BusinessMagazin

Tag: CAS

  • Preşedintele Băsescu a promulgat legea privind reducerea CAS

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, că a promulgat legea privind reducerea CAS cu 5 %. Şeful statului a făcut acest anunţ în declaraţia de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    “Mi se pare cel mai important subiect, nu numai al zilei, dar un subiect care, după ce va deveni realitate, va avea un impact foarte mare asupra românilor, începând cu 2015”, a spus şeful statului.

    El a precizat că doreşte să ofere o serie de explicaţii, după ce a semnat decretul de promulgare.

    Traian Băsescu a menţionat că legea este extrem de simplă şi nu pune nicio problemă de neconstituţionalitate. “Nu m-aş hazarda să trimit la Curtea Constituţională o lege din patru articole, m-aş pune într-o situaţie penibilă, să îmi spună Curtea că este constituţională”, a precizat preşedintele.

    Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat, în 9 septembrie, în forma iniţială, legea privind reducerea CAS cu cinci punte procentuale la angajator, respingând, cu 307 voturi “pentru”, 7 “împotrivă” şi 5 abţineri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a acestui act normativ.

    La vot au fost prezenţi şi prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, care a cerut deputaţilor să adopte această măsură.

    Cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu la legea privind reducerea CAS cu 5% la angajator a fost respinsă anterior de Comisia de buget a Camerei Deputaţilor.

    Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

    În cererea de reexaminare, şeful statului arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde lei la fondul de pensii, pentru anul 2015.

  • Ioan Niculae bagă în buzunar toţi banii obţinuţi din reducerea CAS: Vorbim de o frecţie la picior de lemn

    Ioan Niculae, cel mai bogat român şi proprietarul grupului Interagro, cu afaceri în agricultură, energie şi industrie alimentară, a declarat că nu va mări salariile angajaţilor săi ca urmare a reducerii CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie. 

    “Ca idee, e o măsură bună. O gură de oxigen pentru economie. Trebui să fie însă dublată de măsuri de stabilizare a economiei, a industriei, care e în scădere dramatică. Altfel, vorbim doar de frecţie la picior de lemn”, a spus Ioan Niculae, citat de economica.net. Întrebat despre mărirea salariilor ca urmare a reducerii contribuţiei, Niculae a exclus din start această posibilitate.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. 

    “Să fim serioşi, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâţia angajaţi câţi mai avem”, a mai spus Ioan Niculae, citat de aceeaşi sursă.

    Ioan Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea după 1989 la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro au fost redeschise în septembrie datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

  • Ioan Niculae bagă în buzunar toţi banii obţinuţi din reducerea CAS: Vorbim de o frecţie la picior de lemn

    Ioan Niculae, cel mai bogat român şi proprietarul grupului Interagro, cu afaceri în agricultură, energie şi industrie alimentară, a declarat că nu va mări salariile angajaţilor săi ca urmare a reducerii CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie. 

    “Ca idee, e o măsură bună. O gură de oxigen pentru economie. Trebui să fie însă dublată de măsuri de stabilizare a economiei, a industriei, care e în scădere dramatică. Altfel, vorbim doar de frecţie la picior de lemn”, a spus Ioan Niculae, citat de economica.net. Întrebat despre mărirea salariilor ca urmare a reducerii contribuţiei, Niculae a exclus din start această posibilitate.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. 

    “Să fim serioşi, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâţia angajaţi câţi mai avem”, a mai spus Ioan Niculae, citat de aceeaşi sursă.

    Ioan Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea după 1989 la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro au fost redeschise în septembrie datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

  • Camera adoptă legea de reducere a CAS la angajator, respingând cererea lui Băsescu de reexaminare

    La vot au fost prezenţi şi prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul de finanţe, Ioana Petrescu, care a cerut deputaţilor să adopte această măsură.

    Camera Deputaţilor este for decizional.

    Cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu la legea privind reducerea CAS cu 5% la angajator a fost respinsă săptămâna trecută de Comisia de buget a Camerei Deputaţilor.

    Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

    În cererea de reexaminare, şeful statului arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde lei la fondul de pensii, pentru anul 2015.

    Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Efectele reducerii CAS în economie. Este prima reducere de taxe după cinci ani în care fiscalitatea muncii s-a înăsprit

    România a urcat anul acesta 17 locuri, până pe locul 59 din 144, în clasamentul competitivităţii economice al Forumului Economic Mondial, înaintea unor ţări ca Ungaria, Grecia sau Croaţia, dar după Bulgaria, Letonia sau Polonia. Ceea ce a ridicat-o sunt indicatorii de eficienţă, care arată că România, în termenii Forumului, este o economie în stadiul al doilea de dezvoltare, cel bazat pe eficienţă (primul este cel bazat pe factorii bruţi de producţie), rămânând totuşi departe de stadiul al treilea, cel bazat pe inovaţie. Luaţi la bani mărunţi, indicatorii de eficienţă arată că România stă cel mai bine la capitolul dimensiunii pieţei (locul 45 din 144) şi al maturităţii tehnologice (locul 47), dar cel mai prost la eficienţa pieţei muncii (locul 90), în timp ce principalii factori care stau în calea uşurinţei de a face afaceri sunt accesul slab la finanţare şi ratele impozitării.

    Despre eficienţa pieţei muncii continuă să vorbească investitorii străini şi români care cer periodic atât o liberalizare şi mai mare a condiţiilor de angajare şi concediere, după reforma codului muncii din vremea guvernului Boc, cât şi o scădere a fiscalităţii muncii, care s-a menţinut ani în şir printre cele mai mari din UE. Reducerea CAS era o temă la zi de discuţie încă din 2011, când Mugur Isărescu spunea că dacă şi-ar asuma un risc pentru a stimula economia, acesta ar fi diminuarea CAS, iar Jeffrey Franks de la FMI cerea guvernului Boc să aleagă între creşterea salariilor bugetarilor, mai mulţi bani pentru investiţii sau reducerea CAS, întrucât nu există suficient spaţiu bugetar pentru toate. Atunci, guvernul a ales mărirea bugetului de investiţii pe seama tăierii tuturor celorlalte cheltuieli şi a abţinerii de la orice măsuri de relaxare fiscală după majorarea TVA din 2010. Din 2013 încoace, guvernul Ponta a ales întâi mărirea salariilor şi apoi scăderea CAS, preţul fiind tăierea banilor de investiţii, introducerea taxei pe stâlp şi majorarea accizei la carburanţi.

    În ambele cazuri însă, România a urmat filozofia FMI, care a avut ca unic obiectiv reducerea drastică de la un an la altul a deficitului structural. Într-un bilanţ al relaţiei cu România publicat în primăvara acestui an, FMI a remarcat că programul de ajustare fiscală în cadrul primului acord stand-by s-a bazat în principal pe tăieri de cheltuieli, deşi ar fi putut cuprinde planuri de majorare a veniturilor prin lărgirea bazei de impozitare şi creşterea unor taxe (aşa cum sugerase iniţial FMI) şi că acestea din urmă au început să apară abia din 2013. FMI arăta că nivelurile relativ mici ale datoriei şi deficitului, raportat la alte ţări din UE, ar fi permis României să nu fie atât de concentrată pe ţinta deficitului de 3% din PIB, având în vedere recesiunea, dar autorităţile au insistat să se încadreze în această ţintă până în 2012, ceea ce a amplificat scăderea economiei.

    Am pomenit de FMI pentru că relaţia cu Fondul a fost ruptă de România în 2005 exact în contextul introducerii cotei unice de impozitare, invocată astăzi ca precedent de îndrăzneală fiscală atât de adepţii tăierii CAS (ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, care invocă argumentele de atunci, anume că pierderile iniţiale de venituri la buget se vor acoperi din creşterea economică ulterioară), cât şi de opozanţii ei (preşedintele Traian Băsescu, care a preluat constatarea Consiliului Fiscal că după introducerea oricărui stimulent fiscal, gradul de conformare a contribuabililor creşte treptat până la un punct, apoi scade din nou, întrucât dispare efectul de noutate – în cazul cotei unice, gradul de conformare a început să stagneze din 2007 şi s-a deteriorat din 2012 chiar sub nivelurile dinainte de 2005).

