BusinessMagazin

Tag: chiriasi

  • Începe să frigă la tălpi: companiile cu peste 1.000 de angajaţi care au închiriat mari spaţii de birouri se uită să le subînchirieze sau să le transforme în huburi

    Munca de acasă transformă piaţa birourilor şi pune presiune atât pe companii, care au închiriat birouri în care angajaţii nu vor mai ajunge decât ocazional, cât şi pe dezvoltatori, în condiţiile în care piaţa subînchirierilor creşte rapid şi pune presiune pe spaţiile în construcţie.

    Marile companii, cele cu peste 1.000 de an­gajaţi, tot mai des că­utau să închirieze pro­iecte de birouri dedi­cate, unde să fie singurii chiriaşi.

    Printre companiile care s-au mutat sau au parafat astfel de contracte se nu­mără Groupe Renault România (47.500 mp), Microsoft România (23.500 mp), ING Tech (13.000 mp) sau BCR (20.000 mp în The Bridge 1 şi 14.000 mp în Bucahrest Business Garden, ambele în zona Orhideea).

    Cea de-a doua miză o reprezintă spa­ţiile subînchiriate de birouri, spaţii care au lansat în piaţă 50.000 mp până la nivelul lunii octombrie a acestui an, conform consultanţilor imobiliari.

    La un an de când Groupe Renault s-a mutat în noul sediu de 47.500 mp de bi­rouri închiriat pe 11 ani, francezii au de­cis să subînchirieze o parte din spaţii în condiţiile în care sunt mulţi an­ga­jaţi care lucrează şi vor lucra în continuare de aca­să, sau vor veni la bi­rou nu­mai prin rotaţie.

    Cei de la Micro­soft au anun­ţat ofi­cial că de acum înainte vor miza pe fle­xi­bili­ta­te şi pe munca de acasă. În Ro­mâ­nia Microsoft a sem­nat pentru 23.500 mp de birouri în clă­di­rile Campus 6.2 şi 6.3 din proiectul con­stru­it de Skanska lângă Poli­tehnică. Oficia­lii Mi­cro­soft România au subliniat că în acest context, contractul va merge mai departe şi nu sunt anunţate modificări.

    Adoptarea lucrului la distanţă re­pre­zintă noua normă pe piaţa muncii pen­tru majoritatea companiilor în con­tex­tul generat de criza coronavi­rusului, astfel că peste 53% din­tre aces­tea au im­ple­mentat deja o politică în acest sens, iar din restul de 47%, mai mult de ju­mătate anti­ci­pează că vor îm­bu­nătăţi sau im­ple­menta o po­litică de mun­că de la distanţă pâ­nă la finalul anului 2020, potrivit datelor unui sondaj realizat de PwC în rândul a peste 300 de companii la nivel global.

    „Lucrul la distanţă a devenit o par­te esenţială a noii normalităţi, com­pa­niile fiind forţate în multe cazuri să se adapteze pentru a-şi putea continua activitatea“, spune Daniel Anghel, par­te­ner, liderul serviciilor fiscale şi juri­dice la PwC România. El apreciază că te­merile iniţiale că productivitatea mun­cii va scădea au fost infirmate după pri­mele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendinţa se păstrează pe termen mediu şi lung.

    Pe fondul măsurilor de distanţare fi­zică gradul de ocupare a birourilor nu mai poate trece de 50%, iar cele mai multe companii au implementat soluţii de „work from home“, motiv pentru care fie subînchiriază, fie transformă bi­rourile. Astfel ce părea un trend po­zi­tiv în 2019, consolidarea birourilor, acum s-a transformat într-un „cartof fierbinte“.

    Spre exemplu, consultanţii imo­bi­liari anunţau în vara anului trecut faptul că în „următoarele 12 luni“, adică până în vara lui 2020, vor aduce tranzacţii cu preînchirieri (spaţii contractate înainte de finalizarea propriu-zisă a clădirii) de birouri de 100.000 mp, suficient pentru cel puţin 10.000 de corporatişti.

    Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory în cadrul Colliers International România, ex­plică fap­tul că astăzi suntem într-o eta­pă în care viitorul model al pieţei mun­cii în era postcoronavirus de-abia se for­mează. Da, modelul de lucru de la dis­tanţă va rămâne în practica multor com­panii şi odată ce va trece pandemia de COVID-19, dar birourile vor avea un loc destul de bine definit şi mai departe, de­venind huburi menite să susţină co­la­borarea în echipe, să stimuleze coeziu­nea echipei şi creativitatea.

