Tag: carbune

  • Energia nucleară a fost principala sursă de energie electrică a Uniunii Europeane în 2017

    Defalcat, energia nucleară este responsabilă pentru producerea a 829,9 terawatti pe oră (TWh), representând 26,5% din producţia totală. Cărbunele a fost utilizat în producţia a 669 TWh, constituind 20,6% din producţia totală, iar gazul natural a fost utilizat în producerea a 638,9 TWh, adică 19,7% din producţia totală.

    Acestea sunt urmate de energia eoliană (364,3 TWh), hidroenergia (294,5 TWh), biomasă – ethanol, lemn, deşeuri – (196,2 TWh), energie solară (119 TWh) şi alte surse (132,1 TWh). Puse laolaltă însă, sursele verzi de energie au fost responsabile pentru generarea a 30% din total, mai mult decât oricare altă sursă, inclusiv cea nucleară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare miză a sectorului energetic german: Guvernul, politicienii şi sindicaliştii dezbat un proiect controversat care poate lăsa 20.000 oameni fară locuri de muncă

    Germania se pregăteşte să formeze o comisie responsabilă cu realizarea planului prin care nemţii vor renunţa total la cărbune. Proiectul este deja sub scurtinul opiniei publice, guvernul fiind acuzat că pune economia în faţa mediului înconjurător, potrivit Deutsche Welle.

    Nicio altă ţară nu arde atât de mult lignit ca Germania. Aproximativ un sfert din electricitatea utilizată de nemţi vine din combustibili pe bază de cărbune.

    Este ieftin, este minat domestic şi este responsabil pentru 20% din emisiile ţării.

    Dacă Germania este serioasă cu privire la ţinta propusă de guvern – reducerea emisiilor la jumătate din nivelul din 1990 până în 2030 – lignitul trebuie să plece.

    Consilierii guvernamentalui au avertizat deja că Germania poate realiza acest plan doar prin închiderea celor mai ineficiente centrale până în 2020.

    Cu toate aceştia, politicienii nu au luat încă o decizie. Acum, comisia numită de guvern preia responsabilitatea de a plănui ieşirea cărbunelui din Germania şi de a stabili un deadline.

    Cine va fi în comisie sau care va fi mandatul lor, nu sunt încă aspecte clare.

    Guvernul a amânat deja numirea conducerii acestei comisii de trei ori – într-un cor de criticism din toate părţile.

    Partidul Verde şi grupurile pentru mediu reclamă că mandatul comisiei pune industria şi economia în faţa mediului înconjurător.

    Partidul lui Merkel susţine că este normal ca îngrijorările cu privire la mediu să nu primeze în faţa celor economice.

     „Prioritatea comisiei este o schimbare structurală. Acest lucru este important, şi susţinem total asta, dar suntem îngrijoraţi că va prima în faţa protecţiei climatice”, spune Tina Loffelsend, expert climatic în cadrul grupului Prieteni ai Pământului din Germania.

    „Nu ar trebui să uităm că protejarea climei şi atingerea ţintei naţionale cu privire la climă sunt principalele motive pentru care această comisie a fost formată”, adaugă ea.

    Ultimele săptămâni au fost împânzite cu dezbateri publice cu privire la structura şi membri comisiei.

    Deşi nu este încă oficial, se vehiculează că patru oameni vor conduce comisia, care va include şi reprezentanţi din partea a opt miniştri federali şi din partea a şase state federale – inclusiv cele care produc cărbune – precum şi 20 de organizaţii de mediu, sindicate, institute de cercetare şi alte grupuri de lobby cu diverse interese.

    Criticii spun că această comisie a luat „proporţii monstruase” care vor limita abilitatea de a lua decizii.

    „Toată lumea vrea să aibă ceva de spus dar nimeni nu este responsabil efectiv pentru livrarea de rezultate”, spune Michael Schafer, expert climatic în cadrul organizaţiei WWF.

    Schafer încă speră că guvernul va reduce numărul de membri, avertizând că altfel comisia nu va avea şanse de succes.

    Un stutdiu recent realizat de Prieteni ai Pământului arată că ţara ar trebui să închidă cele mai ineficiente mine şi toate staţiile de energie nucleară în acelaşi timp, şi ar avea o rezervă destul de mare de energie regenerabilă.

    Guvernul ezită. Nu atât de mult din cauza complexităţii schimbării unor sisteme de producţie, cât din cauza concedierilor masive pe care trebuie să le aplice, dintr-un sector cu cele mai puternice sindicate, spune Sabrina Schulz, expert în energie în cadrul think-tank-ului E3G.

