BusinessMagazin

Tag: cercetari

  • Care este cel mai toxic aliment din lume pe care îl consumă şi foarte mulţi români

    Ziariştii francezi, Nicolas Daniel şi Louis de Barbeyrak, au studiat timp de câteva luni ce presupune din interior industria pescuitului. Aceştia au făcut drumuri în Norvegia, Vietnam, Suedia şi Danemarca, după care au dezvăluit adevărul pe care încearcă să îl ascundă industria pescuitului.

    În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliştii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist şi fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii. Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii şocante despre activitatea acestora.

    „În Norvegia, situaţia privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peştele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică şi anemia infecţioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt.

    Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice.

    „Ei înşişi trebuie să poarte măşti şi costume de protecţie, ca să nu fie afectaţi de substanţele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziţi. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia’’.

    Pe fundul lacurilor pline cu apă de ploaie se găseşte un reziduu de 15 m încărcat cu bacterii, resturi de furaje putrede şi substanţe chimice care să distrugă paraziţii. Nivelul de contaminare este foarte înalt. Substanţe toxice, excremente de peşte… Fundul mării este complet distrus, e ca o fabrică de gaz. Bule de metan şi pesticide identice unor atacuri cu gaze’’, relatează Kurth după ce a folosit camere subacvatice spion pentru a filma.

    O altă problemă a pescarilor norvegieni este aşa numitul păduche de peşte, ce parazitează pe corpul peştelui şi îl ucide.,,Păduchele între timp devine rezistent la chimicale aşa încât pescarii sunt nevoiţi să follosească pesticide tot mai puternice, iar acest lucru se reflectă negativ asupra peştilor. 50% din puietul de cod de la ferme se naşte cu mutaţii genetice. Peştii nu pot să închidă gura. Aceasta mutaţie genetică nu dispare timp de opt generaţii. Consumatorul când vede un peşte ca acesta, nu doreşte să-l manânce, dacă însă i se taie capul, nimeni nu observă”, mai spune el, scrie realitatea.net

  • Cu cât îţi măreşte şansele de angajare o bluză decoltată

    Trebuie să îţi verifici CV-ul de mai multe ori, te îmbraci adecvat pentru locul de muncă dorit, te asiguri că ai pantofii şi unghiile sunt curate, menţii un contact vizual în timp ce discuţi cu intervievatorul, cauţi informaţii despre companie înainte şi, dacă eşti femeie, indiferent de situaţie, nu porţi o bluză decoltată. Însă cercetări noi realizate de cei de la Universitatea Sorbona din Paris demonstrează chiar contrariul.

    Pe o perioadă de trei ani, cercetătorii au răspuns la sute de anunţuri de locuri de muncă folosind două candidate ficţionale: ambele aveau CV-uri şi experienţe aproape identice, dar una purta un top uşor decoltat în fotografia din CV, iar cealaltă o bluză cu gâtul acoperit. Astfel au constatat că recrutorii au arătat mai mult interes pentru prima candidată.

    Dintre cele 200 de oferte de job pe diverse posturi de vânzări, femeia ce purta un top mai decoltat a atras cu 62 mai multe oferte decât contracandidata sa mai conservatoare.

    Şi dacă te gândeşti că situaţia se poate explica prin prisma faptului că slujbele propuse erau în vânzări, află că situaţia s-a repetat şi în cazul locurilor de muncă în domeniul financiar-contabil, în care femeia fictivă mai non-conformistă a primit cu 68 mai multe oferte. 

  • Femeile au creierul mai activ decât bărbaţii. Studiul care explică cele mai mari diferenţe dintre femei şi bărbaţi

    Cercetătorii au analizat mai bine de 46.000 de tomografii, dintre care 26.000 prezentau anumite tulburări psihice, precum schizofrenie, bipolaritate, deficienţe comportamentale, ca ADHD-ul ori traumatisme de diferite tipuri.

    În total, studiul a vizat 128 de regiuni cerebrale, iar în urma analizei oamenii de ştiinţă au descoperit că femeile au un creier mai activ în mai multe zone decât bărbaţii. Este vorba mai ales despre cortexul prefrontal şi sistemul limbic cerebral, ambele ocupându-se de gestionarea emoţiilor, a stării de spirit şi de capacitatea de concentrare. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Femeile au creierul mai activ decât bărbaţii. Studiul care explică cele mai mari diferenţe dintre femei şi bărbaţi

    Cercetătorii au analizat mai bine de 46.000 de tomografii, dintre care 26.000 prezentau anumite tulburări psihice, precum schizofrenie, bipolaritate, deficienţe comportamentale, ca ADHD-ul ori traumatisme de diferite tipuri.

    În total, studiul a vizat 128 de regiuni cerebrale, iar în urma analizei oamenii de ştiinţă au descoperit că femeile au un creier mai activ în mai multe zone decât bărbaţii. Este vorba mai ales despre cortexul prefrontal şi sistemul limbic cerebral, ambele ocupându-se de gestionarea emoţiilor, a stării de spirit şi de capacitatea de concentrare. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • „Game of Thrones” aduce zeci de milioane de euro acestui oraş european

    Bijuteria istorică a Croaţiei, Dubrovnik, cea mai proeminentă staţiune croată, parţial distrusă în asediul din timpul războiului croato-sârb din 1991-1995, a devenit un motor al economiei naţionale şi datorită serialului HBO, care a adus un val de turişti.

