BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Dezvoltarea spionajului Chinez sperie Europa: Oficialii serviciilor secrete occidentale susţin că „agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”

    Un ofiţer superior de informaţii francez, cunoscut sub numele de Henri M, este detaşat la Beijing unde, mânat de o serie de imprudenţe sentimentale, începe să transmită informaţii secrete inamicului.

    La scurt timp după, bărbatul este rechemat în Franţa şi, la un proces din 2020, este condamnat la opt ani de închisoare pentru transmiterea de „informaţii prejudiciabile” unei puteri străine – chiar dacă infracţiunea a fost comisă cu două decenii în urmă. Un coleg al agentului, cunoscut sub numele de Pierre-Marie H, care a continuat să spioneze pentru China până la arestarea sa în 2017, a primit o pedeapsă de 12 ani în cadrul aceluiaşi proces.

    Sentinţele dure aplicate agenţilor şi decizia Franţei de a-şi evidenţia activităţile prin desfăşurarea unui proces reflectă îngrijorarea europeană tot mai mare privitoare la extinderea operaţiunilor chineze de spionaj. Amploarea spionajului chinez ar putea reprezenta un pericol chiar mai mare decât cel al serviciilor de informaţii ale Rusiei, adversarul tradiţional al Occidentului, scrie Financial Times.

    „Agenţii de informaţii chinezi sunt la fel de periculoşi ca ruşii”, a declarat un oficial european pentru CIA, agenţia de informaţii din SUA.

    „Cele mai performante operaţiuni ale Chinei sunt acum la fel de reputate ca cele ale Rusiei”, a confirmat un oficial actual al serviciilor secrete occidentale. 

    China este deja bine cunoscută pentru atacurile cibernetice avansate, cum ar fi atacul comaniei Microsoft din 2021, care a compromis 30.000 de organizaţii la nivel global şi despre care SUA, UE şi Marea Britanie au spus că a fost efectuat de grupuri criminale care lucrează la ordinul Beijingului. China a negat acuzaţiile, numindu-le „nefondate şi iresponsabile”.

    Abilităţile Beijingului de „human intelligence” au dobândit un nivel de sofisticare asociat de obicei cu spionajul rus, potrivit a opt oficiali ai serviciilor de informaţii occidentale, sporind semnificativ sentimentul de panică în vestul Europei.

    „Ruşii au o istorie în spionaj încă de pe vremea ţarului [înainte de Uniunea Sovietică]”, a spus Alex Younger, fost şef al MI6, serviciul secret de informaţii al Regatului Unit. „În mod tradiţional, chinezii au avut un serviciu de spionaj semnificativ mai slab, dar lucrul acesta s-a schimbat dramatic în ultima vreme.”

    Creşterea activităţii serviciului de spional al Partidului Comunist din China, aflat la guvernare, a fost descrisă ca o provocare „cameleonică” de Ken McCallum, şeful serviciului britanic de informaţii interne MI5, şi Christopher Wray, directorul FBI, la o conferinţă comună la Londra, în iulie.

    Oficialii au spus că operaţiunile externe ale Rusiei încă se bazează, de obicei, pe o tradiţie a ofiţerilor de elită, instruiţi în tehnici de spionaj, cum ar fi comunicaţiile codificate, pentru a atinge un obiectiv de securitate specific. China, însă, are obiective mai largi, de la influenţarea politică până la obţinerea de secrete comerciale sau tehnologice.

    „Spionajul rusesc tinde să fie foarte concentrat, în timp ce China foloseşte o abordare total diferită, înfiripată în întreaga societate”, a spus un al treilea oficial de informaţii. Agenţii au făcut referire la legea din 2017 a Chinei în domeniul informaţiilor, care cere „tuturor organizaţiilor şi cetăţenilor” să „susţină, să asiste şi să coopereze cu eforturile naţionale de informaţii”.

  • Avioane şi nave militare chineze, depistate în apropierea Taiwanului

    Cel puţin 17 avioane militare chineze şi şase nave s-au apropiat, vineri, de spaţiul Taiwanului, anunţă Administraţia de la Taipei, în contextul persistenţei tensiunilor generate de vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi.

    Ministerul Apărării de la Taipei a comunicat vineri că 17 avioane militare chineze au fost detectate în apropierea Taiwanului, iar opt au depăşit linia mediană din Strâmtoarea Taiwan, conform agenţiei Reuters. De asemenea, în apropierea Taiwanului au fost depistate şase nave militare chineze.