    Peste 20.000 de oameni lucrează în industria lignitului din Germania.

    În comparaţie cu 340.000 de locuri de muncă în regenerabile, este un număr mic. Însă muncitorii din industria cărbunelui au fost foarte bine organizaţi, istoric vorbind, în sindicate care au legături puternice cu partidele politice – în special cu social democraţii de la SPD.

    „În mod tradiţional, politicienii au spus industriei cărbunelui ce a vrut să audă”, spune Schulz. „Nu vreau să spun că sunt cumpăraţi. Dar de-a lungul anilor, un sistem s-a dezvoltat şi a funcţionat bine. Această tradiţie continuă”.

    Saxonia, Brandenburg şi Thuringia, toate fiind casa unor mine de cărbune, trec prin alegeri regionale anul viitor.

    Politicienii s-ar putea întreba dacă e cel mai potrivit moment să le spună oamenilor că a venit sfârşitul lignitului şi că nu au ce alternative să le ofere, spune Schulz.

     

     

     

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Cum s-a transformat oraşul Ordos dintr-o mină de cărbuni într-o „mină” de monede digitale Bitcoin

    În urmă cu un deceniu, oraşul Ordos, din Mongolia Interioară, o regiune autonomă din nordul Chinei, a devenit cel mai mare „oraş-fantomă”, după ce minele au fost închise din cauza preţului scăzut al cărbunelui. Beneficiind de forţă de muncă ieftină şi de un preţ scăzut al electricităţii, Ordos a devenit un centru de creaţie, producând inclusiv Bitcoin, moneda digitală a cărei valoare de piaţă a ajuns la 70 de miliarde de dolari.

    În prezent, Ordos este un centru Bitcoin în care se aprobă tranzacţii şi se creează noi monede în sistemul valutar digital. Peste jumătate din cele mai importante puncte de explorare a Bitcoin – adică din grupurile care sunt de acord să îşi pună în comun resursele pentru a-şi îmbunătăţi şansele de găsire a Bitcoin – sunt localizate în China, potrivit unui document redactat de Cambridge Centre for Alternative Finance. Acest lucru a transformat China într-o forţă dominantă, prezentă într-o nouă industrie care ar putea, cândva, să definească modul în care sunt realizate tranzacţiile, scrie Quartz.

    Localizată într-un parc industrial distrus, situat în afara oraşului, mina de bitcoin are aproape 50 de angajaţi şi este compusă din opt clădiri asemănătoare unor depozite, cu o lungime de 150 de metri. Şapte dintre acestea au câte 21.000 de maşinării care, împreună, reprezintă aproape 4% din puterea de procesare a reţelei globale de Bitcoin. Celălalt depozit are 4.000 de maşini pentru litecoin, o alternativă a monedei digitale al cărei preţ a crescut în ultimele luni. Lângă cele opt clădiri sunt poziţionate birouri, cu cantină şi dormitor pentru angajaţi.

    În 2012, înainte ca preţul cărbunelui să scadă, Ordos reprezenta o cincime din producţia de cărbune a ţării. După ce mai multe mine de cărbune s-au închis, din cauza scăderii preţurilor, zona a rămas ieftină şi bogată în energie generată de cărbune, ceea ce explică prezenţa operaţiunilor Bitcoin. Electricitatea din Ordos provine, în mare parte, de la minele de cărbune din apropiere.

    Mina de la Ordos este o subsidiară a Beijing Bitmain Technologies, care are sediul în capitala Chinei. În 2015, Bitmain a preluat mina de la fostul proprietar, care a început operaţiunile în 2014. Bitmain produce echipamentul care generează Bitcoin, procesoare contectate în cutii. Compania administrează, de asemenea, cea mai mare mină, denumită Antpool.

    Cei 50 de rezidenţi din Ordos, administratori ai maşinilor, au în jur de 20 de ani şi au grijă de maşinile care generează monede virtuale pentru clienţi.

    La fiecare aproape zece minute, maşinăriile sunt în competiţie una cu alta pentru a rezolva o problemă de matematică şi pentru a câştiga, astfel 12,5 bitcoini – o recompensă stabilită de software-ul bitcoin. Munca este asemănătoare cu încercarea a miliarde de combinaţii de numere pentru cifrul unui seif. „Minerul”, adică administratorul de maşinării, care obţine combinaţia corectă deblochează cel mai repede seiful. Cu cât ai mai multe maşinării, cu atât cresc şansele de a obţine monede. „Minerii” Bitcoin obţin aproape 7 milioane de dolari pe zi.