    Comparaţia cu anul 2005 nu rezistă însă, întrucât pe atunci România nu era ameninţată de nicio recesiune şi nu avea de încheiat niciun ciclu de consolidare fiscală (dimpotrivă, în 2004 economia crescuse cu peste 8% şi deficitul bugetar era puţin peste 1% din PIB), cu atât mai puţin de vreo conjunctură externă defavorabilă creşterii economice. Astfel încât anul acesta rămâne primul în care România aplică realmente “în orb” măsuri de relaxare fiscală, deja criticate de Consiliul Fiscal pe motiv că impactul lor asupra veniturilor bugetare este subestimat de guvern. În cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit de la 1 iulie, CF a calculat un impact de cel puţin 475 mil. lei anul acesta, faţă de 137,5 mil. lei estimat de Finanţe; în cazul scăderii CAS la angajator cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie, impactul calculat de CF ar fi de 1,1 mld. lei la nivelul agregatului de venituri şi la 850 mil. lei impact la nivelul deficitului bugetar.

    Documentul mult aşteptat al Ministerului Finanţelor care estimează impactul reducerii CAS, publicat săptămâna trecută graţie insistenţei Societăţii Academice Române, se bazează şi el tot pe precedente, menţionând că, deşi din 2005 până în 2008 cota de CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%, nivelul încasărilor bugetare ca pondere în PIB s-a menţinut relativ constant, între 9,5% şi 9,6% din PIB, în timp ce în 2009, când CAS a crescut cu 3 puncte procentuale (2 la angajator şi 1 la angajat), încasările la buget din această sumă s-au redus cu 3%. Cum anii 2005-2008 au fost ani de creştere economică, raportarea la trecut nu ajută decât prin prisma faptului, amintit de ministrul Ioana Petrescu în document, că acum impactul pozitiv al tăierii CAS în investiţii sau în majorarea salariilor ar fi potenţat, pentru că inflaţia este mult mai mică decât atunci. Cât priveşte însă scăderea încasărilor din CAS după majorarea ei în 2009, aici într-adevăr am avut de-a face cu o deteriorare imediată a gradului de conformare voluntară a contribuabililor, în contextul crizei, care n-a făcut decât să se accentueze începând din 2011, conform aceluiaşi Consiliu Fiscal.

    Documentul arată că reducerea CAS “poate conduce la o creştere reală a PIB cu cca 0,1-0,2%, cu reflectare directă în îmbunătăţirea productivităţii muncii”. Dacă sumele în plus obţinute de angajatori vor fi folosite pentru crearea de locuri de muncă, ar rezulta un spor de 70.000 de locuri de muncă fiscalizate anual, iar dacă jumătate din sume vor fi folosite pentru investiţii, s-ar recupera anual cca 1,3 mld. lei din creşterea numărului de salariaţi (din CAS, CASS, contribuţii la fondul de şomaj, impozit pe venit). În plus, arată Ioana Petrescu, prin creşterea investiţiilor de capital ar ajunge la bugetul de stat 1,25-1,3 mld. lei prin TVA încasată şi efecte de multiplicare anuală. La acestea se adaugă un posibil efect de reducere a muncii la negru: în cel mai pesimist scenariu, în care tăierea CAS ar fiscaliza numai un sfert (4,75 mld. lei) din evaziunea fiscală a muncii la negru, golul de venituri la buget estimat de Finanţe va fi acoperit fără niciun fel de măsuri suplimentare.

    Scăderea CAS va reduce povara fiscală asupra muncii cu 1,6 puncte procentuale faţă de 2013, la 42,6% din costul forţei de muncă, un nivel care chiar şi aşa va continua să menţină România în topul european din acest punct de vedere şi să menţină şi decalajele din rata implicită de impozitare a muncii (vezi grafic), cu ponderea cea mai mare a CAS la angajator, urmată de CAS la angajat şi de impozitul pe venit, limitat de cota unică la unul dintre cele mai mici niveluri din Europa. Aceasta se explică prin faptul că taxarea consumului şi a muncii, adică din TVA şi CAS, urmate de accize şi impozit pe venit, reprezintă de departe cele mai solide surse de venituri la buget, valoric şi ca pondere în PIB (vezi tabele), în opoziţie nu numai cu taxarea capitalului, adică impozitul pe profit, dar şi cu toate celelalte categorii de taxe pomenite atunci când e vorba de soluţii de compensare pentru o reducere a TVA sau a CAS (proprietate, mediu, energie).