    China a organizat cele mai ample exerciţii militare în jurul Taiwanului ca reacţie la vizita la Taipei efectuată de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor de la Washington. În plus, Beijingul a semnalat că manevrele militare în jurul Taiwanului vor deveni o rutină.

    Beijingul a avertizat Washingtonul să nu subestimeze determinarea Chinei de menţinere a suveranităţii asupra Taiwanului. Qin Gang, ambasadorul Chinei în Statele Unite, a respins argumentaţia Washingtonului că membrii Congresului acţionează separat de Preşedinţie. Qin Gang a afirmat că vizitele efectuate în Taiwan de Nancy Pelosi şi de alţi membri ai Congresului american încalcă acordurile dintre Washington şi Beijing. “Gestionăm efectele grave ale vizitei lui Pelosi. Statele Unite nu trebuie să subestimeze atitudinea puternică, determinarea şi capacitatea Guvernului chinez şi a poporului de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială”, a declarat Qin Gang marţi.

    “În ultimele decenii, China s-a opus vizitelor membrilor Congresului în Taiwan întrucât noi credem că încalcă principiul «o singură Chină». Congresul este parte a sistemului de guvernare din SUA, nu este o ramură independentă şi necontrolabilă. Congresul este obligat să respecte linia de politică externă a Statelor Unite. De aceea, ne simţim foarte frustaţi şi nemulţumiţi de vizita senatorului Edward Markey în Taiwan. Este provocatoare şi nu este utilă”, a subliniat ambasadorul Chinei.

    Administraţia de la Washington a subliniat în mai multe rânduri că, în contextul separaţiei puterilor, Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, ia propriile decizii.

  • Ce înseamnă patriotismul economic: să fii importator, să dai de lucru chinezilor şi nemţilor, iar în ţară să ai o secretară sau să fii multinaţională, să investeşti aici, să angajezi sute şi mii de români, să obţii profit şi apoi să îl repatriezi?

    Am un amic care are cea mai bună afacere din România la ora actuală: cea de importator.

    Nu degeaba România este o ţară de importuri, la 6 luni importurile au fost de 56 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 41 de miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 14 miliarde de euro.

    Pentru tot anul 2022, Comisia Naţională de Prognoză estimează importuri totale de 123 de miliarde de euro, în timp ce exporturile ar fi de numai 91 de miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 32 de miliarde de euro, cel mai mare din istorie.

    În aceste importuri, cu deficitul comercial de rigoare, se regăseşte şi amicul meu.

    De ani de zile, de peste un deceniu, are un business foarte bun, importă anual de milioane de euro, chiar peste 10 milioane de euro pe an, şi obţine un profit de sute de mii, chiar peste 1 milion de euro pe an.

    Şi nu are prea mulţi salariaţi, ci dimpotrivă.

    Prin importurile lui, de ani de zile dă de lucru chinezilor, germanilor şi cine ştie de unde mai cumpără produsele.

    În ţară, există o multinaţională care face produsul respectiv, dar îl vinde la un preţ mai mare decât îl importă el, aşa că nu-i nicio afacere pentru el.

    Ca el mai sunt şi alţii, care au un business bazat pe import şi mai puţin pe producţie internă.

    Aşa că banii, valuta, pleacă din ţară. Când Isărescu lasă cursul valutar leu/euro să crească, e jale, pentru că plăteşte mai mult pe import. Aşa că în întreabă pe guvernatorul BNR, prin intermediul nostru, de ce nu ţine cursul.

    La polul opus, amicul meu se declară un mare patriot.

    Cel puţin prin retorica lui, care începe şi se sfârşeşte prin faptul că multinaţionalele ne fură, că scot profitul din ţară, că austriecii, nemţii, ungurii (noroc că americanii nu prea au investiţii mari în România că şi ei ar intra în această categorie) ne-au cumpărat activele pe nimic şi că uite ce profit fac acum, că ungurii lui Orban cumpără bucată cu bucată din pământul ţării, casă cu casă, conac cu conac, castel cu castel, stradă cu stradă, clădire cu clădire, pădure cu pădure.

    Austriecii de la OMV sunt în fruntea listei lui după ce a citit în ZF cât profit fac şi ce bani scot din ţară prin dividende (OMV Petrom a aprobat la mijlocul acestui an un dividend special de 2,5 mld. lei).