    „Mina” de Bitcoin foloseşte 40 de megawaţi pe oră, echivalentul energiei folosite de 12.000 de case în aceeaşi perioadă. Bitmain plăteşte 39.000 de dolari pe zi pentru factura electrică, chiar şi cu reducerea de 30% acordată de guvernul local.

     

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Una dintre cele mai puternice economii din lume, lovită din plin de ”cutremurul” Trump

    Importurile Chinei au crescut cu 38,1% faţă de anul anterior, cea mai mare creştere din februarie 2012, potrivit datelor publicate miercuri, în timp ce exporturile au scăzut cu 1,3%.

    Astfel, deficitul a ajuns la 9,15 miliarde de dolari pentru luna februarie, potrivit autorităţilor din China.

    Majoritatea analiştilor consideră că deficitul este generat de diferenţele cauzate de sărbătorile de Anului Nou, preiodă în care mai multe afaceri s-au închis pentru cel puţin o săptămână, iar producţia fabricilor şi a operaţiunile portuare au fost afectate.

  • Capacităţile de energie eoliană din Europa le-au depăşit pe cele din centralele pe cărbune

    Energia eoliană europeană a crescut cu 8%, la 153,7 gigawaţi, cuprinzând 16,7% din capacitatea instalată şi întrecând cărbunele ca a doua cea mai mare sursă de energie, potrivit datelor publicate de grupul WindEurope.

    Totuşi, producţia de gaz a reprezentat cea mai mare parte din capacitatea instalată.

    În contextul în care ţările caută să reducă emisia de gaze cu efect de seră care cauzează schimbări climatice, înlocuind unităţile de combustibil fosil cu forme de energie regenerabilă, investiţiile în sursele de energie eoliană au crescut la un record de 27,5 miliarde de euro în 2016, potrivit raportului anual al WindEurope.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Polonia se alătură revoluţiei electrice

    Cu unele dintre cele mai poluate oraşe din UE, Polonia încearcă să se conecteze la noua industrie a automobilelor şi autobuzelor electrice pentru a scăpa de reputaţia de ţară a cărei economie depinde de cărbune, scrie Bloomberg. Guvernul polonez vrea să crească numărul de autovehicule electrice fabricate local la 1 milion în 2025 de la 427 anul trecut, informează Ziarul Financiar

    Numărul autobuzelor ar urma să avanseze la 1.000 pe an până în 2020, a anunţat ministrul adjunct al dezvoltării Jadwiga Emilewicz. Următoarea etapă ar fi producţia de automobile electrice sau componente auto pentru astfel de automobile şi oferirea  de subvenţii şi stimulente fiscale cetăţenilor pentru achiziţia acestora.

    Emilewicz nu a precizat ce companii poloneze ar urma să fie implicate. Ministerul dezvoltării vrea ca Polonia, cel mai mare producător de cărbune al Europei şi un apărător ferm al acestuia în UE, să profite de pe urma estimării conform căreia numărul de autovehicule electrice la nivel mondial va urca puternic, la 500 de milioane în 2040, de la nivelul actual de 1 milion, potrivit lui Morawiecki. Planul va ajuta în acelaşi timp Polonia să-şi reducă dependenţa de importurile de petrol din Rusia.

  • Cel mai mare producător american de cărbune, în faliment

     Compania a depus cereri de protecţie pentru majoritatea entităţilor sale din SUA. Toate minele şi reprezentanţele gigantului american îşi vor continua operaţiunile pe toată durata procesului.

    Fondată în 1883 de Francis S. Peabody, pe atunci în vârstă de 24 de ani, cu 100 de dolari, un vagon şi doi catâri, Peabody este acum cea mai mare mare companie privată de cărbune din lume, cu clienţi în 25 de ţări şi aproximativ 8.000 de angajaţi, potrivit website-ului propriu.

    Peabody s-a dezvoltat rapid după începuturile umile. Compania, cu o ve­chime de 133 de ani, s-a listat pe bursa newyorkeză în 1949.

    Peabody se alătură altor producători americani importanţi de cărbune intraţi în faliment, incluzând Arch Coal, Alpha Natural Resources, Patriot Coal şi Walter Energy, potrivit MarketWatch.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro