectul care vizează interzicerea publicităţii la medicamente la radio-TV, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvernul României – Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la propunerea legislativă de modificare a Legii publicităţii, în sensul interzicerii reclamelor pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio.

    Consiliul a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect.

    Avizul Consiliului Naţional al Audiovizualului este consultativ.

    Potrivit CNA, acest proiect nu ţine seama de mai multe aspecte din directivele europene, pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, şi-a asumat obligaţia să le transpună în legislaţia internă.

    “Dacă tot vor să se ocupe de medicamente, măcar să se ocupe de suplimente alimentare”, a spus membrul CNA Monica Gubernat, cea care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    CNA a primit pe acest subiect şi un punct de vedere al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România. Potrivit asociaţiei, acest proiect de lege este o limitare atât a dreptului la informaţie al publicului, cât şi a libertăţii comerţului.

    Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar şi interzicerea reclamelor pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

    Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

    Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului.

    În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte, precum şi reclamele la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

    “Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

    El mai apreciază că “automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului”.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • Proiectul care vizează interzicerea publicităţii la medicamente la radio-TV, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvernul României – Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la propunerea legislativă de modificare a Legii publicităţii, în sensul interzicerii reclamelor pentru medicamente şi tratamente medicale la televizune şi radio.

    Consiliul a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect.

    Avizul Consiliului Naţional al Audiovizualului este consultativ.

    Potrivit CNA, acest proiect nu ţine seama de mai multe aspecte din directivele europene, pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, şi-a asumat obligaţia să le transpună în legislaţia internă.

    “Dacă tot vor să se ocupe de medicamente, măcar să se ocupe de suplimente alimentare”, a spus membrul CNA Monica Gubernat, cea care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    CNA a primit pe acest subiect şi un punct de vedere al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale, care reuneşte principalele televiziuni şi radiouri din România. Potrivit asociaţiei, acest proiect de lege este o limitare atât a dreptului la informaţie al publicului, cât şi a libertăţii comerţului.

    Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar şi interzicerea reclamelor pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

    Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

    Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului.

    În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celelalte, precum şi reclamele la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

    “Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

    El mai apreciază că “automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului”.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.