    Grupul austriac OMV, prin faptul că deţine 51% din acţiunile Petrom, va lua 1,25 mld., adică 250 mil. euro. Dar se uită că 20% din Petrom aparţine statului român care, proporţional, va lua dividende de 530 mil. lei, adică 110 milioane euro. Al treilea acţionar al Petrom, este reprezentat de Fondurile de Pensii Pilon II, unde au conturi 7,6 milioane de români care vor primi acelaşi divident/acţiune ca OMV.

    Beneficiar indirect de decizia OMV de a acorda un dividend special este şi amicul meu care, dacă îşi ia salariul de la firmă, are cont de Pilon II. Bineînţeles că, dacă are salariul minim pe economie, cum îşi pun mulţi patroni patrioţi, valoarea contului lui Pilon II este minimă.

    Dacă cineva, un român patriot, ar vrea să câştige cât câştigă OMV la Petrom atunci ar putea să cumpere liber acţiuni OMV de la Viena şi să beneficieze de toate câştigurile pe care le obţine grupul austriac din România prin faptul că „scoate banii”, prin contracte de transfer pricing, prin profiturile şi dividendele acordate.

    Dacă Erste câştigă la BCR atunci oricine poate să cumpere acţiuni Erste de la Bursa de la Bucureşti, sau să meargă direct la Viena şi să beneficieze de aceleaşi câştiguri pe care le obţin austriecii.

    Dar dă mai bine să spui că multinaţionalele fură din România iar cei de la Bucureşti, ca dealtfel toţi cei care nu sunt patrioţi, sunt nişte trădători.

    Dacă îl întrebi pe amicul meu de ce nu face el o capacitate de producţie în România ca să nu mai importe şi să dea de lucru în ţară răspunsul este: Tu ştii de câţi bani am nevoie? Tu ştii ce înseamnă să faci producţie?

    Ideea lui este că nu merită să faci producţie în România, costă prea mult, riscurile sunt prea mari, chinezii sunt mai ieftini, plus că salariaţii români, asta dacă îi găseşti, cer tot timpul majorări salariale fără să facă şi fără să dea nimic în schimb.

    Dacă el nu a făcut producţie în România, trăind bine din importuri, bine măcar că au venit străinii, multinaţionalele să mai facă ceva producţie aici, sau să mai cumpere „pe nimic” capacităţi industriale pe care să le retehnologizeze şi să facă producţie.

    Numai prin importuri, cum face amicul meu de peste un deceniu, nu poţi să ai producţie internă, fie ea şi a multinaţionalelor, nu poţi să dai de lucru la 2-3 milioane de români, nu poţi să stai pe picioare.

    El, ca mulţi alţi oameni de afaceri români, antreprenori, investitori, după ce au făcut bani (şi bine că au făcut) foarte rar îi bagă ulterior în economie, într-o activitate productivă, ci merg mai mult pe investiţii financiare.

    În cazul lui, cumpără titluri de stat, cel mai bun, cel mai rentabil şi cel mai sigur plasament.

    El face exact ceea ce fac şi băncile, adică împrumută statul.

    Atunci când dobânzile la titluri de stat şi la depozite erau mici, de ce dobânzile sunt aşa mici? Isărescu îşi bate joc de români, adică băncile străine dau dobânzi mici ca apoi să dea credite cu dobânzi mari. Şi astfel, apoi să scoată banii din ţară.

    Acum, când dobânzile au crescut, iar dobânzile la titlurile de stat au crescut şi mai mult, de ce se împrumută România cel mai scump din Europa? Că, de fapt, le dăm bani străinilor prin aceste dobânzi mari.

    Dar uită că el este printre beneficiarii acestor dobânzi mari, prin faptul că investeşte în titluri de stat, la fel ca oricare altă bancă sau oricare alt investitor din ţară sau din afară.

    Patriotismul economic este bun, dar mai trebuie să fie susţinut şi prin investiţii, nu numai prin retorică. E plină politica românească de patrioţi politici şi economici, dar care, dacă se dau jos dintr-un Logan, nu e bine, nu sunt respectaţi, nu au cum să fie votaţi.

    Ani de zile multe active din Transilvania s-au degradat pentru că nu le-a luat nimeni să le refacă, nici statul român, şi nici investitorii români.

    Acum, când statul ungar, direct, prin fondul lui de investiţii sau indirect, prin companii ungare, investeşte în active din România, nu e bine, că ne cumpără şi ne fură ţara.

