BusinessMagazin

Tag: CC

  • Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizările USR la legile Justiţiei

    Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei.

    De exemplu, anunţau cei de la USR, la data depunerii sesizărilor, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Curtea Constituţională a declarat NECONSTITUŢIONALE mai multe articole din legile justiţiei modificate de coaliţia PSD-ALDE

    „După o şedinţă maratonică, mai exact care a durat cam cât două maratoane, am reuşit să ne pronunţăm cu privire la Legea referitoare la Statutul magistraţilor. Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte, care se referă la nemotivarea criticilor. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci privitoare la mai multe texte din cuprinsul legii”, a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu, care a arătat că multe dintre dispoziţiile legii în cauză au fost declarate neconstituţionale.

    El a arătat că unele dintre criticile admise de CCR au vizat mai ales răspunderea magistraţilor.

    „Au fost admise (aceste critici, n.r.) şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe. Pentru altă serie de texte am respins ca neîntemeiate criticile”, a subliniat Dorneanu.

  • Zi decisivă pentru legile justiţiei. Statutul magistraţilor şi organizarea CSM, pe masa Curţii Constituţionale

    Dezbaterile pe obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de ÎCCJ şi PNL referitoare la modificările aduse legilor Justiţiei, adoptate de Parlament la finalul anului trecut, au fost amânate de magistraţii CCR pentru marţi, 30 ianuarie, a anunţat Valer Dorneanu, preşedintele CCR, la finalul şedinţei de săptămâna trecută.

    Astfel, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să se pronunţe asupra modificărilor aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM în condiţiile în care modificările aduse Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară au fost analizate de Curtea Constituţională pe 23 ianuarie.

    În ceea ce priveşte modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ÎCCJ consideră că se încalcă 14 prevederi constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Curtea Constituţională a respins sesizarea lui Tăriceanu în dosarul Belina, constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public

    ”Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există un conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    Au fost şapte voturi exprimate în ceea ce priveşte sesizarea făcută de către preşedintele Senatului, nepronunţându-se Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea care au lipsit de la deliberările pe această sesizare care au avut loc săptămâna trecută.

    Pe 16 noiembrie, Dorneanu a precizat, răspunzând unei întrebări, că decizia se va lua în cvorum de 7 judecători, în condiţiile în care 2 judecători au lipsit la acea şedinţă. „Bineînţeles. Cei doi (Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, n.r.) care au lipsit azi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a spus Dorneanu.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Curtea Constituţională a respins sesizarea lui Tăriceanu în dosarul Belina, constatând că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public

    ”Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a respins sesizarea şi a constatat că nu există un conflict de natură constituţională între Guvernul României şi Ministerul Public”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

    Au fost şapte voturi exprimate în ceea ce priveşte sesizarea făcută de către preşedintele Senatului, nepronunţându-se Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea care au lipsit de la deliberările pe această sesizare care au avut loc săptămâna trecută.

    Pe 16 noiembrie, Dorneanu a precizat, răspunzând unei întrebări, că decizia se va lua în cvorum de 7 judecători, în condiţiile în care 2 judecători au lipsit la acea şedinţă. „Bineînţeles. Cei doi (Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, n.r.) care au lipsit azi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a spus Dorneanu.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Adio, INDEPENDENŢĂ! Curtea Constituţională a Spaniei a anulat în mod oficial declaraţia de independenţă a Cataloniei

    Iniţial, luna trecută, Curtea Constituţională a suspendat implementarea declaraţiei de secesiune, analizând legalitatea actului în urma unei contestaţii depuse de Guvernul de la Madrid.

    Votul pe tema declarării independenţei faţă de Spania, care a fost boicotat de majoritatea parlamentarilor opoziţiei, s-a terminat cu 70 de voturi pentru separare şi zece împotrivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis SUSPENDAREA temporară a preşedintelui Igor Dodon

    Curtea Constituţională a constatat că există circumstanţe care justifică instituirea acestei situaţii în cazul numirii lui Eugen Sturza în funcţia de ministru al Apărării, astfel încât decretul urmează să fie semnat de către premierul Pavel Filip sau de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

    Curtea a decis că refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de numire în funcţia de ministru al Apărării pentru Eugen Sturza “constituie o încălcare gravă a obligaţiilor şi a jurământului depus la învestirea în funcţie”.

    În exercitarea interimatului funcţiei de preşedinte al ţării, preşedintele interimar exercită aceleaşi atribuţii ca şi preşedintele titular şi va emite decretele refuzate anterior.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Guvernul Cataloniei, primul răspuns după ultimatumul de la Madrid

    “Joi, nu vom oferi ceva diferit faţă de ce am transmis luni. Nu sunt surprins de decizia Curţii. S-au mişcat rapid, nu? Ne confruntăm cu o putere executivă a statului care foloseşte ramura judiciară pentru a bloca legislativul. Organizarea unui referendum nu este o infracţiune, pentru că a fost decisă de către Congres. Dar nu vom rămâne în contemplare pentru a urmări cum sunt ocupate instituţiile catalane. Pentru guvern, obiectivul referendumului din 1 octombrie este irevocabil, iar renunţarea nu face parte din scenariile noastre”, a spus Turull.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Guvernul de la Madrid cere organizarea de alegeri anticipate în Catalonia

    “Ar fi bine să începem să remediem această fractură din Parlamentul Cataloniei (…) prin alegeri regionale”, a declarat oficialul spaniol după şedinţa săptămânală a Guvernului de la Madrid.

    Autorităţile catalane au anunţat că Parlamentul catalan se va reuni luni deşi Curtea Constituţională de la Madrid a suspendat, într-o măsură preventivă, reuniunea Legislativului regiunii Catalonia care ar urma să valideze rezultatul controversatului referendum proindependenţă.

  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro