Tag: Centrul vechi

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi

    Clienţii care aleg să îşi petreacă timpul liber stând la terasele de la “kilometrul 0 al distractiei” primesc bon fiscal doar la cerere, in majoritatea localurilor, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons  in parteneriat cu Academia de Studii Economice.

    Astfel, dupa identificarea a 22 de localuri si analizarea lor din punct de vedere al respectarii drepturilor consumatorilor cat si a legislatiei in vigoare, a rezultat ca in peste 70% dintre unitati nu se elibereaza bon fiscal decata la cerere. Doar in 27% din cazuri bonul automat se elibereaza in mod automat, fara o solcitare ulterioara, printre acestea numarandu-se: Cafeneaua Egipteana, Entourage, The Embassy Hanul cu Tei, La Muse, Arcade Café, Curtea Berarilor.

    Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania –  A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. –  International Consumer Research&Testing pentru  produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi: “Nu s-a plâns nimeni până acum”

    Terasa Eden Garden de pe strada Covaci din Bucureşti este unul dintre exemple. O consumaţie de cinci băuturi de vodcă cu suc de merişoare şi un Aperol Spritz costă, potrivit meniului localului, 91 de lei (5 x 15 lei  + 1 x 16 lei). Totuşi, în momentul primirii notei de plată, clienţii neatenţi se pot păcăli cu şapte lei, deoarece totalul calculat este de 98 de lei (5 x 16 lei + 1 x 18 lei). 

    Întrebat de ce procedează astfel, managerul Eden Garden susţine că meniurile au fost înnoite recent, iar preţurile afişate nu coincid cu cele din casa de marcat. El admite că nu a mai primit reclamaţii în această privinţă, dovadă că puţini clienţi sunt atenţi la diferenţele de preţ dintre meniu şi nota de plată.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

     

  • Câţi bani pierde anual cea mai mare şaormerie din România

    Chiar dacă puţini jucători depăşesc pe această piaţă o unitate, firma a înregistrat pierderi în 2012, potrivit datelor publicate recent pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Pierderile înregistrate de Dristor Kebab au fost de circa 190.000 euro, la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro. Veniturile companiei sunt duble faţă de anul anterior, când afacerea era estimată la 1,2 milioane de euro. În 2011, compania a înregistrat de asemenea pierderi estimate la circa 127.000 euro.

    Într-un interviu anterior pentru Business Magazin, oficialii companiei nu au oferit detalii legate despre vânzările firmei, însă au menţionat că  cea mai bună zi  a fost “când s-a aprins bradul acela mare la Piata Unirii, iar oamenii au plecat pe jos, spre casele lor (1 decembrie 2007, când Piata Unirii a fost blocata de cateva sute de mii de oameni veniti chiar si din provincie pentru a asista la aprinderea de catre Millennium Bank a luminilor unui brad imens – n.red.)” Reprezentanţii companiei au declarat de asemenea că unităţile din mall-uri merg mai bine iarna, iar celelalte primăvara, toamna sau vara, când vremea este mai bună.

  • Restaurant cu specific steakhouse în Centrul Vechi

    Restaurantul a fost deschis în anul 2010 şi a fost orientat  pe un specific aflat la început în România, axat pe un produs premium, carnea de vită Red Angus. Red Angus Steakhouse din Centrul Istoric a înregistrat în anul 2012 venituri de 1.800.000 lei, având astfel o creştere de 20% a încasărilor comparativ cu anul 2011. Totodată, pentru anul 2013 se aşteaptă o creştere de 20-25 %. Restaurantul are o capacitate de 65 de locuri la parter şi alte 80 de locuri la etaj şi păstrează un meniu dedicat produselor din carne de vită. Carnea este importată din S.U.A., din Uruguay şi din Olanda.

    Designul interior îmbină elemente specific americane precum motociclete vintage din anii ‘30, un tonomat funcţional sau un aparat original de pinball adus de peste Ocean, cu materiale naturale, refolosite în noul spaţiu pentru a reinterpreta atmosfera dintr-un steakhouse clasic american.