    Bine că vine cineva să mai investească aici, pentru că altfel cad casele peste noi.

    Dacă vă uitaţi pe site-ul Casei de Licitaţie Artmark găsiţi sute de obiective în ţară – castele, conace, terenuri, care abia aşteaptă să fie cumpărate de cineva şi refăcute, indiferent de naţionalitate

    Înainte ca cineva să scoată bani din ţară, mai întâi trebuie să investească, mai întâi trebuie să dea de lucru la nivel local, mai întâi trebuie să facă ceva profitabil din care să poată să scoată bani.

    Dacă noi, dacă cineva nu a fost în stare să ţină celebrul Club Dinamo în Liga I şi să-l facă să se bată pentru campionat, bine măcar că Viktor Orban şi guvernul ungar au investit în stadionul lui Sepsi de la Sfântu Gheorghe, şi în echipă, ridicând astfel nivelul campionatului.

    La Dinamo, în mijlocul Bucureştiului, nici acum nu a fost nimeni în stare să facă un stadion, măcar ca la Sepsi.

    Aşa că, într-un final, cine este mai valoros pentru economia românească, pentru businessul de aici? Unul care importă de ani de zile şi care dă de lucru chinezilor şi nemţilor sau unul, fie el austriac, fie el ungur, care bagă bani aici, încercând să facă un business din care apoi să facă profit pe care, ulterior, să-l scoată dacă vrea?

  • Toţi banii din lume nu sunt suficienţi să îi mai salveaze: Miliardarii chinezi şi-au pierdut ruta preferată de scăpare către Europa şi au rămas blocaţi, căzând pradă lockdown-urilor, tensiunilor politice şi regimului de la Beijing

    Pentru super-bogaţii Chinei care doreau să fugă de blocajele cauzate de pandemie şi de tensiunile politice ale guvernului, Portugalia era destinaţia perfectă, cunoscută pentru stilul de viaţă accesibil şi mai ales pentru celebrele „vize de aur”, care dau acces investitorilor chinezi la cetăţenie europeană pentru doar 350.000 de euro, scrie Bloomberg.

    Această combinaţie de facilităţi oferită de Portugalia a atras în ultimii ani ca un magnet mii de miliardari chinezi, care au adus nu mai puţin de un miliard de dolari pe an ţării, vârful investiţiilor fiind atins în 2014.

    Opt ani mai târziu valul de miliardari chinezi care luau cu asalt ţara pare că s-a blocat. Problema nu are legătură cu cererea, pentru că potrivit datelor din ce în ce mai mulţi super-bogaţi vor să părăsească China sau au un plan pregătit în acest scop. Numai în 2021 10.000 de super-bogaţi căutau să iasă din China şi odată cu ei cel puţin 48 de miliarde de dolari. În trecut, aceştia puteau folosi ca portiţă de scăpare vizele de aur, dar oportunitatea s-a evaporat.

    În prezent, chinezii care vor să plece cu miliardele de dolari din China se lovesc de restricţii create atât de guvernul chinez cât şi de restricţiile europene. UE s-a pronunţat din ce în ce mai agresiv împotriva programelor de rezidenţă şi cetăţenie oferite prin intermediul investiţiilor. Momentan 10 state membre oferă astfel de facilităţi, iar ţări precum Cipru sau Malta au renunţat la proiectele lor privind vizele de aur, după ce au fost examinate de oficialii europeni.

    În cazul Portugaliei, procesul presupune un interviu în persoană pentru obţinerea vizei, însă restricţiile de călătorie impuse de China pe fondul pandemiei au făcut acest proces aproape imposibil de realizat pentru oricine vrea să părăsească ţara.

    Pentru miliardarii chinezi asta înseamnă că opţiunile lor de refugiu din calea propriului guvern sunt din ce în ce mai puţine, iar pe liderii de afaceri şi brokerii imobiliari din Portugalia blocajul îi lasă fără o sursă importantă de investiţii străine.

    „Foarte mulţi investitori chinezi au venit cu bani aici după ce am lansat programul vizelor şi au început să lucreze alături de noi”, a declarat Bernardo Mendia, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie pentru Portugalia şi China.

    Magnaţii chinezi au băgat bani grei în ţară, ajungând să investească în companii energetice, medicale, de construcţie şi aviaţie. Cifrele oficiale arată că Portugalia a acordat aproape 10.000 de paşapoarte de aur începând din 2012, iar majoritatea au ajuns la cetăţeni chinezi.

    În prezent, doar 16% din solicitanţii acceptaţi provin din China, în scădere cu 81% faţă de vârful din 2014.

    „Vizele de aur sunt extrem de importante, pentru că au ajutat foarte mult economia. Este un instrument fantastic pentru că oferă acces la o investiţie sigură cu un randament ridicat”, a declarat  Alexandra Victoria-Bonte, co-fondator al One Stop Properties din Lisabona.

    Noile restricţii şi întârzierile în materie de vize se traduc pentru Portugalia în pierderea unei surse importantă de bani, care au transformat radical ţara şi au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică.

  • China se cutremură: Piaţa de real-estate a intrat în criză şi odată cu ea şi sistemul bancar. Băncile chineze se pregătesc să încaseze pierderi de 350 de miliarde de dolari, iar coşmarul abia a început. Trilioane de dolari sunt în joc

    Băncile chineze s-ar putea confrunta cu pierderi de 350 de miliarde de dolari, din cauza creditelor ipotecare contractate de milioane de chinezi, pe care criza din real-estateul local le-a transformat în bani care nu se vor întoarce niciodată înapoi la creditori, scrie Bloomberg.

    Proiectele imobiliare din China au intrat într-un blocaj sever, care a redus puternic încrederea clienţilor şi au declanşat un boicot al creditelor ipotecare care a acaparat peste 90 de oraşe. Marea întrebare acum nu este dacă, ci cât de mult va fi afectat sistemul bancar chinez care gestionează peste 50 de trilioane de dolari.

    Potrivit S&P, în cel mai pesimist scenariu China va încasa pierderi de 356 miliarde dolari, adică 6,4% din totalul creditelor ipotecare. Deutsche Bank vine cu o prognoză şi mai pesimistă şi avertizează că 7% din credite nu se vor mai întoarce în bănci. Până în prezent, boicotul a produs de 2,1 miliarde de yuani sau 310 milioane de dolari în credite nepeformante.

    „Băncile au fost prinse la mijloc. Dacă nu îi ajută pe dezvoltatori să finalizeze proiectele, ar putea pierde mult mai mult. Dacă le întind o mână de ajutor, guvernul va fi fericit, dar asta ar însemna ca expunerea băncilor pe proiecte nerentabile ar creşte si mai mult”, a declarat Zhiw Chen, profesor de economie în cadrul University of Hong Kong Business School.

    Beijingul a fost deja puternic lovit de încetinirea creşterii economice, problemele generate de COVID-19 şi şomajul record în rândul tinerilor, motiv pentru care stabilitatea financiară şi socială este prioritatea numărul unu a conducerii. În acest sens, guvernul a lansat mai multe măsuri printre care se numără crearea unui fond susţinut de banca centrală pentru a sprijini financiar dezvoltatorii şi acordarea unei amânări la plată a ratelor pentru cei care au contractat credite ipotecare.

    Expunerea băncilor chineze pe sectorul imobiliar este mai mare decât în orice altă industrie. La finalul lunii martie, creditele ipotecare restante totalizau 5,7 trilioane de dolari, la care se adaugă alţi 1,9 trilioane de dolari, care vin sub forma de sprijin financiar pentru dezvoltatori.

    Autorităţile caută să ţină sub control criza, motiv pentru care creditorii cu expunere ridicată vor fi examinaţi mult mai atent.

    S&P a estimat că vânzările de locuinţe ar putea scădea cu 33% în acest an, pe fondul boictoului ipotecar, ceea ce ar lovi în portofelul dezvoltatorilor deja aflaţi în poziţia în care returnează cu greu banii către bănci. În acest scenariu, problema creditelor neperformante s-ar adânci şi mai puternic. Din 100 cei mai puternici dezvoltatori imobiliari ai Chinei, aproape un sfert nu mai pot plăti nimic către bancă sau au fost forţaţi să ceară prelungirea perioadei de plată.

    Investiţiile imobiliare, care sunt motorul cererii pentru bunuri şi servicii, reprezentând 20% din PIB-ul Chinei a scăzut cu 9,4% în iulie.

  • Companiile chineze iau cu asalt Elveţia pentru a atrage fonduri cu noi listări de acţiuni

    Companiile chineze care încearcă să atragă fonduri peste graniţe se îndreaptă către Elveţia, şi au primit aprobare rapidă din partea autorităţilor în acest sens, scrie CNBC.

