BusinessMagazin

Tag: CEC Bank

  • Mihaela Popa, CEC Bank: În ultimul an am făcut un salt de 3-5 ani în ceea ce priveşte digitalizarea băncii

    CEC Bank • Prim-vicepreşedinte

    Valoare active nete (2019): 32,6 mld. lei • Profit (2019): 379,6 mil. lei • Număr de angajaţi (la final de 2020): 5.616

     

    —   Cea mai importantă lecţie învăţată în pandemie:

    Faptul că lucrurile se pot schimba enorm de la o zi la alta şi că este important să te adaptezi, să găseşti soluţii.

    —   Cea mai importantă decizie pe care am luat-o în ultimul an:

    Digitalizarea. Strategia CEC Bank pe următorii ani prevedea modernizarea băncii, inclusiv prin investiţii în informatizare. Însă pandemia ne-a forţat să accelerăm acest proces. Cred că în ultimul an am făcut un salt de 3-5 ani în ceea ce priveşte digitalizarea CEC Bank ‒ ne-am informatizat o parte din fluxurile interne şi am reuşit să lansăm produse 100% online pentru clienţi.

    —   Cum mi-am menţinut colegii motivaţi în această perioadă:

    Anul pandemiei cred că a fost o experienţă unică din punctul de vedere al coordonării echipelor şi m-a trimis cumva cu gândul la conducătorii de armate şi cum îşi mobilizează oamenii pe timp de război – pentru că au existat momente de teamă, mai ales în primele săptămâni ale pandemiei. Este important ca oamenii să simtă că le eşti alături şi că perioadele dificile sunt trecătoare ‒ vor urma şi vremuri mai bune. Vom lucra împreună, oricare ar fi circumstanţele.

    —   Work from home sau de la birou?

    Un mix dintre cele două. Înţeleg raţiunea work from home, de a limita cât mai mult contactul direct cu alte persoane, mai ales în perioade când rata de infectare este în creştere şi când există instrumente care pot compensa parţial absenţa de la birou – cum ar fi întâlnirile online, soluţiile software de gestionare a echipelor. Dar, pe de altă parte, în unele domenii nu este posibil să întrerupi direct interacţiunea personală. De exemplu, agenţiile bancare trebuie să funcţioneze indiferent de condiţii, pentru că oamenii trebuie să aibă acces la banii lor sau chiar la soluţii de finanţare «de urgenţă». Şi, ca lider, trebuie să fii alături de oamenii tăi din prima linie.

    —   Locul din care îmi iau energia necesară depăşirii unei crize:

    Cred că fiecare persoană are nevoie de o zonă de confort. Pentru mine, acest refugiu este familia: când sunt alături de ei uit de orice alte probleme şi îmi dau un sentiment al împlinirii în viaţă.

    —   Persoana care m-a inspirat cel mai mult în această perioadă:

    Am fost impresionată de medicul ATI din Neamţ care şi-a riscat propria viaţă pentru a-şi salva pacienţii. Povestea lui spune multe despre pasiunea cu care îşi face meseria.

    —   Putere vs. feminitate:

    Nu cred în tipare şi tipologii. Cred că fiecare persoană are şansa propriului parcurs în viaţă, iar diferenţa o face profesionalismul, ambiţia, dorinţa de a învăţa, abilitatea de a motiva echipele.

  • Premieră pe piaţa de plăţi din România: Clienţii Băncii Transilvania şi ai CEC Bank au un nou mod de a face plăţi mai uşor

    Clienţii Băncii Transilvania şi ai CEC Bank pot face de astăzi plăţi între două conturi deschise la aceste bănci utilizând doar numărul de telefon al beneficiarului plăţii, prin intermediul serviciului AliasPay, dezvoltat şi pus la dispoziţie comunităţii bancare de către TRANSFOND.

    Consumatorii finali de servicii financiare din România vor putea utiliza AliasPay în măsura în care băncile la care au cont (furnizorii de servicii de plată) participă la acest serviciu.

    Până în acest moment au existat soluţii de plată cu utilizarea numărului de telefon mobil în locul IBAN-ului doar ca serviciu intrabancar (ambii clienţi participanţi la o plată au contul în aceeaşi bancă).

