Grupul german E.ON, cu afaceri de 1,2 miliarde de euro în România axate pe distribuţia şi furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, se aşteaptă la afaceri în scădere anul acesta, mai ales din cauza volumelor mai mici de gaze distribuite, şi este la un pas de a se retrage din proiectele de investiţii în energia verde, evaluate la 180 mil. euro, dacă schema de sprijin pentru acest domeniu se va modifica.
Cazinoul a fost preluat, la 31 august 2011, de către Minister de la Consiliul Local al Primăriei din Constanţa, cu scopul de a fi reabilitat, ulterior urmând să revină în administrarea autorităţii locale.
Reabilitarea ar fi trebuit să înceapă în maximum un an de la preluare şi să nu dureze mai mult de trei ani.
În toamna anului trecut, Ministerul a anunţat însă că a decis să transfere cazinoul din Constanţa în administrarea primăriei, întrucât nu are fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar termenul de începere a lucrărilor a fost depăşit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În condiţiile unei alocări insuficiente, dar şi a dublei reduceri a bugetului MDRT în anul 2012, s-a stabilit că Ministerul nu are posibilitatea financiară de a susţine investiţia în reabilitarea Cazinoului. Necesarul, la momentul preluării Cazinoului de către MDRT, era de 40 de milioane de lei, din care au fost alocate doar 10 milioane; ulterior, suma a ajuns la 7 milioane de lei, ca urmare a primei reduceri a bugetului MDRT la începutul acestui an”, se arată într-un comunicat al instituţiei.
Ministerul precizează că a decis trasferul Cazinoului ca urmare a solicitării primarului Radu Mazăre, formulată după şedinţa de consiliu local de miercuri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Prevederea de până acum din Codul fiscal era că, dacă hotelurile sunt deschise mai puţin de 6 luni, atunci ele plătesc jumătate din impozit, ceea ce putea să pară logic, dar nu pe litoralul românesc, unde obiectivul nostru este să creştem sezonul. Noi am schimbat şi am spus: pe litoral, dacă hotelurile sunt deschise minimum 6 luni pe an, atunci ele plătesc jumătate din impozit, pentru a-i încuraja pe hotelieri să ţină deschis”, a declarat Elena Udrea, ministrul dezvoltării şi al turismului.
Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis introducerea unui impozit suplimentar penalizator de 5% pentru proprietarii sau administratori de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic respectivele clădiri. “Proprietarii de hoteluri pe care le ţin închise vor fi afectaţi de introducerea acestui impozit de 5%, desigur prin decizia consiliului local”, a precizat Elena Udrea.
În şedinţa de miercuri, Guvernul a hotărât şi preluarea Cazinoului din Constanţa de la primăria locală la Ministerul Dezvoltării şi al Turismului, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a acestuia, după care clădirea va fi transmisă înapoi, în administrarea Primăriei Constanţa.
“Vă reamintesc că, după 100 de ani de existenţă în proprietatea statului, Cazinoul era cât pe ce să fie dat de domnul primar al Constanţei unei companii private, urma să îl înstrăineze – decizia fusese luată – dar, la presiunea opiniei publice, s-a încercat găsirea unei alte soluţii”, a spus Udrea. Ministerul Dezvoltării a decis să finanţeze lucrările de reabilitare, scopul fiind de a menţine cazinoul în proprietatea statului, cu destinaţie publică. “Indiferent ce fel de activităţi se vor desfăşura acolo, ele trebuie să fie destinate publicului, constănţenilor, turiştilor de pretutindeni, nu numai din România, şi trebuie să se constituie într-un punct de atracţie pentru litoralul românesc”, a adăugat ministrul.
Costurile reabilitării Cazinoului urmează să fie stabilite în urma elaborării studiului de fezabilitate, care vor fi costurile. “Dacă Primăria Constanţa ar fi fost în stare şi ar fi avut interesul să elaboreze un proiect cu finanţare europeană, se putea reabilita acest cazinou pe fonduri europene”, a comentat Elena Udrea, arătând că la un total de 93 de milioane de euro disponibili pentru Constanţa pentru finanţare cu fonduri europene, nu au fost depuse proiecte decât pentru 20% din bani.