    Baker McKenzie a anunţat că a asistat juridic primele patru companii chineze care au listat acţiuni via un nou program încheiat cu Elveţia pe 28 iulie.

     

  • Liderul chinez a discutat cu Putin: toate părţile trebuie să lucreze pentru a rezolva criza

    Preşedintele Chinei a discutat la telefon cu preşedintele Rusiei, iar concluzia discuţiei a fost că toate părţile trebuie să se implice pentru a rezolva criza din Ucraina, anunţă Sky News.

    Preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele rus Vladimir Putin au vorbit la telefon miercuri despre conflictul din Ucraina. Concluzia discuţiei dintre liderii Chinei şi Rusiei este că toate părţile ar trebui să lucreze pentru a rezolva criza din Ucraina, a relatat televiziunea de stat chineză CCTV.

    China a refuzat să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina sau să le califice drept invazie, dar a îndemnat în mod repetat la o soluţie negociată.

    În convorbirea lor, Xi a reiterat disponibilitatea Chinei de a ajuta la rezolvarea situaţiei.

    „Cei doi şefi de stat au făcut un schimb de opinii cu privire la problema Ucrainei. Xi Jinping a subliniat că China a pornit întotdeauna de la latitudinea istorică (…) a făcut judecăţi în mod independent, a promovat în mod activ pacea mondială şi a promovat stabilitatea ordinii economice globale. Toate părţile ar trebui să facă presiuni pentru o soluţionare adecvată a crizei ucrainene într-o manieră responsabilă. China este dispusă să continue să joace rolul care i se cuvine în această privinţă”, scrie într-un document tradus de CCTV.

  • Un nou război la orizont

    Temerile tot mai mari cu privire la o potenţială invazie chineză remodelează modul în care Washingtonul şi Taipeiul vor gândi apărarea ţării, potrivit unui raport al Financial Times.

    În timp ce invazia rusă a Ucrainei a concentrat atenţia asupra unei potenţiale ameninţări la adresa Taiwanului, există o mare diferenţă între cele două situaţii: un război chinez în Taiwan ar putea însemna, practic, un razboi direct cu Statele Unite.

    În 1979, Washingtonul a înlocuit tratatul de apărare reciprocă cu Legerea Relaţiilor cu Taiwan (Taiwan Relations Act). Legea cere Statelor Unite să ofere ţării armele necesare pentru a se apăra şi să antreneze capacitatea SUA de a rezista oricărei forţe care ar putea pune în pericol Taiwanul.

    Washingtonul încearcă de mai bine de un deceniu să convingă Taiwanul să se „întărească” în perspectiva unei invazii chineze. Dar armata ţării a continuat să amâne mobilizarea presupunând fie că timpul e de partea Taipeiului, fie că niciodată Beijingul nu va intenţiona o asemenea mutare.

    Dar acum, Statele Unite au început să trateze cu o aspră seriozitate posibilitatea unei invazii. Administraţia continuă să respingă cererile de vehicule de război despre care oficialii cred că ar putea fi distruse rapid într-un asalt chinezesc, fiind o risipă semnificativă de resurse valoroase.

    În schimb, SUA insistă asupra unul transfer de arme mici, relativ ieftine şi foarte sustenabile, cum ar fi rachetele mobile, care ar fi de folos doar în lupta împotriva unei tentative chineze de invazie şi ocupaţie.

    Există o mulţime de dovezi din surse publice care arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) pregăteşte sistematic terenul în ultima perioadă pentru a lansa o invazie asupra Taiwanului.

    Folosind o serie de rapoarte extrase de pe canalul militar al televiziunii de stat din China, alături de o coleţie fotografii făcute prin satelit, Michael Dahm, un ofiţer de informaţii şi cercetător pensionat al Marinei SUA la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universităţii Johns Hopkins, a analizat două exerciţii conexe în vara anului 2020 şi 2021. El crede că PLA dezvoltă planuri de mobilizare pentru efectuarea unui transport maritim „la scară masivă”, necesar unei potenţiale invazii.

    „O astfel de mobilizare a navelor civile pentru a sprijini operaţiunile de peste strâmtoare poate prefaţa un risc de proporţii şi ar putea implica pierderi extrem de mari”, a scris el într-un articol de anul trecut. „Cu toate acestea, în urma unei mobilizări atât de serioase, armata chineză se va confrunta cu o serie periculoasă de provocări legate de uzura şi administrarea forţelor.”