    Între 2012 şi 2015, peste 240.000 de turişti au vizitat cantonul Dubrovnik-Neretva, toţi fani ai serialului HBO. Turiştii au cheltuit 125,9 milioane de euro numai în Dubrovnik, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul Internaţional de Cercetări în Turism.

    Oraşul croat a servit ca locaţie de film pentru „King’s Landing”, capitala împărăţiei fictive a lui Westeros.

    Potrivit datelor statistice, turismul reprezintă 18% din PIB-ul anual al Croaţiei, cel mai mare procent pe acest segment la scară europeană.

  • „Game of Thrones” aduce zeci de milioane de euro acestui oraş european

    Bijuteria istorică a Croaţiei, Dubrovnik, cea mai proeminentă staţiune croată, parţial distrusă în asediul din timpul războiului croato-sârb din 1991-1995, a devenit un motor al economiei naţionale şi datorită serialului HBO, care a adus un val de turişti.

    Între 2012 şi 2015, peste 240.000 de turişti au vizitat cantonul Dubrovnik-Neretva, toţi fani ai serialului HBO. Turiştii au cheltuit 125,9 milioane de euro numai în Dubrovnik, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul Internaţional de Cercetări în Turism.

    Oraşul croat a servit ca locaţie de film pentru „King’s Landing”, capitala împărăţiei fictive a lui Westeros.

    Potrivit datelor statistice, turismul reprezintă 18% din PIB-ul anual al Croaţiei, cel mai mare procent pe acest segment la scară europeană.

  • Cât de des cumpără românii articole de pe site-urile de modă

    „Segmentul de fashion online înregistrează una dintre cele mai rapide creşteri din eCommerce-ul local, de aproximativ 50% în fiecare an. Este o categorie ce categoric încă nu şi-a atins potenţialul maxim. De asemenea, magazine precum Answear.ro sunt şi o sursă de inspiraţie pentru cumpărători. Astfel, experienţa oferită trebuie să fie una cât mai plăcută, iar imaginile de produs şi clipurile de prezentare să arate cu adevărat impecabil”, menţionează Raluca Radu, Country Manager Answear România.

    Pantofii sport sau eleganţi sunt articolele vestimentare preferate de 71% dintre cumpărători, în timp ce 49% dintre aceştia optează în primul rând pentru rochii sau genţi şi rucsacuri.

    Sumele cheltuite de români pe site-urile de modă variază între 101 lei pentru o pereche de pantaloni şi 257 lei pentru o pereche de pantofi. În medie, o rochie comandată online ajunge să coste cel mult 215 lei, iar o geantă cel puţin 124 lei. Principala sursă de informare a cumpărătorilor din mediul online este tot spaţiul virtual. Astfel, 68% dintre aceştia apelează la motoarele de căutare pentru a găsi informaţii despre magazinele online pe care le vizitează şi ofertele acestora, în timp ce 54% dintre ei merg pe recomandările primite din partea prietenilor şi a cunoştinţelor. Aproape tot la fel de mulţi, respectiv 51% dintre cumpărători, se informează apelând la canalele de Social Media. Domnii preferă să se informeze şi de la emisiunile TV, cu o medie de 24% faţă de 11% în cazul doamnelor.  

    Studiul a fost realizat în parteneriat cufirma de cercetare iSense Solutions, pe un eşantion de 604 respondenţi din mediul urban, majoritar femei, cu vârste curpinse între 25 şi 40 ani. Cei mai mulţi dintre aceştia au studii universitare (59%) şi un venit mediu lunar de aproximativ 3.600 lei. 72% dintre respondenţi sunt căsătoriţi sau locuiesc împreună cu persoana iubită, având în medie un singur copil.

     

     

     

  • Cât de des cumpără românii articole de pe site-urile de modă

    „Segmentul de fashion online înregistrează una dintre cele mai rapide creşteri din eCommerce-ul local, de aproximativ 50% în fiecare an. Este o categorie ce categoric încă nu şi-a atins potenţialul maxim. De asemenea, magazine precum Answear.ro sunt şi o sursă de inspiraţie pentru cumpărători. Astfel, experienţa oferită trebuie să fie una cât mai plăcută, iar imaginile de produs şi clipurile de prezentare să arate cu adevărat impecabil”, menţionează Raluca Radu, Country Manager Answear România.

    Pantofii sport sau eleganţi sunt articolele vestimentare preferate de 71% dintre cumpărători, în timp ce 49% dintre aceştia optează în primul rând pentru rochii sau genţi şi rucsacuri.