Construit intr-o zona economica speciala din regiunea Triunghiul
de Aur, marginita de Myanmar, Thailanda si Laos si aproape de
granita cu China, orasul se va ridica pe o portiune de teren
concesionata de autoritatile din Laos unui grup de firme chinez,
KingRomans.
Planurile investitorului KingRomans, care s-a apucat deja de lucru,
prevad doua cazinouri, peste zece hoteluri, un aeroport
international, terenuri de golf, case de vacanta, restaurante,
baruri si magazine.
Denumit Kapok City, noul oras situat pe malul fluviului Mekong isi
trage numele de la copacul al carui lemn era exploatat in zona, iar
pentru construirea sa a trebuit sa fie mutate doua sate din Laos,
cu templele aferente cu tot. Unul din principalele motive pentru
care investitorii au ales acest loc pentru derularea investitiei il
reprezinta faptul ca pe teritoriul Chinei cazinourile sunt
interzise, iar la Kapok City cei care vor sa-si incerce norocul la
mesele de joc sunt la adapost de autoritati.
Noua localitate, care va fi a doua ca marime din Laos dupa numarul
de locuitori, preconizat a atinge 200.000, nu apare inca pe harti.
Limba oficiala este chineza, iar moneda principala este yuanul,
alaturi de bahtul thailandez.
Pe langa chinezi sunt asteptati si turisti din Thailanda si din
Occident, care au deja la dispozitie un cazinou cu doua mii de
angajati, ce aminteste prin aspect de cele din Las Vegas. Cei
care-i calca pragul sunt intampinati de statui ale unor zeitati
greco-romane, iar hotelul de la intrare este decorat cu reproduceri
la scara mare ale unor capodopere renascentiste.
Consilierii locali au votat in sedinta de luni un proiect de
hotarare privind constatarea incetarii contractului de concesiune
incheiat de administratia locala cu SC Queen Investments SRL.Radu
Mazare a declarat, la finalul sedintei Consiliului Local, ca este
dispus sa vanda Cazinoul din Constanta, dar ca deocamdata nu este
nimeni interesat de acest obiectiv.
“Sunt dispus sa vindem acest Cazinou. Din pacate, varianta cu
investitorii israelieni nu a functionat. Au cheltuit cam doua
milioane de euro pana acum cu proiecte, cu plata concesiunii, au
cumparat si un teren ca sa faca si un hotel unde sa cazeze
eventualii jucatori.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Zeci de milioane de oameni din toata lumea intra luna de luna
intr-un cazinou, o industrie estimata in toata lumea la 144 de
miliarde de dolari in acest an.
Lesne de inteles de ce proprietarii de cazinouri investesc bani
grei pentru a transforma cazinourile in locuri tot mai luxoase si
extravagante, care sa determine pasionatii de jocuri de noroc sa
ramana cat mai mult si, bineinteles, sa cheltuie sume cat mai mari
de bani.
Implicit, cazinourile sunt si proprietati extrem de scumpe, care
costa cel putin cateva sute de milioane de dolari. Cele mai scumpe
cazinouri din lume au insa un pret de ordinul miliardelor de
dolari.
Sursa: Cnbc.com
“Aducem aparatele de la Adjud astazi? Mai incap in depozit?” – intreba in urma cu cateva saptamani un angajat pe directorul comercial al operatorului de sali de joc Ritzio. Peste 500 de aparate de joc au fost scoase din uz de cazinourile electronice Million de la inceputul acestui an, in incercarea de a redimensiona la cerintele pietei actuale o afacere crescuta intr-un timp foarte scurt.
Cazinourile electronice Million au fost aduse in Romania din 2005 de rusii de la Ritzio si au ajuns in 2008 lider de piata din punctul de vedere al numarului de sali, dar si ca numar de aparate (peste 4.500). Ca si ceilalti mari operatori de sali de jocuri – Max Bet, Admiral, City Casinos -, si Ritzio este nevoit sa renunte la o parte din salile pe care le-a deschis anul trecut, cu o investitie de peste 75 de milioane de dolari (54 de milioane de euro). Criza economica si o serie de schimbari legislative care vor taxa din nou mai dur jocurile de noroc ar putea redimensiona, inca o data, piata cazinourilor din Romania.