    AliasPay extinde posibilitatea de a plăti folosind numărul de mobil şi între conturile a două bănci diferite.

    „Ne bucurăm să fim parte din această premieră în sistemul bancar din România, prin lansarea opţiunii de transfer de bani interbancar folosind numărul de telefon mobil. Clienţii Băncii Transilvania au acces începând de azi la serviciul AliasPay prin aplicaţia BT Pay, folosită de peste 1,2 milioane de persoane. Mulţumim celor cu care dăm startul AliasPay, TRANSFOND şi CEC Bank, şi suntem încrezători că vom fi, cât de repede, tot mai multe bănci care oferă această soluţie pentru simplificarea banking-ului online de zi cu zi.”, spune Leontin Toderici, Director General Adjunct Operaţiuni, Banca Transilvania.

    Pentru a deveni beneficiar al unor plăţi prin AliasPay, orice client al unei bănci participante trebuie să îşi activeze mai întâi acest serviciu.

    Prin abonarea la AliasPay, datele alias-ului se transmit către TRANSFOND, astfel încât din acel moment clientul va putea primi sume în cont simplu, pe baza numărului său de telefon utilizat pentru iniţierea plăţii de către orice client al unei bănci participante.

    Plata de tip AliasPay se iniţiază prin intermediul platformei de mobile banking sau a altor aplicaţii de plată şi poate fi o plată tradiţională (transfer credit „normal” sau „urgent”) sau o plată instant (SCT Inst), în funcţie de opţiunea de implementare a serviciului în cadrul fiecărei bănci şi de alegerea de moment a clientului. Contul ataşat unui alias va fi creditat de către banca beneficiarului şi interogat de către banca iniţiatorului unei plăţi. Serviciul are la bază schema Asociaţiei Române a Băncilor, adoptată şi adaptată după schema similară a Consiliului European al Plăţilor, valabilă pe tot teritoriul Uniunii Europene, pentru plăţi în euro.

    ”Suntem bucuroşi că CEC Bank se află printre primele bănci care s-au alăturat proiectului AliasPay încă de la început. Viitorul serviciilor bancare va include digitalizarea, iar serviciile de pe mobil câştigă din ce în ce mai multă popularitate. De exemplu, la CEC Bank, serviciile de Mobile Banking au depăşit Internet Banking-ul. Noul serviciu AliasPay face mai uşoare transferurile de bani către prieteni şi cunoscuţi, doar pe baza numărului de telefon şi, de asemenea, permite şi efectuarea de plăţi online. Nu se percep comisioane suplimentare pentru acest serviciu, ci doar comisioanele standard pentru plăti normale, urgente sau instant, care sunt reduse cu 60% pentru plăţile iniţiate prin canalele digitale.” – a declarat Mugur Podaru, Directorul Direcţiei Operaţiuni la Distanţă din cadrul CEC Bank.

  • Adio cozilor de la ghişee. Încă o bancă şi-a digitalizat serviciile

    Platforma pentru înrolarea online a clienţilor CEC_IN permite accesarea serviciilor bancare de la distanţă, 100% online, fără deplasări la ghişeele băncii şi fără hârtii.

    Descrierea inovaţiei:

    Platforma CEC_IN permite accesarea serviciilor bancare de la distanţă, 100% online, fără deplasări la ghişeele băncii şi fără hârtii. De la momentul lansării, în martie 2020, prin intermediul platformei online CEC_IN pot fi contractate servicii bancare esenţiale populaţiei, precum: deschidere cont curent, obţinerea unui card de debit şi obţinerea serviciului de Mobile Banking. Banca lucrează în prezent la extinderea bazei de servicii disponibile şi a adresabilităţii acestora. În prima parte a anului viitor, tot prin intermediul platformei online CEC_IN, clienţii vor putea contracta 100% online produse precum: credite de nevoi personale, carduri de credit şi overdraft. De asemenea, funcţionalităţile vor fi extinse şi cu posibilitatea ca IMM-urile să-şi deschidă conturi online, cu zero drumuri la bancă.

    Lansarea serviciilor bancare de la distanţă a presupus dezvoltarea platformei IT necesare folosind atât resurse interne, cât şi servicii specializate din surse externe. Pentru serviciile de înrolare online, CEC Bank a colaborat cu start-up-ul românesc, FintechOS.
     