  • În centrul vechi al Capitalei oamenii vin mai mult la distracţie decât la cumpărături

    Producătorul de mobilă Quadra Invest din Târgo­vişte, judeţul Dâmboviţa, controlat de doi oa­meni de afaceri olandezi, aşteaptă în acest an o cifră de afa­ceri mai mare cu 10%, până la aproape 5 mi­lioane de euro.
     
    Compania exportă 90% din producţia realizată în Ger­mania, Olanda şi Marea Britanie, însă are clienţi şi în alte state din Europa, dar şi din Japonia sau Australia.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • Oprescu, răspunzându-i lui Negoiţă: În Centrul Vechi face curat Prigoană, ce s-o mai frecăm atâta?

     Solicitat să comenteze acuzele aduse de primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, care spunea că în Centrul Vechi nu se face curăţenie bine, Oprescu a răspuns: “Şi eu am monitorizarea actului de curăţenie. Să le arăt eu ce e în sectoare întâi şi după aceea să-mi povestească mie că nu se face. Acolo dânsul are responsabilitatea de a monitoriza şi el curăţenia, că se face cu firmele de la Sectorul 3. Prigoană face acolo curat, ce s-o mai frecăm atâta?”

    Oprescu a arătat că a prezentat în Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor, referitor la Legea salubrizării, punctul său de vedere legat de dezvoltarea unitară a oraşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INCENDIU PUTERNIC în Centrul Vechi al Capitalei

     Incendiul izbucnit vineri dimineaţă într-un imobil din Centrul Vechi al Capitalei a fost stins, o femeie suferind arsuri uşoare, iar alte trei persoane fiind intoxicate cu fum, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Daniel Vasile.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti, incendiul a izbucnit la etajul al patrulea al unui imobil situat pe strada Blănari din Centrul Vechi al Capitalei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Terasele din centrul vechi rămân deschise până la patru de dimineaţa

    “Având în vedere că organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere amplasate în Centrul Istoric Bucureşti necesită o reglementare urgentă – ţinând cont că acestea vor fi amplasate începand cu data de 15 martie -, şi pentru a debloca activitatea agenţilor economici din aceasta zonă, Primarul General, Sorin Oprescu, a emis Dispoziţia nr.194/04.03.2013, care permite desfăşurarea în conditii legale a activităţilor comerciale (terasele sezoniere) în perimetrul centrului istoric”, potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Capitalei. Reprezentanţii mai spun că era imperios necesară emiterea unui act care să impună o serie de norme, care să organizeze, în condiţiile legii, desfăşurarea activităţilor într-un nucleu turistic european cum este centrul istoric, întrucât “unul dintre obiectivele Municipalităţii îl reprezintă dezvoltarea turismului şi promovarea activităţilor culturale”. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere în perimetrul Centrului Istoric  nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din data de 25 februarie 2013.

    Mai multe pe zf.ro

  • Afacerile care au cucerit inima Bucureştiului

    Au trecut deja câţiva ani de când primii oameni de afaceri au simţit potenţialul centrului istoric, zonă care a fost ani la rând ocolită de orice tip de afaceri, zona fiind caracterizată de clădiri dărâmate, câini fără stăpân şi oameni fără locuinţă. Printre primii care au deschis localuri în zonă se numără antreprenorul Dragoş Petrescu: în 2005 el începea să îşi construiască businessul în zonă, care cuprinde acum restaurantul City Grill, berăriile Caru’ cu Bere şi Hanu’ Berarilor, cantina Sport Bar şi shaormeria Bundetot. Nu departe, Dragoş Petrescu şi-a amplasat şi brutăria Backwerk, încurajat de traficul din zonă. După el au venit alţi câţiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă măcar o parte dintre miile de români care ajung în zonă în fiecare zi.

    “În 2010 estimam că sunt în jur de 80 de localuri în centrul istoric. În 2011 o analiză ne-a dus undeva în jur de 110. Cred că anul acesta ne vom apropia de 150 de locaţii. Evident, în ultimii ani au apărut investiţii mari, în locaţii mari şi branduri recunoscute de public”, spune Daniel Mischie, director de operaţiuni al grupului City Grill. El explică însă că cifrele sunt doar estimări, în condiţiile în care industria ospitalităţii nu este reglementată în România (pe piaţa locală nu există instituţii guvenamentale sau asociaţii profesionale care să reglementeze această ramură economică). În consecinţă, câţiva oameni de afaceri din zonă au înfiinţat o structură care să reprezinte o voce comună: “În centrul istoric există Asociaţia Comercianţilor din Centrul Istoric – Micul Paris, care are aproximativ 60 de membri în prezent”, mai spune Mischie, care ocupă funcţia de preşedinte al acestei asociaţii.

    Centrul vechi al Bucureştiului se întinde pe o suprafaţă de 57 de hectare, din care zona Lipscani ocupă circa 15 hectare. Un număr de 527 de clădiri – dintre care aproximativ o treime condensate în zona Lipscani – sunt incluse în perimetrul delimitat de şase străzi mari: la nord de bulevardele Elisabeta şi Carol, la est de bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei şi la sud de Splaiul Independenţei şi bulevardul Corneliu Coposu. Jumătate dintre clădirile din centrul vechi sunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940.

    În aceste condiţii, multe clădiri sunt încă imposibil de închiriat pentru că starea în care sunt nu permite desfăşurarea niciunei activităţi. Acesta este motivul pentru care doar circa 150 de baruri, cafenele şi restaurante sunt deschise sau pe punctul de a se deschide. Acestora li se adaugă câteva magazine de haine, o mare parte vechi, cu mărfuri prăfuite şi, la polul opus, câteva boutique-uri cu produse unicat sau chiar de lux.

    De ce sunt încă atâtea spaţii goale? Costurile recondiţionării unor astfel de imobile merg uneori până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziţie.”În centrul istoric există loc şi spaţii pentru cel puţin atâtea locaţii câte sunt deschise deja. Investitorii se lovesc însă de mai multe probleme. În primul rând, dacă tu consideri că un spaţiu este potrivit pentru businessul tău, trebuie să cauţi proprietarul care poate fi privat, public sau în litigiu”, mai spune Mischie. Dacă este o proprietate privată, începe calvarul negocierilor condiţiilor contractuale. În celelalte două cazuri eşti complet blocat pentru că administraţia este un proprietar important în centrul istoric şi legal nu poate închiria decât pentru activităţi non-profit. Mai mult, o parte importantă din locaţii sunt în litigiu.

    Există însă oameni de afaceri care au simţit potenţialul zonei încă din perioada când bătaia pe locaţiile din centrul vechi nu era atât de mare. Cătălin Mahu, care deţine lanţul de restaurante La Mama şi cafenelele Cafepedia, a cumpărat acum circa cinci ani un spaţiu în zonă. El a aşteptat însă până în 2011 pentru a începe să îl renoveze. În toamna lui 2011 Mahu a deschis un restaurant La Mama, care deşi nu a prins “nebunia” verii în zonă, s-a bucurat de o toamnă caldă şi generoasă. Încurajat de evoluţia restaurantului de pe Lipscani, omul de afaceri va deschide în acest an în centrul istoric al Capitalei şi un music pub în care va investi circa 700.000 de euro. Noua locaţie va fi amplasată la doar un număr (o casă – n. red.) distanţă de restaurantul La Mama din centrul istoric.

  • Ce e nou in Centrul Vechi – Str. Blanari

    A ajuns si pe strada Blanari, strada cunoscuta pana acum scurt
    timp doar pentru vestitul Club A.

    Astazi puteti sa cititi cronicile localurilor de pe strada
    Blanari: Godot Cafe, Shakespeare Bar, S.A.L.T. Pub si La
    Rovine.

    Cititi mai multe pe www.timeoutbucuresti.ro