    „Spre exemplu, la cea mai mare ban­ca americană, JPMorgan Chase, pro­ductivitatea a scăzut în perioada de lu­cru de acasă, iar CEO-ul băncii, Jamie Dimon, unul din cei mai influenţi oa­meni din industria financiară globală, e de părere că revenirea la birou ar fi bu­nă pentru angajaţii tineri şi pentru a sti­mula creativitatea. Pentru că anga­ja­ţii, în special cei tineri, simt nevoia de in­ter­acţiune directă dincolo de Zoom sau Teams şi de aderenţă la o echipă şi la o cultură organizaţională, vor să co­mu­nice uşor atât între ei, cât şi cu ma­nagerii, şi caută medii creative în care să lucreze şi să colaboreze“, a explicat Sebastian Dragomir.

    Pe de altă parte, mai sunt companii care discută despre consolidări.

    „În acest an, au mai fost tranzacţii de consolidare semnate chiar în pandemie. Pentru companiile care au planuri de viitor şi care văd avantajele unei consolidări, proiectul nu va fi oprit, ci doar ajustat, astfel încât să includă şi schimbările de amenajare interioară sau un sistem flexibil de telemunca, adus de pandemie. În plus, această perioada dificilă va aduce şi oportunităţi mai mari, atât din punct de vedere al preţului pachetului de închiriere, precum şi din punct de vedere al detaliilor tehnice moderne oferite de clădirile noi, care să acopere şi elementele necesare prevenţiei pandemiei, şi anume certificările WELL sau Immune. JLL a semnat anul acesta două tranzacţii majore de consolidare, una de 10.000 mp în mai şi una mai mare, săptămâna trecută, dar care momentan sunt confidenţiale“, a spus Marius Şcuta, Head of Office Department & Tenant Representation în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL.

    Datele PwC indică sănătatea şi siguranţa angajaţilor, îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi atragerea şi reţinerea talentelor cheie drept principalele trei priorităţi în conceperea politicilor de adoptare a muncii.

    În plus, aproximativ 45% dintre companiile participante la sondaj definesc aranjamentele de lucru la distanţă ca angajaţii care „lucrează în afara biroului de acasă sau a locului de muncă“, fără nicio deplasare transfrontalieră. Cu toate acestea, 30% dintre companii definesc munca la distanţă drept angajaţii care lucrează în afara biroului de acasă, cu deplasări atât la nivel naţional, cât şi internaţional anticipate şi/sau permise.

    În ceea ce priveşte politica salarială, 80% dintre companii au arătat că nu efectuează ajustări în timpul perioadei muncii la distanţă. De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi nu acordă alocaţii, rambursări sau sprijin pentru mobilitate pentru munca la distanţă.

    „Angajatorii trebuie să ţină seama de eventualele consecinţe fiscale, precum şi cele  din sfera contribuţiilor sociale pe care munca într-o altă ţară le poate avea atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţii în cauză. Totodată, aspectele care ţin de dreptul muncii şi de sănătatea şi securitatea în muncă a angajaţilor în ţara respectivă nu trebuie ignorate“,  explică Irina Nistor, Director Mobilitate Internaţională, PwC România.

    Pe măsură ce restricţiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaţilor la birou, în anumite condiţii şi respectând normele de siguranţă şi sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaţilor întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanţă şi lucrul la birou.

  • Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

    Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deţinută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunţat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spaţii de co-living.
    Grupul francez Renault tocmai a anunţat că din 50.000 de metri pătraţi închiriaţi pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puţin 20.000 de metri pătraţi, în urma evaluării necesarului de spaţiu pentru viitor.
    Estimările actuale indică faptul că cel puţin un sfert din spaţiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaţilor acasă.
    Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
    Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuinţe.
    În mod cert, mai sunt şi alte cazuri de acest fel.
    Criza COVID-19 i-a trimis pe angajaţi să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spaţii de birouri. În Bucureşti sunt peste 3 milioane de metri pătraţi de birouri, iar acum prezenţa fizică este de maximum 30%. Dar chiriaşii plătesc pentru tot spaţiul.
    Cred că anual, în Bucureşti, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
    Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spaţiile de birouri îşi vor readuce până la urmă angajaţii la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spaţii, rezilierea contractelor astfel încât în final spaţiile să devină goale cu totul.
    Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puţin la nivel public.
    Dezvoltatorii spun că şi ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spaţiul deţinut.
    Nimeni nu ştie cum va evolua pandemia, aşa că e greu de spus care va fi viitorul prezenţei angajaţilor la birou ca înainte.
    Dezvoltatorii sunt puşi în faţa unei noi realităţi a businessului lor, având în vedere că cererea de spaţii de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, aşa că trebuie să-şi bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele şi chiar milioanele de metri pătraţi care vor sta goale. Cu cine şi mai ales cu ce vor fi umplute.
    Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar şi acestea îşi vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
    Prima opţiune a proprietarilor va fi să-şi transforme clădirile de birouri în locuinţe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanţarea bancară încă ieftină.
    Unii dezvoltatori îşi imaginează „cămine” pentru corporatişti, bineînţeles în varianta modernă.
    Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziţionate vor deveni grădiniţe, şcoli şi, de ce nu, chiar creşe.
    Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune şi pentru copii.
    Când pleci de acasă nu mai faci
    2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniţă sau la şcoală, ci totul ar putea să existe într-un singur spaţiu.
    Acesta este şi unul dintre motivele pentru care angajaţii vor fi dispuşi să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădiniţa, la etajele 2 şi 3 o şcoală, iar la etajele următoare birourile.
    Şcolile private câştigă teren, iar investitorii sunt dispuşi să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
    Probabil că va urma şi o luptă pentru atragerea de instituţii de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituţiile publice.
    Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine ştie, pot să devină şi escape room-uri.
    Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanţări bancare, nu-şi vor putea permite să stea prea mult timp cu spaţiile goale, pentru că alţi chiriaşi nu vor veni decât dacă vor reuşi să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spaţii.
    Aceeaşi situaţie va interveni şi la malluri, unde o parte din spaţii se vor elibera şi nu vor veni chiriaşi noi în forma tradiţională pe care o ştim.
    Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitaţi-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci. 

  • „Afacerea cu cea mai rapidă creştere în timpul coronavirusului”: Un startup din Statele Unite îi ajută pe proprietarii de apartamente să îşi dea afară chiriaşii restanţieri

    Criza creată de COVID-19 a generat milioane de chiriaşi restanţieri în Statele Unite, mulţi aflându-se în situaţia în care pot fi daţi afară de pe o zi pe alta, scrie Business Insider.

    Între timp, un startup tratează peisajul actual drept un oportunitate ideală de a face bani. Compania, Civvl, recrutează freelanceri pentru a-i ajuta pe proprietari să îşi dea afară chiriaşii restanţieri, numind procesul „afacerea cu cea mai rapidă creştere în timpul coronavirusului”.

    „O mulţime de oameni s-au oprit din a mai plăti chiriile şi creditele ipotecare, gândindu-se că nu vor fi evacuaţi”, reiese din site-ul Civvl.

    Aproximativ 29% dintre americani au avut probleme cu plata chiriei până în septembrie, iar 8% nu au putut să îşi achite în totalitate chiria sau creditul ipotecar în luna august, potrivit unui sondaj citat de BI. În consecinţă, Centrul american de Prevenire şi Control al Bolilor (CDC) le-a transmis proprietarilor să nu îşi dea afară chiriaşii afectaţi de pandemia de COVID-19.

    Momentan nu este clar modul în care se asigură Civvl că evacuările executate prin intermediul platformei sunt 100% legale, însă termenii şi condiţiile par să îi scape pe proprietarii care folosesc aplicaţia de măsurile impuse de CDC.

     

  • Primul centru comercial din Capitală care şi-a făcut magazin online

    Lipsa de activitate din ultimele trei luni i-a determinat pe proprietarii centrului comercial  Veranda să pună în practică proiectul de trecere în online, la care se gândeau chiar dinainte de pandemie. Ce presupune trecerea unui centru comercial în spaţiul virtual?

    „Am luat decizia la începutul pandemiei şi contextul este cel care ne-a determinat să explorăm mai serios această nouă direcţie de business. Motivele pentru care am decis să continuăm explorarea şi să mergem până la capăt cu implementarea sunt parţial diferite şi vin pe de o parte din avantajele pe care o astfel de platformă le poate avea, pe termen lung, şi pe de altă parte din necesitatea de a ne susţine partenerii şi, implicit sau indirect, şi pe noi, în această perioadă dificilă.

    Online-ul era însă o opţiune încă dinainte de pandemie şi ne bucurăm că am reuşit să îl punem pe picioare într-un timp record, de doar două luni”, explică Andrei Pogonaru, proprietarul centrului comercial filosofia din spatele marketplace-ului.