    Elementul de noutate:

    Potrivit reprezentanţilor băncii, platforma CEC_IN utilizează o serie de tehnologii inovatoare: algoritmi de inteligenţă artificială pentru recunoaşterea actelor de identitate, algoritmi de recunoaştere facială şi de comparare a imaginii din actul de identitate cu un selfie al deţinătorului actului. Contractele sunt generate în timp real şi sunt semnate electronic. Întregul proces durează circa 10 minute şi include preluarea datelor, verificarea identităţii, deschiderea conturilor şi semnarea electronică a contractelor.
     

    Efectele inovaţiei:

    Digitalizarea serviciilor bancare răspunde nevoilor de rapiditate şi confort pentru clienţi, dar, în acelaşi timp, poate avea un impact pozitiv la nivelul incluziunii financiare. România suferă la acest capitol: doar 6 din 10 români folosesc un cont bancar, ţara noastră aflându-se pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, în timp ce în ţările dezvoltate din UE, ponderea se apropie de 100%. Digitalizarea are potenţialul de a facilita accesul la servicii bancare, în condiţiile în care infrastructura de internet există (conexiuni fixe şi mobile), iar 95% din populaţie declară că foloseşte deja un smartphone. Spre comparaţie, 45% din populaţie trăieşte în mediul rural, însă unităţi bancare există doar în 10% dintre localităţi. Platforma CEC_IN atrage în acest moment un număr de clienţi noi echivalent cu numărul de clienţi noi atraşi de 50 de unităţi bancare.

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Care este obiectivul Adinei Călin, director direcţia produse şi servicii bancare/CEC Bank, în cadrul companiei

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual coordonez activităţile de dezvoltare produse şi servicii bancare atât pentru segmentul retail cât şi pentru segmentele IMM şi Corporate, bancassurance şi participaţiile băncii în diverse organisme interne şi internaţionale, precum şi zona de parteneriate strategice cu diverşi furnizori de servicii.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Anterior am ocupat funcţii de management în cadrul mai multor unităţi teritoriale din cadrul CEC Bank şi Raiffeisen Bank, unde am avut rolul de a coordona  echipele operaţionale, de vânzări şi consiliere clienţi.

    Rolul propus pentru anul 2030: Cred că următorul mare pas în carieră ar fi în direcţia unei poziţii executive, la nivel de board. Nu ştiu dacă neapărat în anul 2030, dar probabil pe termen lung ar putea fi un pas firesc.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank. Îl admir pentru că este mai ales un lider şi abia apoi un şef. Este acel tip de lider care conduce prin puterea propriului exemplu şi are curajul să îşi asume obiective îndrăzneţe.

  • CEC Bank: Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionari băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute numirea Mirelei Călugăreanu, membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului băncii. Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte al boardului CEC Bank a fost revocat, acesta rămânând membru neexecutiv în cadrul CA.

    Joi seara Mirela Călugăreanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi preşedintele ANAF (Fiscul) a fost aprobată în guvern pentru preluarea poziţiei de preşedinte al boardului CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă. Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi neexecutivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor CA, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    În prezent, CA al CEC Bank este format din Mirela Călugăreanu – preşedinte al boardului, membru neexecutiv, Valentin Mavrodin – membru neexecutiv, Ciprian Badea – membru neexecutiv, Mirela Şitoiu – membru neexecutiv, Mihai Gogancea Vătăşoiu – membru neexecutiv, Bogdan Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie.

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al CA al CEC Bank, este membru al CA din 2017. Are peste 29 de ani de experienţă în finanţe publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF. Mirela Călugăreanu este absolventă de ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe. 

  • CEC Bank: Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionari băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) de la CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul Finanţelor, a aprobat la sfârşitul săptămânii trecute numirea Mirelei Călugăreanu, membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie (CA) al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului băncii. Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte al boardului CEC Bank a fost revocat, acesta rămânând membru neexecutiv în cadrul CA.