    Unii analişti cred că o invazie a Taiwanului va rămâne o provocare considerabilă pentru PLA în anii următori – situaţie care a fost ilustrată şi de armata rusă în timpul „operaţiunii speciale din Ucraina”, un scenariu mult mai puţin complex decât cel în care China s-ar putea angaja cu Taiwanul.

    „Ceea ce [PLA] vrea să facă în scenariul lor din Taiwan este mult mai complicat decât ceea ce încearcă Rusia să facă în Ucraina, spune Taylor Fravel, director al Programului de studii de securitate la MIT şi expert în strategia militară chineză. „Astfel, observând dificultăţile Rusiei de a desfăşura operaţiuni relativ simple, liderii Chinei s-ar putea întreba despre capacitatea PLA de a efectua operaţiuni mult mai complexe, ceea ce îi poate face mai precauţi în privinţa lansării unui astfel de atac, cel puţin pentru moment”.

    Su Tzu-yun, cercetător asociat la Institutul pentru Cercetare pentru Apărare şi Securitate Naţională, un think-tank susţinut de Ministerul Apărării din Taiwan, susţine că, indiferent de paşii pe care îi va face PLA, China trebuie să trimită nave peste strâmtoare. „În Ucraina, am văzut vehicule ruseşti blocate pe autostradă. În scenariul „Taiwan”, marea este autostrada pe care China va trebui să o folosească”, spune Su. „Aşadar, acolo se vor da marile bătălii pentru cucerirea Taiwanului.”

    Cu toate acestea, în timp ce capacitatea Chinei de a conduce efectiv o invazie rămâne neclară, modernizarea rapidă a forţelor armate chineze ridică motive temeinice de îngrijorare în rândul oficialilor din SUA şi Taiwan.

     

  • Zeci de avioane militare chineze au pătruns în zona de apărare aeriană a Taiwanului

    Forţele Aeriene din Taiwan au mobilizat, luni, avioane de vânătoare pentru a intercepta zeci de aeronave militare chineze care au pătruns în zona taiwaneză de apărare aeriană, informează agenţia Reuters.

    Aproximativ 30 de avioane militare chineze au pătruns luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului, în contextul tensiunilor dintre Beijing şi Administraţia separatistă de la Taipei. Au fost 22 de avioane chineze de vânătoare, însoţite de aeronave de bruiaj electronic, de avertizare imediată şi de atacuri antisubmarin, conform Ministerului Apărării de la Taipei. Avioanele militare chineze au pătruns într-o zonă situată la nord-est de Insulele Pratas, dar au rămas la distanţă mare de Insula Taiwan. Avioanele militare chineze nu au pătruns în spaţiul aerian taiwanez, ci în zona de apărare aeriană, un spaţiu mai larg din jurul insulei, care are rolul de a permite aplicarea imediată a măsurilor de prevenţie şi apărare.

    Aceasta este cea mai mare incursiune aeriană după cea din 23 ianuarie, când Taiwanul a raportat prezenţa a 39 de avioane militare chineze în Zona taiwaneză de identificare aeriană. Pe 6 mai, 18 avioane militare chineze au pătruns în zona de apărare aeriană a Taiwanului.

    Forţele Aeriene taiwaneze au trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea aeronavelor militare chineze şi au activat scurt timp sistemele de artilerie antiaeriană.

    China consideră Insula Taiwan, administrată în mod democratic, drept propriul teritoriu, iar în ultimii doi ani a intensificat presiunile militare şi diplomatice pentru afirmarea suveranităţii, generând furie la Taipei şi preocupări la Washington. Administraţia de la Beijing a avertizat că va trece la acţiuni severe dacă Taiwanul va face manevre în sensul independenţei sau dacă apar ingerinţe străine.

    Săptămâna trecută, Administraţia de la Beijing a transmis un avertisment adresat Statelor Unite, în replică la afirmaţiile preşedintelui Joseph Biden despre intenţia de a apăra militar Taiwanul în cazul unui atac chinez. Preşedintele Joseph Biden a sugerat săptămâna trecută, în cursul vizitei în Japonia, că Statele Unite ar putea apăra militar Taiwanul în cazul unei agresiuni a Chinei. Afirmaţiile preşedintelui american par a fi o modificare a liniei politice a Washingtonului, deşi Casa Albă a negat acest lucru. Întrebat într-o conferinţă de presă organizată împreună cu premierul nipon Fumio Kishida dacă Statele Unite sunt pregătite să apere Taiwanul, Biden a răspuns: “Da. Acesta este angajamentul pe care l-am făcut. Suntem de acord cu politica «o singură Chină», am acceptat-o, iar toate acordurile noastre pornesc de la această premisă. Dar ideea că Taiwanul ar putea fi luat cu forţa, acest lucru nu se poate, nu ar fi adecvat”.