    Lansată luna aceasta, reprezentanţii afacerii îşi propun ca prin intermediul platformei să extindă prezenţa retailerilor din centrul comercial aflat în zona Obor a Capitalei şi în mediul online.

    Potrivit reprezentanţilor afacerii, ideea nu a fost inspirată de niciun model existent deja – fiind prima de aces tip de pe piaţa locală – şi a fost o iniţiativă intraprenorială, venită de la un membru al echipei de management care a devenit de altfel şi product owner şi şi-a asumat aproape singur întregul proiect. „De altfel, poate aici trebuie şi să căutăm explicaţia pentru care am făcut primii acest pas, într-un specific al businessului Veranda, al echipei şi al culturii organizaţionale. Veranda a fost, este şi va rămâne un proiect antreprenorial, şi cu toate că suntem împărţiţi pe departamente şi există roluri destul de stabile pentru fiecare membru al echipei, o parte din organizaţie funcţionează după un model matriceal şi încurajează foarte mult astfel de inovaţii transversale”, adaugă Pogonaru.

    Reprezentanţii afacerii spun că au gândit acest model de business pe termen lung, simplu şi transparent, eliminând costurile şi barierele de intrare pentru comercianţi. Astfel, acesta este un tip de dezvoltare agilă de business, pe etape, mult mai potrivită contextului actual decât alternativele clasice de dezvoltare în domeniul e-commerce şi mai adecvată creşterii decât ceea ce ar fi putut oferi, de exemplu, o platformă la cheie, spune ei.

    Platforma a fost lansată incluzând deocamdată şapte dintre comercianţii prezenţi în Veranda Mall:  English Home, Meli Melo, Tabor, Bizzar Boutique, Senior Tailor, Miniso şi Smokemania. În prezent sunt însă în discuţii şi cu alţi comercianţi, atât chiriaşi din cadrul Veranda Mall, cât şi vânzători care nu sunt chiriaşi şi se vor alătura într-o etapă ulterioară. 
    În rândul lor se numără deopotrivă comercianţi care au deja platforme proprii online, cum este cazul Meli Melo, dar şi comercianţi care se lansează în mediul online pentru prima dată în cadrul platformei creată de Veranda. „Există avantaje pentru ambele categorii în listarea pe platforma noastră, întrucât vorbim în fond de un nou canal de vânzare pe care îl susţinem şi care le va aduce tuturor beneficii”, spun ei.

    Potrivit unui interviu acordat anterior de Andrei Pogonaru Ziarului Financiar, impactul generat de pandemia de COVID-19 asupra businessului, care ajunsese la venituri din chirii de 6 milioane de euro anul trecut, s-a tradus printr-o scădere de 50% a cifrei de afaceri în 2020. Anterior, înregistrau creşteri anuale de 15%.

    Deschis în urmă cu patru ani şi dezvoltat pe o suprafaţă totală de aproximativ 30.000 de metri pătraţi, centrul comercial Veranda Mall din zona Obor include spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde întinsă pe 15.000 de metri pătraţi. Printre chiriaşi se numără Carrefour, Cărtureşti, Cinemax, H&M, Decathlon, WorldClass, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

    CONTEXT:
    Centrele comerciale au fost printre cele mai lovite de pandemia de COVID-19, în contextul în care s-au numărat printre ultimele businessuri redeschise după perioada stării de urgenţă.

    DECIZIE:
    Reprezentanţii Veranda Mall au decis lansarea unei platforme online tip marketplace pentru chiriaşii mallului.

    CONSECINŢE:
    Atingerea prin intermediul platformei a unei cifre de vânzări de 1 milion de euro şi triplarea numărului de comercianţi prezenţi pe platformă până la finalul anului.

  • Studiu Colliers: 9 din 10 retaileri non-alimentari estimează că afacerile din 2020 vor fi afectate de epidemia de COVID-19

    Retailerii de produse nealimentare sunt printre cei mai afectaţi de măsurile luate în timpul stării de urgenţă pentru a preveni răspândirea COVID-19. 45% dintre chiriaşii din retail aşteaptă o scădere a afacerilor de peste 30% în 2020 şi alţi 39% prevăd un declin de până la 30%, ca urmare a acestor cel puţin două luni fără activitate, cu o revenire lentă din a doua jumătate a acestui an, potrivit unui studiu efectuat de Divizia Retail a Colliers International printre 84 de chiriaşi şi 21 de proprietari din sectorul de retail din România.