    Joi seara Mirela Călugăreanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi preşedintele ANAF (Fiscul) a fost aprobată în guvern pentru preluarea poziţiei de preşedinte al boardului CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă. Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi neexecutivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor CA, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    În prezent, CA al CEC Bank este format din Mirela Călugăreanu – preşedinte al boardului, membru neexecutiv, Valentin Mavrodin – membru neexecutiv, Ciprian Badea – membru neexecutiv, Mirela Şitoiu – membru neexecutiv, Mihai Gogancea Vătăşoiu – membru neexecutiv, Bogdan Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte al Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie.

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al CA al CEC Bank, este membru al CA din 2017. Are peste 29 de ani de experienţă în finanţe publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF. Mirela Călugăreanu este absolventă de ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe. 

  • CEC confirmă oficial că Mirela Călugăreanu, şefa Fiscului, a fost aprobată de acţionarii băncii să preia conducerea Consiliului de Administraţie

    Adunarea Generală a acţionarilor CEC Bank, instituţie de credit controlată integral de statul român, prin Ministerul de Finanţe, a aprobat numirea Mirelei Călugăreanu, membru ne-executiv al Consiliului de Administraţie al CEC Bank din 2017, în funcţia de preşedinte al boardului.

    Ea îl înlocuieşte pe Valentin Mavrodin, al cărui mandat de preşedinte a fost revocat, acesta rămânând membru ne-executiv în cadrul Consiliului de Administraţie.

    Conducerea CEC Bank este asigurată de Consiliul de Administraţie, care are în componenţă şapte membri executivi şi ne-executivi numiţi de Adunarea Generală a Acţionarilor. Din rândul membrilor Consiliului de Administraţie, cei executivi sunt şi membri ai Comitetului de Direcţie al băncii, prin care asigură conducerea operaţională a acesteia.

    Astfel, componenţa consiliului de Administraţie al băncii este formată din Mirela Călugăreanu – preşedinte al Consiliului de Administraţie, membru ne-executiv, Valentin Mavrodin – membru ne-executiv, Ciprian Badea – membru ne-executiv, Mirela Şitoiu – membru ne-executiv, Mihai Gogancea Vatasoiu – membru ne-executiv, Bogdan Constantin Neaşcu – membru executiv, director general şi preşedinte la Comitetului de Direcţie şi Mihaela Lucica Popa – membru executiv, membru al Comitetului de Direcţie

    Mirela Călugăreanu (53 de ani), noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al CEC Bank, este membru al CA din 2017. În prezent, este  preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Are peste 29 de ani de experienţă în Finanţe Publice, ocupând diferite poziţii în cadrul Direcţiei Generale a  Finanţelor Publice Bucureşti şi în cadrul ANAF.

    Mirela Călugăreanu a fost coordonator al proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale, în parteneriat cu Banca Mondială, prin care s-a urmărit informatizarea instituţiei. Mirela Călugăreanu este absolventă ASE, expert contabil CECCAR şi deţine un doctorat în finanţe.

  • Cum a evoluat profitul CEC Bank în S1, în plină pandemie

    CEC Bank anunţă că a încheiat primul semestru din 2020 cu un profit net de 184,4 mil lei, conform rezultatelor preliminare, neauditate, peste nivelul bugetat. Profitul din primul semestru reprezintă 49% din profitul înregistrat la nivelul întregului an 2019.

    Potrivit lui Bogdan Neacşu, director general al businessului, activele totale ale CEC Bank au înregistrat o creştere susţinută, de circa 10% în primul semestru, faţă de sfârşitul lui 2019, atingând nivelul de 36,1 miliarde de lei.

    În primul semestru, veniturile nete din dobânzi au fost stabile, ridicându-se la circa 555 milioane lei, în timp ce veniturile nete din comisioane au înregistrat o creştere de 5,4% faţă de perioadă similară a anului trecut, ajungând la valoarea de 124 milioane lei, pe fondul creşterii numărului de clienţi şi de operaţiuni. Raportul cost – venit a continuat să se îmbunătăţească, situându-se la sfârşitul primului semestru în partea inferioară a intervalului 50%-55%, fiind în continuare sub media înregistrată în sistemul bancar, cu toate că banca operează cea mai extinsă reţea teritorială, de peste 1.000 de unităţi.