    Sumele cheltuite de români pe site-urile de modă variază între 101 lei pentru o pereche de pantaloni şi 257 lei pentru o pereche de pantofi. În medie, o rochie comandată online ajunge să coste cel mult 215 lei, iar o geantă cel puţin 124 lei. Principala sursă de informare a cumpărătorilor din mediul online este tot spaţiul virtual. Astfel, 68% dintre aceştia apelează la motoarele de căutare pentru a găsi informaţii despre magazinele online pe care le vizitează şi ofertele acestora, în timp ce 54% dintre ei merg pe recomandările primite din partea prietenilor şi a cunoştinţelor. Aproape tot la fel de mulţi, respectiv 51% dintre cumpărători, se informează apelând la canalele de Social Media. Domnii preferă să se informeze şi de la emisiunile TV, cu o medie de 24% faţă de 11% în cazul doamnelor.  

    Studiul a fost realizat în parteneriat cufirma de cercetare iSense Solutions, pe un eşantion de 604 respondenţi din mediul urban, majoritar femei, cu vârste curpinse între 25 şi 40 ani. Cei mai mulţi dintre aceştia au studii universitare (59%) şi un venit mediu lunar de aproximativ 3.600 lei. 72% dintre respondenţi sunt căsătoriţi sau locuiesc împreună cu persoana iubită, având în medie un singur copil.

     

     

     

  • Care este cel mai toxic aliment din lume pe care îl consumă şi foarte mulţi români

    Ziariştii francezi, Nicolas Daniel şi Louis de Barbeyrak, au studiat timp de câteva luni ce presupune din interior industria pescuitului. Aceştia au făcut drumuri în Norvegia, Vietnam, Suedia şi Danemarca, după care au dezvăluit adevărul pe care încearcă să îl ascundă industria pescuitului.

    În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliştii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist şi fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii. Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii şocante despre activitatea acestora.

    „În Norvegia, situaţia privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peştele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică şi anemia infecţioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt.

    Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice.

    „Ei înşişi trebuie să poarte măşti şi costume de protecţie, ca să nu fie afectaţi de substanţele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziţi. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia’’.

    Pe fundul lacurilor pline cu apă de ploaie se găseşte un reziduu de 15 m încărcat cu bacterii, resturi de furaje putrede şi substanţe chimice care să distrugă paraziţii. Nivelul de contaminare este foarte înalt. Substanţe toxice, excremente de peşte… Fundul mării este complet distrus, e ca o fabrică de gaz. Bule de metan şi pesticide identice unor atacuri cu gaze’’, relatează Kurth după ce a folosit camere subacvatice spion pentru a filma.

    O altă problemă a pescarilor norvegieni este aşa numitul păduche de peşte, ce parazitează pe corpul peştelui şi îl ucide.,,Păduchele între timp devine rezistent la chimicale aşa încât pescarii sunt nevoiţi să follosească pesticide tot mai puternice, iar acest lucru se reflectă negativ asupra peştilor. 50% din puietul de cod de la ferme se naşte cu mutaţii genetice. Peştii nu pot să închidă gura. Aceasta mutaţie genetică nu dispare timp de opt generaţii. Consumatorul când vede un peşte ca acesta, nu doreşte să-l manânce, dacă însă i se taie capul, nimeni nu observă”, mai spune el, scrie realitatea.net

  • Tinerii americani preferă timpul petrecut cu prietenii în locul achiziţiilor materiale

    Dacă înainte de criză oamenii au cumpărat o mulţime de lucruri, cum ar fi case, mobilier, maşini şi haine, iar vânzare cu amănuntul au crescut extraordinar de mult, ulterior lucrurile s-au schimbat. Cheltuielile pentru haine au scăzut mult, ajungând la o cotă de 20% din totalul cheltuielilor de consum în acest secol. Ce se întâmplă, de fapt? Călătoriile sunt  este în plină expansiune. Gradul de ocupare a hotelurilor se află în plină expansiune. Companiile aeriene interne au înregistrat mai mulţi pasageri în fiecare an, începând cu anul 2010, iar anul trecut companiile aeriene din SUA a stabilit un record de 823 de milioane de pasageri. Creşterea consumului în restaurante este chiar mai avansată. Din 2005, vânzările în locuri unde se serveşte mâncare şi băutură au crescut de două ori mai repede decât toate celelalte cheltuieli din retail. În 2016, pentru prima dată, americanii au cheltuit mai mulţi bani în restaurante şi baruri decât la magazine alimentare. Există, aşadar, şi o explicaţie „socială” la acest lucru. Mulţi tineri sunt conduşi de experienţe ce le pot oferi cele mai bune conţinuturi de viralizat în social media, de la o poză pe plajă, până la unghiul perfect de a pune în valoare farfuria în care este servită cina. Chair dacă pare nerealist, întrebările de tipul „Ce experienţă îmi va oferi cea mai populară postare pe Instagram?“  duce la acţiunile şi comportamentul oamenilor de peste 13 ani.

    Asta ar trebui să fie o afacere profitabilă pentru malluri, spune Barbara Byrne Denham, un economist senior la Reis, o firmă de analize imobiliare. Departamentul de magazine a eşuat, dar mâncare mai bună, divertismentul de calitate, chiar şi opţiunile diversificate de fitness ar putea aduce adolescenţii şi familiile acestora înapoi în mallurile care se luptă pentru supravieţuire. În acest context, oamenii pot începe să se „rătăcească” din nou în magazinele fizice, expuse acum riscului de închidere.