    Nu e numai cazul României: raportul Eurostat din iunie privind tendinţele de impozitare în Europa arată că în ansamblu, statele UE n-au încercat deloc să aplice relaxări fiscale din 2008 încoace, ci au reacţionat la anii de criză menţinând neschimbată rata de impozitare a capitalului şi, în schimb, majorând impozitarea muncii (nu numai contribuţiile sociale, care în majoritatea ţărilor reprezintă peste 2/3 din povara fiscală pe muncă, ci şi impozitul pe venit) şi impozitarea consumului, în special TVA, deşi cu rezultate variabile (Eurostat arată că România, Letonia, Grecia şi Lituania au cele mai mari decalaje dintre rata teoretică şi colectarea veniturilor din TVA).

    Explicaţia pentru aceste tendinţe e simplă – austeritatea: majoritatea statelor au avut nevoie de reduceri ale deficitelor bugetare şi atunci au apelat la singurele surse certe de venituri colectabile inclusiv pe timp de criză, menajând însă companiile, investitorii, spre a evita ca aceştia să plece ori să-şi înceteze activitatea. Pentru noi, raportul Eurostat oferă deci indirect cel puţin o concluzie provizorie: dacă scenariile din documentul Finanţelor ar fi date peste cap de conjunctura proastă din Europa şi programul de reducere a deficitului structural va fi realmente ameninţat, soluţiile cu impact substanţial asupra bugetului nu sunt decât două – majorarea impozitului pe venit (adică renunţarea la cota unică) şi/sau îmbunătăţirea rapidă a colectării TVA.

  • Comisia de buget a Camerei respinge cererea de reexaminare a legii de reducere a CAS

    Membrii comisiei au respins cererea de reexaminare cu 19 voturi ”pentru” şi o abţinere, a deputatului PDL Andreea Paul.

    Andreea Paul a precizat că această cerere de reexaminare este justificată pentru că sursele de finanţare a golului bugetar produs de reducerea CAS cu 5% nu sunt vizibile. ”Sunt o susţinătoare a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, dar cererea de reexaminare este justificată pentru că este un gol bugetar care nu se ştie cum va fi acoperit”, a afirmat Paul.

    Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu a arătat însă că PDL va vota această măsură fiscală, pentru că mediul de afaceri este sufocat de impozite şi taxe. El a criticat Guvernul Ponta pe motiv că a tăiat banii de investiţii şi a cerut Executivului să vină cu măsuri compensatorii. ”PDL a avut modelul de a scoate ţara din criză, PSD are modelul de a aduce ţara în criză”, a spus Ialomiţianu.

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu, preşedintele comisiei, a spus că PNL este pentru respingerea cererii de reexaminare a legii de reducere a CAS şi a arătat că nu este de acord ”cu viziunea contabilă a lui Traian Băsescu”, care nu se gândeşte că o relaxare fiscală înseamnă cu adevărat creştere economică.

    ”PNL fără tăgadă va vota pentru respingerea cererii de reexaminare şi pentru menţinerea formei legii adoptată în Camera Deputaţilor, cu menţiunea că această lege o vom găsi în prevederile bugetare din 2015”, a spus Nicolăescu.

    Deputatul PSD Ana Birchall a afirmat că este evidentă nevoia aplicării acestei măsuri de reducere a CAS şi că singurul care nu o susţine este Traian Băsescu. Ea a spus că modelul economic promovat de Traian Băsescu şi de PDL este pe tăieri, iar modelul economic promovat de PSD este de relaxare fiscală. ”Reducerea CAS este o măsură necesară şi cerută de mediul privat”, a adăugat Birchall.

    La şedinţa comisiei nu a participat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ea fiind înlocuită de un secretar de stat, care a susţinut că, pentru acest an, măsura nu generează probleme şi se încadrează în deficitul bugetar.

    Preşedintele comisiei, Eugen Nicolăescu a precizat, după votul deputaţilor de respingere a cererii de reexaminare a legii de reducere a CAS, că legea va intra în dezbaterea plenului în şedinţa de luni şi că ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat că va participa la plen.

    Camera Deputaţilor este forul decizional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii “din punct de vedere al oportunităţii”.