    Sursele atrase de la clienţi au crescut cu 8% faţă de sfârşitul anului trecut, depăşind nivelul de 30 de miliarde de lei, persoanele fizice având o pondere de 75%. Pe segmentul persoanelor fizice, creşterea a fost de peste 5%, iar pe segmentul persoanelor juridice, de peste 17%.
    Portofoliul de credite, la valoare brută, acordate clientelei a crescut cu circa 3% faţă de sfârşitul anului trecut. În cazul persoanelor fizice, creşterea a depăşit 4% la nivelul întregului portofoliu, urcând la aproape 10% în cazul creditelor pentru locuinţe.

    În cazul creditelor acordate companiilor, banca a înregistrat o creştere de circa 3% a portofoliului, creditele de investiţii şi cele pentru finanţarea activităţii curente înregistrând ritmuri de creştere relativ egale. Cel mai mare volum al finanţărilor a avut ca destinaţie domeniile agricultură, industrie şi comerţ. În contextul în care, după declararea stării de urgenţă am asistat la o scădere a cererii de credite, dar şi la o nevoie crescută de finanţare a bugetului de stat, banca şi-a intensificat activitatea pe piaţa titlurilor de stat, soldul activelor de această natură crescând la 12,7 miliarde lei, faţă de 7,7 miliarde lei soldul în decembrie 2019.

    În condiţiile creşterii activelor CEC Bank cu circa 10%, peste ritmul de creştere mediu la nivelul sistemului bancar (4,7%), cota de piaţă a CEC Bank a crescut de la 6,64%, la sfârşitul lui 2019, la 6,96%.

    Rata creditelor neperformante a crescut la 6,49%. Creşterea se datorează în principal modificării reglementărilor privind modul de raportare, începând cu data de 30.06.2020, anumite categorii de active (RMO, depozite la bănci) nemaifiind incluse în baza de calcul, iar expunerile neperformante nemaifiind diminuate cu valoarea provizionului pentru dobânda depreciată (unwinding). „Banca înregistrează o acoperire confortabilă a creditelor neperformante cu provizioane şi garanţii, de peste 210%”, spun reprezentanţii companiei.

    În primul semestru, CEC Bank a înregistrat cheltuieli cu ajustări pentru pierderi aşteptate aferente creditelor în valoare de circa 100 de milioane de lei, ţinând cont de perspectivele de deteriorare a indicatorilor macro-economici.

    La sfârşitul semestrului 1 din 2020, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 25,65%, semnificativ peste nivelul cerinţei globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. Rata de rentabilitate a capitalurilor a fost de 9,02%. 

    Printre măsurile luate de CEC Bank în contextul COVID-19 se numără lansarea, în luna martie, a fluxului CEC_IN, care permite contractarea serviciilor bancare online 100%, fără deplasări la bancă, de către clienţii din România şi din diaspora. Pachetul oferit prin acest flux include cont curent, card bancar şi acces la Mobile Banking.

    „Am accelerat eforturile de digitalizare: am lansat CEC_IN, un flux care permite contractarea serviciilor bancare de la distanţă, CEC Bank fiind printre primele bănci din România cu un astfel de sistem, am implementat sisteme de plată contactless de pe telefon sau ceas, am adus multiple îmbunătăţiri serviciului de mobile banking şi am demarat un amplu program de investiţii pentru modernizarea bancomatelor”, a declarat Bogdan Neacşu.

     

  • Şcoala din România este făcută să scoată absolvenţi care să lucreze numai la stat sau în multinaţionale şi mai puţin în economia reală