Aceasta piata a mai avut un avant de dezvoltare in anii ’90, dar, in prima parte a anilor 2000, modificarile din Codul fiscal aprobate in mandatul lui Decebal Traian Remes scoteau de pe piata cele mai multe din salile de jocuri electronice. In 2005, o razie dura a ANAF, condus la acea vreme de Sebastian Bodu, inchidea unele dintre cele mai mari cazinouri live din tara. Din 2006-2007, legislatia s-a mai imblanzit – in special in ceea ce priveste taxarea jocurilor de noroc -, au crescut semnificativ veniturile, iar Romania a devenit de aceasta data atractiva pentru marile grupuri internationale din industria gamblingului. Termenul englezesc defineste cel mai bine jocurile electronice, diferite de cazinourile live in special prin natura jocului (in primele se joaca doar la aparate, pe cand in cel de-al doilea sunt atat aparate, dar si dealeri si mese de joc).
“Pana in 2006-2007, in Romania nici nu existase o piata propriu-zisa de gambling – atunci au intrat aici marile grupuri internationale, care se lupta pentru cota de piata peste tot in Europa”, spune Eduard Bieltz, directorul de strategie al Ritzio Entertainment Group Romania, grup rusesc care opereaza cazinourile electronice Million. Daca piata de gambling nu existase, piata cazinourilor live existase, dar stagnase multi ani. Singurele cazinouri live care au mers bine in anii 2000 au fost Casa Vernescu, dar si cazinourile din reteaua Grand Casinos, operata de grupul american cu acelasi nume si prezenta in trei hoteluri – Moldova din Iasi, Marriott si Pullman din Bucuresti.
Si piata cazinourilor live s-a dezghetat in 2007 si a ajuns sa numere 25 de unitati in toata tara (dintre care 15 in Bucuresti). Dincolo de dezvoltarea in cele mai mari hoteluri deja existente, si cresterea pietei hotelurilor a creat noi oportunitati. Sorin Constantinescu, presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania si fost director general la Grand Casinos, timp de sase ani, a profitat de deschiderea hotelului Novotel (dezvoltat de grupul francez Accor) pentru a-si deschide propriul cazinou. A investit in el sapte milioane de euro, acum are 25 de mese si 400 de angajati, fiind unul dintre cele mai mari cazinouri din Romania, si spera ca potentialele mariri de taxe nu il vor transforma din nou in angajat. In urma cu doua saptamani, o ordonanta de urgenta introdusa pe ordinea de zi a guvernului anunta mariri de taxe importante pentru cazinouri – atat cele live, cat si cele electronice.
“Planul meu de afaceri, facut in urma cu doar cateva luni pentru un an, lua in calcul taxele existente atunci; la mariri de taxe de trei-patru ori, asa cum propune legislativul, cazinourile care nu au sustinere externa vor fi nevoite sa iasa de pe piata.” La Casino Palace (Casa Vernescu), ingrijorarile cazinourilor mai mici nu se aud atat de tare. Cazinoul de pe Calea Victoriei, cel mai mare din Bucuresti, a rezistat pe piata din 1995, iar acum a inregistrat prima scadere a veniturilor medii cheltuite de clienti, dupa cativa ani buni de crestere. Andrei Frimescu, directorul de marketing al Casei Vernescu, spune ca acum suma medie cheltuita de un client la cazinou este sub 200 de euro, in scadere cu 20-25% fata de anul trecut, insa numarul clientilor a crescut.
Ca toti ceilalti directori de cazinouri – atat live, cat si electronice -, Andrei Frimescu tine sa precizeze ca multi clienti nu vin la cazinou ca sa castige, ci ca sa joace de placere sau ca sa petreaca timpul intr-un mod placut; cazinourile ofera gratuit clientilor mancarea, bautura, dar si saloane in care se pot uita pur si simplu la un meci cu prietenii. “Noi ne stim clientii si ne bucuram ca vin aici, chiar daca nu joaca in fiecare seara”, spune Andrei Frimescu. Servicii de masa sau relaxare gratis pentru clienti exista si in cazinourile electronice, mai bine cunoscute in ultimii ani ca “salile de cartier”.