    Efectele pe termen mediu şi lung sunt încă dificil de evaluat, în special luând în considerare incertitudinile privind posibile alte măsuri care ar putea fi aplicate de autorităţi după 15 mai. Cu toate acestea, proprietarii din retail au luat deja măsuri de suport pentru chiriaşii afectaţi de ordonanţele militare, precum suspendarea plăţii chiriei pe perioada de inactivitate, urmând să se decidă ulterior o modalitate de compensare, sau închiderea parţială a centrelor comerciale pentru a scădea costurile pentru servicii comune suportate de chiriaşi. Studiul Colliers International face parte dintr-o analiză mai amplă asupra pieţei imobiliare în ansamblu, bazată pe informaţii relevante ale factorilor de decizie din toate segmentele de piaţă, care sunt prezentate în această perioadă pentru a aduce mai multă claritate asupra pieţei.
    88% dintre retaileri au aplicat pentru măsura privind şomajul tehnic

    Reacţia retailerilor la decizia guvernului de a restricţiona activitatea retailerilor ne-esenţiali în centre comerciale  a fost imediată şi planurile pentru a minimiza impactul negativ al contextului actual au fost puse rapid în aplicare. Ca urmare, 62% dintre chiriaşi au suspendat sau amânat plăţile chiriilor şi utilităţilor, iar 52% au solicitat o reducere a chiriilor atunci când magazinele vor fi redeschise, potrivit studiului Colliers International efectuat printre chiriaşii din retail activi în principali în arii precum fashion, HoReCa, cosmetice, servicii, divertisment sau frumuseţe. În plus, pentru a susţine revenirea afacerilor, 88% au aplicat pentru măsura privind şomajul tehnic, 48% se vor baza pe opţiunea de amânare a plăţii taxelor oferit de stat şi 33% vor suspenda plata ratelor la credite până la finalul anului.

    De cealaltă parte, 67% dintre retaileri se concentrează pe canale alternative de vânzări pentru a compensa pierderile generate de lipsa de activitate a magazinelor clasice, dar numai o parte din pierdere este aşteptată să fie recuperată prin aceste canale. Aproximativ 36% aşteaptă o creştere a vânzărilor online în acest an, dintre care jumătate mizează pe o creştere de cel puţin 20%. Totuşi, 22% dintre retaileri cred că inclusiv vânzările online vor înregistra o scădere, pe fondul apetitului scăzut pentru consum. 

    62% dintre proprietari au suspendat temporar plata chiriei pentru retailerii care au închis magazinele

    Proprietarii de spaţii de retail au reacţionat de asemenea în contextul actual şi au închis anumite arii ale centrelor comerciale, acolo unde a fost posibil (67%) şi au renegociat contractele cu furnizorii (45%) sau cu băncile (29%), potrivit studiului efectuat de Colliers International în rândul proprietarilor de spaţii de retail. Aproape toţi au folosit în acelaşi timp şi facilităţile oferite de stat, precum amânarea plăţii taxelor (52%), şomajul tehnic (48%) sau amânarea plăţii ratelor la bancă (24%).

    Pentru a-şi susţine chiriaşii în timpul crizei provocate de epidemia de COVID-19, 62% dintre proprietari au agreat să încaseze doar taxele de servicii aferente spaţiilor comerciale, pentru a păstra centrele curate, sigure şi echipamentele tehnice în stare bună pe perioada de inactivitate.
    În acest context, şi proprietarii de spaţii de retail se aşteaptă să înregistreze anul acesta scăderi ale veniturilor operaţionale, 67% estimând o scădere de până la 30%, în timp ce 24% iau în calcul scăderi chiar mai mari.

    Piaţa de retail este aşteptată să-şi revină uşor începând cu trimestrul 4 din 2020

    Primele semne de revenire în piaţa de retail sunt aşteptate începând cu trimestrul patru al acestui an, dar rezultate mai consistente vor fi vizibile în 2021, ceea ce arată că atât retailerii, cât şi proprietarii sunt încrezători într-o recuperare relativ rapidă.