    Însă Administraţia Xi Jinping a reacţionat vehement la declaraţiile preşedintelui american. Ministerul de Externe de la Beijing a exprimat “nemulţumirea puternică şi opoziţia fermă” faţă de afirmaţiile lui Biden. “Nu trebuie să subestimeze nimeni determinarea noastră puternică, voinţa fermă şi abilitatea puternică a poporului chinez de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială. Nu vă poziţionaţi împotriva celor 1,4 miliarde de cetăţeni chinezi!”, a atras atenţia Ministerul chinez de Externe.

  • Politica Chinei de interzicere a călătoriilor peste graniţe, un semnal sumbru post-Covid pentru chinezi şi economia mondială

    Au trecut mai bine de doi ani de când ţările au început să-şi închidă graniţele pentru vizitatori pentru a opri răspândirea Covid. Acum, China, care se confruntă cu cea mai accelerată răspândire a virusului, încearcă o nouă tactică: călătoriile „nenecesare“ ale cetăţenilor chinezi peste graniţe vor fi de asemenea restricţionate, pentru ca locuitorii să nu aducă virusul acasă din străi­nătate.

    Politica va îngreuna de asemenea obţinerea paşapoartelor şi altor documente de călătorie.

    E posibil ca aceste măsuri temporare să fie ridicate când China va decide că virusul nu mai reprezintă o ameninţare. Însă decizia recentă a ţării de anulare a evenimentelor sportive interna­ţionale programate pentru mijlocul anului viitor implică faptul că acest lucru nu se va întâmpla anul viitor. Temerile în creştere ale guvernului privitoare la exodul talentelor şi capitalului din China sugerează că reglementările, într-o anumită formă, vor fi menţinute probabil mult mai mult şi vor deveni un fel de normal nou, restricţionat.

    Consecinţele pentru China şi lumea întreagă vor fi profunde, scrie Adam Minter, editorialist Bloomberg.

    Înainte de pandemie, turismul şi sectorul de travel reprezentau peste 10% din PIB-ul mondial, şi nicio ţară nu trimitea mai mulţi călători peste graniţe decât China. Un declin pe termen lung ar devasta companiile şi economiile care au ajuns să depindă de ei. O generaţie chineză mai tânără, curioasă, crescută cu călătoriile ar fi izolată, cu aşteptările şi nivelul de trai reduse.

    Transformările politice din secolul trecut ce au dat naştere Chinei moderne nu au oferit multe oportunităţi pentru călătorii internaţionale. Însă acest lucru a început să se schimbe în anii ‘80, deşi temerile privind influenţele externe nu au dispărut niciodată în totalitate.

    În următoarele trei decenii, turismul extern al Chinei a crescut odată cu economia. Iar vizitatorii chinezi şi banii lor au transformat destinaţii întregi. Turiştii chinezi s-au schimbat de asemenea. Cândva, o călătorie peste graniţe era un lux, însă mai apoi a devenit ceva accesibil pentru chinezii din clasa de mijloc.

    Covid-ul a perturbat acest boom. În 2021, doar 8,5 milioane de călători chinezi au plecat peste graniţe, în scădere cu peste 95% faţă de valul de dinaintea pandemiei. Cele 255 miliarde $ cheltuite de aceştia peste graniţe în 2019 au dispărut în mare parte, afectând economiile dependente de turism.

    La nivel mondial, destinaţii, hoteluri, companii aeriene şi alte servicii de travel resimt o durere similară şi se întreabă când, dacă vreodată, China va permite cetăţenilor săi să călătorească peste graniţe din nou.

    Chiar dacă restricţiile noi vor expira în cele din urmă, poate la finalul anului 2023, daunele vor fi totuşi severe, în opinia editorialistului Bloomberg.

    Destinaţiile internaţionale vor suferi pierderi de miliarde de dolari, în timp ce tinerii chinezi, puternic afectaţi de lockdown-uri fără sfârşit şi orizonturi din ce în ce mai restrânse, va trebui să se împace cu nou an sumbru, sau doi, fără libertatea de mişcare de care ajunseseră să se bucure.