  • Ponta: Pe 10-15 septembrie cel târziu, preşedintele va avea legea privind reducerea CAS revotată

    Victor Ponta a fost întrebat ce se întâmplă cu proiectul de lege privind reducerea CAS, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Eu nu fac parte din Senat, dar am discutat cu preşedintele Senatului, cu domnul Tăriceanu. Săptămâna aceasta, Biroul Politic al Senatului, din care fac parte toate partidele, a decis să se finalizeze lucrările în comisiile de specialitate, iar luni se dă votul final la Senat. De la Senat merge la Camera Deputaţilor, iar după ce votează şi Camera Deputaţilor, preşedintele României nu mai are voie să respingă proiectul, trebuie să-l promulge, cu excepţia situaţiei în care va sesiza Curtea Constituţională, dar, de respins, nu mai poate să-l mai respingă. Luni seară cred că e votat de Senat şi pleacă la Camera Deputaţilor. Nu ştiu de cât timp are nevoie Camera Deputaţilor, o săptămână-două probabil, dar, din toate calculele rezultă că, pe 10-15 septembrie cel târziu, preşedintele va avea legea revotată pe biroul său şi nu mai poate, de data aceasta, să o respingă”, a spus Ponta.

    Conducerea Senatului a decis, luni, să amâne cu o săptămână sesiunea extraordinară a acestui for pentru reexaminarea legii privind reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie, anunţa liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a transmis, luni, o scrisoare liderilor grupurilor parlamentare ale PNL şi PDL din Cameră prin care îi informa că solicitarea lor cu privire la organizarea unei sesiuni extraordinare în 19 august este lipsită de temei juridic.

    “Având în vedere faptul că, în acest moment, nu se află pe agenda Camerei Deputaţilor cererea de reexaminare a preşedintelui României asupra Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, fiind înaintată Senatului României ca primă Cameră sesizată cu această lege, şi ţinând cont de condiţionalităţile impuse de Constituţia României şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, în vederea iniţierii procedurilor legale de convocare a unei sesiuni extraordinare, cererea formulată de liderii grupurilor parlamentare PNL şi PDL este lipsită de temei juridic”, preciza Zgonea într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Parlamentarii ACL împreună cu parlamentari de la alte formaţiuni politice au depus semnăturile necesare pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, pe data de 18 august, respectiv pe 19 august pentru a se dezbate legea privind reducerea CAS.

  • Dragnea: Reducerea CAS, folosită şi de Băsescu şi de liberali şi de PDL ca motiv electoral

    “Reducerea CAS a fost folosită de fiecare, şi de Traian Băsescu şi de liberali şi de PDL, ca şi motiv electoral. După părerea mea, nici unii, nici ceilalţi nu sunt interesaţi în mod serios de efectele benefice ale acestei măsuri. Toţi o judecă în registru electoral şi, din acest motiv, chiar nu îi luăm în seamă”, a spus social-democratul.

    Dragnea a menţionat, totuşi, că propunerea va fi analizată, deşi şi-a declarat rezerva că liberalii vor rămâne consecvenţi.

    “Când am ieşit cu el, au spus că e o măsură proastă. Sunteţi siguri că mâine o să aibă acelaşi punct de vedere? Nu putem să chemăm Parlamentul şi, înainte cu o zi, să vină Parlamentul şi să ne trezim că liberalii nu mai vor. O să analizăm. Îi înţelegem, ei sunt în lipsă de idei, sunt în lipsă de proiecte pe care să le prezinte şi îi înţelegem, au fost şi agitaţi cu desemnarea candidatului”, a adăugat el.

    Liderii deputaţilor PDL şi PNL cer, printr-o scrisoare deschisă, liderilor grupurilor parlamentare ale PSD, PC, UDMR şi minorităţi să dea curs solicitării de a se organiza o sesiune extraordinară a forului legislativ, în 19 august, pentru reexaminarea legii CAS.

    Scrisoarea deschisă a fost adresată de Tinel Gheorghe (PDL) şi George Scutaru (PNL) liderilor acestor grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor, respectiv Marian Neacşu (PSD), Bogdan Ciucă (PC), András-Levente Mate (UDMR), Varujan Pambuccian (grupul minorităţilor naţionale).

    Liderii deputaţilor democrat-liberali şi liberali amintesc faptul că în 2 iulie toate grupurile parlamentare au votat şi aprobat proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5%, iar în 23 iulie preşedintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a actului normativ.