    „Dacă veniturile majorităţii angajaţilor nu vor fi semnificativ afectate, iar magazinele vor fi deschise începând cu 1 iunie, vom vedea în primul rând o revenire psihologică pe termen mediu. O recuperare lentă ar trebui să fie resimţită din toamnă şi continuată în perioada Crăciunului, care este de regulă cea mai importantă din an pentru retail. Cu alte cuvinte, dacă puterea de cumpărare a populaţiei nu va scădea, tendinţa pe termen scurt va fi de economisire, dar începând cu luna septembrie, consumul ar trebui să revină încet, încet la normal în segmentele obişnuite de retail, precum fashion, HoReCa, cosmetice, jucării sau birotică şi papetărie”, spune Simina Niculiţă, partner & head of retail agency la Colliers International.

    Mai exact, 67% dintre proprietarii de spaţii de retail şi 51% dintre chiriaşi se aşteaptă să revină la un nivel satisfăcător al afacerilor, în raport cu nivelurile de dinainte de epidemia de COVID-19, până la finalul anului viitor.
     

  • Studiu Colliers: Chiriaşii se aşteaptă să se întoarcă la birou în vară, dar revenirea pieţei de birouri la nivelul de dinainte de COVID-19 este puţin probabilă mai devreme de 2021

    Aproape 70% dintre proprietarii şi chiriaşii din piaţa spaţiilor de birouri consideră că epidemia de COVID-19 va continua să le afecteze activitatea pe tot parcursul acestui an, primele semne de recuperare fiind aşteptate începând cu 2021, potrivit unui studiu realizat de Colliers International în rândul a 60 de proprietari şi peste 100 de chiriaşi. În timp ce majoritatea chiriaşilor se aşteaptă ca angajaţii lor să revină la birou până în toamnă, reprezentanţii pieţei de birouri îşi fac griji că impactul crizei epidemiologice pe piaţa imobiliară va fi cel puţin similar cu criza financiară din 2009. Studiul Colliers International face parte dintr-o analiză amplă asupra pieţei imobiliare în ansamblu, bazată pe informaţii relevante ale factorilor de decizie din toate segmentele de piaţă, care vor fi prezentate în perioada următoare.

    92% dintre chiriaşi se aşteaptă să revină la birou cel târziu în vara acestui an

    Un sfert dintre chiriaşi se aşteaptă să îşi reia activitatea la birou chiar din luna mai, în timp ce 67% cred că acest lucru se va întâmpla pe perioada verii, potrivit studiului Colliers International realizat în rândul chiriaşilor, dintre care aproape 30% reprezintă companii cu peste 1.000 de angajaţi, având relevanţă în piaţa de spaţii de birouri. Aproximativ 55% dintre ei se confruntă deja cu un impact negativ sau oarecum negativ asupra activităţii pe fondul epidemiei de COVID-19, cei care sunt activi în domenii precum medical, comerţ cu amănuntul şi birouri de tip open space fiind cei mai afectaţi. Doar 16% spun că activitatea lor nu a fost afectată până în prezent şi 6% au înregistrat chiar un impact pozitiv într-o anumită măsură.

    „Cei mai mulţi sunt afectaţi de reducerea veniturilor sau de faptul că au fost nevoiţi să amâne sau chiar să anuleze planuri de extindere, iar unii se confruntă inclusiv cu dificultăţi în lanţul de aprovizionare. În timp ce 84% dintre chiriaşi spun că echipele lor lucrează acum de acasă, revenirea la birou cât mai curând posibil reprezintă primul pas spre recuperare. Având în vedere nivelul actual de incertitudine, situaţia s-ar putea schimba în orice moment.  O evoluţie pozitivă poate fi fezabilă, cu condiţia ca măsurile luate de guverne şi de băncile centrale să fie cât mai eficiente”, declară Sebastian Dragomir, partner and head of office advisory la Colliers International.

    În timp ce un sfert dintre chiriaşi nu au o imagine clară asupra efectelor epidemiei de Covid-19 în ceea ce priveşte echipa, 41% se aşteaptă să păstreze numărul de angajaţi şi aproximativ 17% estimează chiar o creştere în acest an. Cu toate acestea, 70% dintre chiriaşii care au participat la studiul Colliers International se aşteaptă la o tendinţă de scădere a chiriilor ca o consecinţă a efectelor epidemiei de Covid-19, dintre care 23% se aşteaptă la o corecţie majoră. Alţi 20% nu prevăd o schimbare la nivelul chiriilor, în timp ce niciunul dintre chiriaşi nu se aşteaptă la o creştere în acest sens.