    Ce ţară are o şcoală care îşi pregăteşte absolvenţii pentru business? Libanul, acolo te duci să lucrezi la stat doar dacă nu ai găsit altceva de făcut în business. În România, cei care termină o şcoală fac totul să găsească un post la stat sau într-o multinaţională.
    Ironic este că, deşi şcoala de stat ar trebui să pregătească absolvenţi în primul rând pentru cei care plătesc cele mai multe taxe şi impozite, care ulterior se întorc către şcoală, în România situaţia este total invers. Companiile româneşti au 2,5 milioane de angajaţi, multinaţionalele, 1,2 milioane, în companiile de stat lucrează 0,2 milioane, iar la stat, angajaţi plătiţi din buget, adică din taxe şi impozite plătite de ceilalţi, lucrează 1,2 milioane. Interesant este că în cazul firmelor româneşti, deşi au o pondere de 44% din business, faţă de 52% cât au multinaţionalele şi 4% cât au firmele de stat, profitul net din care statul îşi ia taxele este mai mare.
    Conform ediţiei a cincea a analizei Capitalul privat românesc, realizat în acest an de ZF împreună cu Bilka Steel, o companie românească, în 2018 companiile private româneşti au raportat un rezultat net (profit minus pierderi) de 52 de miliarde de lei, în creştere cu 27%, în timp ce companiile străine au raportat un rezultat net de 30 de miliarde de lei, în creştere cu 15%, iar companiile de stat au avut un rezultat net de 3 miliarde de lei, în scădere cu 40%.
    Pentru companiile româneşti, educaţia forţei de muncă nu a reprezentat o prioritate de-a lungul ultimilor 20 de ani. Şi nici nu s-au implicat în a vedea ce face şcoala românească şi cum pregăteşte următoarele generaţii. De partea cealaltă, de când au intrat mai puternic în România după anul 2000, multinaţionalele au venit cu o strategie clară de a intra în facultăţi şi şcoli, de a recruta cei mai buni absolvenţi, dar mai mult decât atât, de a-i atrage în companiile internaţionale pe studenţi încă din primul an de facultate.
    Companiile româneşti nu au făcut acest lucru şi au pierdut. Bineînţeles că sunt şi excepţii, dar companiile antreprenoriale româneşti care s-au implicat în şcoală pot fi numărate pe degete.
    Companiile româneşti sunt mult mai expuse la crize, la schimbările din piaţă, iar acest lucru îi face pe angajaţi să trăiască tot timpul sub ameninţarea că firma unde lucrează se închide. Asta ca să nu mai vorbim de neclaritatea contractelor de angajare, munca la negru şi salariile mai mici.
    Indiferent de cine a fost la putere, toate guvernele şi toate partidele s-au implicat mai mult să-şi asigure liniştea celor peste 1 milion de angajaţi de la stat şi a celor 5 milioane de pensionari. Multinaţionalele au beneficiat de o protecţie venită din afară, dar şi internă, pentru că România avea nevoie de investiţii străine pentru a ieşi din criza anilor ‘90 şi a încerca să ajungă din urmă celelalte ţări comuniste (Polonia, Ungaria), să reducă decalajul faţă de ţările din vest.
    Companiile româneşti au rămas cu ce au rămas.
    În România, toată politica statului nu încurajează ca atitudine, nu ca taxe, businessul privat, respectul pentru cei care construiesc ceva, creează ceva din care se fac angajări.
    Dacă statul nu încurajează businessul privat, nici absolvenţii nu-şi propun să intre în economia reală, să construiască ceva.
    În acest condiţii este greu de supravieţuit pentru investitorii români, indiferent de numele acestora. Dar nefiind uniţi, nu reuşesc să aibă o voce comună care să stea pe picior de egalitate cu cea a multinaţionalelor sau cu sindicatele de la stat. 

  • O bancă din România oferă gratuit 1.000 de pachete de vacanţă celor care au luptat în prima linie împotriva COVID-19

    CEC Bank, instituţia financiară cu cea mai extinsă reţea teritorială din România, oferă 1.000 de pachete de vacanţă gratuite salariaţilor din spitalele care au luptat în prima linie împotriva COVID-19.

    Pachetele de vacanţă, valabile în perioada 1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2022, includ trei nopţi de cazare, în unităţi hoteliere de 4 şi 5 stele din rândul clienţilor CEC Bank, instituţia urmând să suporte integral costurile aferente, cu plata în avans către hotelurile partenere.

    “Noua campanie este modul în care vrem să ne arătăm recunoştinţa faţă de cei care au avut grijă de sănătatea noastră şi a celor dragi în perioada dificilă prin care am trecut.  În plus, am implicat în campanie şi în schema noastră de sprijin şi companiile hoteliere, clienţi ai băncii, care au trecut printr-o situaţie foarte dificilă, în contextul restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului”, explică Bogdan Neacşu, Preşedinte, Director General al CEC Bank.

    Pachetele de vacanţă acordate de CEC Bank se adresează salariaţilor din spitalele de asistenţă pentru cei diagnosticaţi cu COVID-19 şi spitale suport, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii 623/2020 cu modificările ulterioare.