    “Având în vedere faptul că iniţiativa legislativă de reducere a CAS cu 5% asumată de Guvernul Ponta ar urma să intre în vigoare pe 01.10.2014, considerăm că dezbaterea în timpul sesiunii ordinare (începând cu 1 septembrie) ar fi mult prea întârziată pentru aplicarea acesteia conform angajamentului luat de Victor Ponta şi PSD. De aceea vă cerem să daţi curs solicitării noastre de a organiza o sesiune extraordinară a Camerei Deputaţilor în data de 19 august 2014, pe ordinea de zi aflându-se cererea de reexaminare a Preşedintelui României asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. În caz contrar, se va dovedi încă o dată că toată dezbaterea guvernului pe care cu onoare îl susţineţi pe această temă, nu a fost decât o amăgire în scopuri electorale a mediului de afaceri”, menţionează în scrisoare liderii deputaţilor PDL şi PNL.

  • „Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

    Recentele discuţii purtate la cel mai înalt nivel – Preşedinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanţe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Aşadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar şi am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuţiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajaţii şi ei – angajatorii.

    Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern şi refuzată de Preşedinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiaşi Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

    Preşedintele zice că nu-i bine şi că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, şi precizează şi sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

    Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul şi răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar şi i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are şi el treabă, mi-a pus la dispoziţie un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung”.

    Am luat documentul şi m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 şi se referă la anul 2012.

    Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulţire şi mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

    Aşadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în ţara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazionişti. Şi ne mai şi rămâne o căruţă de parale.

    Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minţii celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Preşedinte, Primul-ministru şi Ministrul de finanţe. În timp ce oamenii aceştia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alţii nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetăţeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoşe burduşite cu valută. Mai precis sacoşe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat şi zoreau să le îndese în saltelele personale.

    Şi-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înţeles eu cu mintea mea puţină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-şi finanţa, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…

  • Liviu Voinea: Majorarea contribuţiei pentru asigurările de sănătate nu a fost discutată cu FMI în ultimii doi ani

    “Nu s-a discutat, cel puţin în ultimii doi ani de când particip eu la discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional”, a spus Voinea.

    Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Dorel Săndesc a declarat luni, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, organizată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), că au fost discuţii globale pentru o eventuală creştere a contribuţiei pentru asigurările de sănătate până la 14%, precizând că acesta nu este un obiectiv sau o măsură stabilită de Guvern, iar până acum nu există o decizie în acest sens.

    “A fost o discuţie privind analiza sistemului de sănătate. Nu este un obiectiv sau o măsură stabilită de Guvern. Au fost discuţii globale. Nu avem o discuţie sau decizii la nivel interministerial. Este doar o discuţie în perspectivă şi merită făcută, după părerea mea”, a spus secretarul de stat, Dorel Săndesc a adăugat că discuţia din Guvern privind reducerea CAS a venit şi pe fondul unei “frici de noi taxe”.

    Întrebat care a fost poziţia FMI, secretarul de stat a răspuns: “Nu s-au opus, chiar au apreciat, considerând că este justificată.”

    “Am văzut sondaje în care oamenii pun pe primul loc sănătatea, fiind de acord să plătească mai mult. Discuţia e necesară şi am discutat inclusiv cu FMI. Este o dezbatere pe care vrem să o avem. Părerea mea e că ar trebui revenit la nivelul anterior, pentru că această contribuţie este la nivel standard în UE, 13,5-14 la sută”, a mai spus Săndesc.

    Secretarul de stat a precizat că la discuţiile cu oficialii FMI au participat şi reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi ai Ministerului de Finanţe.

    Ministrul Sănătăţii a declarat însă că nu vor fi majorate contribuţiile la sănătate nici în acest an şi nici în anii următori, iar o asemenea dezbatere nu a avut loc în Guvern, precizând că în 2010 au existat propuneri privind posibile majorări, dar au rămas la stadiul de discuţii.

    “Ministerul Sănătăţii nu a discutat cu Fondul Monetar Internaţional şi nici cu alte organisme internaţionale o eventuală creştere a contribuţiilor la Sănătate. De asemenea, nu a avut loc o asemenea dezbatere nici în Guvernul României. Ştiu că acum 4 ani, în anul 2010, au existat propuneri privind posibile majorări, dar rămase la stadiul de discuţii. Subliniez faptul că nu vor fi majorate contribuţiile la Sănătate”, a spus ministrul Nicolae Bănicioiu.