    45% dintre proprietari se aşteaptă la o stagnare a chiriilor

    Majoritatea proprietarilor de spaţii de birouri mizează pe o piaţă stabilă, cu chirii în stagnare, însă 30% se aşteaptă mai degrabă să fie nevoie să scadă chiriile până la sfârşitul acestui an sau cel târziu în primele trei luni ale anului viitor, conform studiului Colliers International desfăşurat în rândul proprietarilor de birouri care au portofolii diversificate de spaţii, atât în Bucureşti, cât şi în oraşele regionale. Ofertele comerciale mai bune  ar putea preveni creşterea ratei de neocupare în rândul chiriaşilor care ar putea întâmpina dificultăţi în contextul actual. Mai mult de jumătate din proprietari spun că resimt deja efecte ale epidemiei COVID-19 şi 39% se aşteaptă ca rata de neocupare să crească într-o oarecare măsură în următoarele 12-15 luni, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi mizează pe rate stabile de ocupare.

    Piaţa de birouri este aşteptată să-şi revină începând cu 2021

    Unii reprezentanţi din piaţa de birouri sunt îngrijoraţi că impactul crizei epidemiologice asupra pieţei imobiliare ar putea fi cel puţin similar sau chiar mai mare faţă de cel al crizei financiare de acum mai bine de un deceniu. Îngrijorarea este mai vizibilă în rândul chiriaşilor (75%) decât în rândul proprietarilor (38%), în timp ce restul respondenţilor sunt mai optimişti şi se aşteaptă la efecte mai uşoare. 

    „O revenire a pieţei de birouri este prevăzută începând cu 2021, ceea ce indică faptul că reprezentanţii pieţei de birouri se aşteaptă să treacă printr-o criză în formă de V. Altfel spus, lucrurile se vor înrăutăţi în perioada următoare, dar vor începe să se îmbunătăţească în următoarele 9 luni, pe fondul unui nivel ridicat de încredere în evoluţia pieţei locale. Mai precis, 44% din proprietari şi 52% dintre chiriaşi cred că vor reveni la nivelul de afaceri de dinainte de epidemia de Covid-19 începând cu 2021. Mai mult de o treime dintre proprietari şi chiriaşi sunt optimişti că o recuperare ar putea avea loc chiar începând cu a doua jumătate a acestui an, dar totul depinde de modul în care evoluează contextul epidemiologic şi de momentul când chiriaşii se vor putea întoarce la birou”, conchide Sebastian Dragomir, partner and head of office advisory la Colliers International.

  • Cum profită branduri precum Adidas, Deichmann şi H&M de criza COVID-19. Ei se folosesc de o lege creată pentru afacerile mici ca să nu îşi mai plătească chiriile

    Adidas nu şi-a plătit chiriile pentru magazine în contextul crizei generate de coronavirus, profitând de un cadru legislativ creat de Parlamentul german cu scopul de a sprijini afacerile mici, potrivit unui articol publicat de Financial Times.
    Olaf Schalz, ministrul de finanţe ale Germaniei, a declarat publicaţiei germane Bild că „este iritant atunci când marile companii anunţă pur şi simplu o pauză a plăţilor pentru chirii”. 
    „Acum este momentul să cooperăm. Vom reuşi să depăşim această criză împreună dacă arătăm că suntem atenţi la ceilalţi şi acţionăm coerent. Corona ne învaţă că vom eşua dacă suntem egoişti”, a adăugat el. 
     
    Katarina Barley, un politician democrat cunoscut, care este acum vicepreşedinte al Parlamentului European, spune că ar renunţa la produsele Adidas. Într-o postare pe Twitter în care purta adidaşi ai acestui brand, a spus: „Aceasta este ultima pereche de Adidas pe care am cumpărat-o. Pentru un grup global cu un profit de 3,2 miliarde de dolari, să exploatezi clauzele protecţioniste destinate chiriaşilor cu probleme existenţiale este nedrept.”
     
    Declaraţiile politicienilor vin la scurt timp după ce reprezentanţii Adidas au declarat că îngheaţă plăţile chiriilor ca răspuns la criza actuală: „Adidas, la fel ca multe alte companii, a suspendat plata chiriilor, din moment ce magazinele sunt închise”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al companiei, citat de Financial Times.
    Ea a adăugat: „Este important de sublinit: nu este vorba despre a nu plăti chiria pentru luna aprilie. Măsura implică doar o amânare”. 
     
     
    Retailerii H&M şi Kik au anunţat măsuri similare, la fel şi Deichmann, cea mai mare companie europeană axată pe vânzarea de încălţăminte. 
    Bazele legale ale deciziilor lor sunt incluse în pachetele de legi şi măsuri publicate de Parlamentul German recent pentru a amortiza efectele crizei economice generate de coronavirus. Aceasta include o schimbare e legilor referitoare la chirii, care îi împiedică pe proprietari să îi evacueze pe chiriaşii care nu îşi pot plăti chiriile între 1 aprilie şi 30 iunie 2020. 
     
    „Este indecent şi inacceptabil ca firme puternice din punct de vedere financiar să nu facă plata chiriilor… Chiriaşii trebuie în mod evident să îşi plătească chiriile”, a spus şi Christine Lambrecht, ministrul de justiţie german. 
    Decizia celor care au făcut legea se referă la chiriaşii care au cu adevărat probleme generate de această criză, aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile.

  • Noul magnet pentru chiriaşii de birouri

    Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
    să-şi schimbe biroul.
    „Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
    La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
    „Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
    Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
    „Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
    Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
    Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
    Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
    Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în de­cursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
    Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
    Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
    „Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
    Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.

  • Surpriză la sfârşit de an pentru cei care stau în chirie

    Odată cu intrarea în vigoare a legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cei care stau în chirie vor putea organiza şi ei asociaţii la fel ca proprietartii, conform actului normativ publicat în Monitorul Oficial.

    În anul 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial noua lege a asociaţiilor de proprietari, respectiv Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor .

    Surpriză la sfârşit de an pentru cei care stau în chirie

  • One United Smart Home Application

    Elementul de noutate:
    One United Smart Home este singura aplicaţie din România dedicată plăţii întreţinerii şi utilităţilor, precum şi vizualizării consumurilor de utilităţi în timp real, fiind folosită direct de către proprietarii sau chiriaşii locuinţelor. În viitor, aplicaţia va dispune de module de control acces şi managementul temperaturii la nivel de apartament şi la nivel de cameră.

    Descrierea inovaţiei:
    Aplicaţia fost realizată de către Pulsar Innovation (Emilian Bouroş), în beneficiul locatarilor imobilelor ridicate de One United Properties.
    Aplicaţia permite acestora să plătească întreţinerea, să primească notificări de la administratori, să vizualizeze documente emise de asociaţiile de proprietari, să vizualizeze în timp real consumurile de energie electrică, apă rece, agent termic. De asemenea, utilizatorii beneficiază de un modul de minimalizare a daunelor provocate de scurgerile de apă sau agent termic accidentale prin notificarea proprietarului dacă acesta nu este acasă. În meniul aplicaţiei se află şi o listă a persoanelor de contact care să fie apelate în diverse scopuri: administrator, pază, electrician, instalator etc. Fiecare proprietar primeşte un mail ce cuprinde numele de utilizator, parola temporara precum linkuri de acces către Play Store sau Apple Store. După descărcarea aplicaţiei, proprietarul regăseşte deja lista proprietăţilor sale şi poate cu uşurinţă să vizualizeze detaliile pentru fiecare în parte, fapt ce îi uşurează plata cu cardul pentru întreţinere şi utilităţi. 
    One United Properties este un dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste, dar şi pe clădiri office din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (376 de apartamente), în construcţie (387 de apartamente) şi care urmează să fie începute în următorii ani (peste 500 de apartamente). Printre proiectele companiei se numără One Herăstrău Park, One Herăstrău Plaza şi One Charles de Gaulle. Divizia Office a companiei se axează pe dezvoltarea clădirilor office sustenabile, eficiente şi amplasate în zone centrale. One United Properties deţine North Gate, un complex office în zona de nord a Capitalei, cu 23.000 mp şi 500 de locuri de parcare, în vreme ce One Tower, localizat în zona centrală a Bucureştiului, se află în prezent în construcţie. One Herăstrău Park este primul complex rezidenţial din Capitală certificat Green Homes, nivelul Excelent, de Romania Green Building Council şi totodată proiectul rezidenţial al anului 2017 în România.

    Efectele inovaţiei:
    Gestionarea de către proprietar a cheltuielilor aferente funcţionării normale a unei locuinţe într-un mediu centralizat pentru una sau mai multe proprietăţi din acelaşi ansamblu imobiliar sau din ansambluri imobiliare diferite. Controlul deţinut de proprietar asupra statusului plăţilor efectuate de către chiriaş. Notificarea în timp real a pierderilor accidentale de apă rece sau agent termic în perioadele în care locuinţa rămâne vacantă, precum şi o listă utilă de contacte în caz de avarii sau defecţiuni urgente.