BusinessMagazin

Tag: capital

  • Lovitură pentru Piraeus, cea mai mare bancă elenă: Procurorul şef anticorupţie din Grecia a lansat o investigaţie în legăturile gigantului bancar cu puternica familie Logothetis

    Procurorul şef anti-corupţie din Grecia a acuzat Piraeus Bank, cel mai mare creditor elen, că ar fi încălcat legislaţia cu privire la controlul de capital într-o serie de tranzacţie legate de Libra Group, conglomeratul american controlat de familia Logothetis – care a ajutat la salvarea Piraeus Bank când era aproape de colaps, potrivit FT.

    Acest caz ridică întrebări serioase cu privire la guvernanţa şi stabilitatea băncilor greceşti, notează FT, în contextul încât acestea încă îşi revin după o criză de opt ani în care PIB-ul ţării a scăzut cu 25%.

    Mai mult, situaţia conturează mai bine imaginea relaţiilor dintre Piraeus şi Libra, grup ai cărui proprietari au reuşit să transforme o mică firmă de transport maritim cu câteva ambarcaţiuni într-un conglomerat internaţional cu operaţiuni în 35 de ţări cu activităţi de la transport, aviaţie şi până la turism, energie regenerabilă şi servicii financiare.

    Procurorul Eleni Touloupaki investighează Piraeus, pe fostul preşedinte al băncii, Michalis Sallas, şi o serie de tranzacţii legate de grupul Libra, deţinut de familia Logothetis – unii dintre marii susţinători ai politicienilor Democraţi în SUA.

    Investigaţia a pornit după ce banca centrală a Greciei şi agenţia anti-spălare de bani au raportat o serie de transferuri efectuate în 2016 de către Piraeus către mai multe companii offshore din Cipru, care îl are printre beneficiari şi pe Michael Logothetis, fondatorul Libra, potrivit FT, care a văzut raporturile efectuate de banca centrală şi de agenţie.

    Libra şi Sallas neagă orice acuzaţie, iar avocaţii lor susţin că procurorii s-au înşealt în formularea acestor acuzaţii. Piraeus nu a răspuns publicaţiei americane la solicitările pentru comentarii.

    Grupul Libra a asigurat una dintre cele mai mari linii de finanţare a Piraeus, iar mai târziu a ajutat banca în cadrul unui bail out – cumpărând credite pentru a reduce bilanţul băncii şi prin achiziţia de capital în când banca avea nevoie şi nu se găseau alţi susţinători.

    Acest grup este condus acum de George Logothetis, fiul fondatorului Michael Logothetis. Crescut şi Londra şi acum mutat în New York, Logothetis fiul şi familia sa sunt văzuţi ca piloni ai comunităţii de business greco-americane şi ai circuitului de finanţare al partidului Democrat, unde au susţinut candidaţi precum Hillary Clinton. Logothetis, ca filantrop cu experienţă, este şi membru în consiliull unei fundaţii caritabile înfiinţate de fostul preşedinte american Barack Obama.

    Logothetis şi-a câştigat reptuaţia în afaceri după ce a vândut toate ambarcaţiunile companiei în 2006 în mijlocul unui boom în piaţa de transport internaţional şi a reintrat în piaţă în 2009, când preţurile ambarcaţiunilor erau la minime istorice.

    În timpul crizei, el a întărit legăturile grupului cu băncile şi cu liderii politici din Grecia, în timp ce a investit în energie regenerabilă – cu finanţări acordate chiar de Piraeus în unele cazuri.

    În octombrie 2017, Banca Naţională a Greciei a efectuat un audit special asupra legăturilor dintre Libra şi Piraeus, prin care a scos la iveală „o serie de transferuri peste hotare care au violat legile controlului de capital”, potrivit unui raport văzut de FT.

    Acesta nota că Libra avea „o cooperare extinsă cu banca şi este unul dintre cei mai mari acţionari”.

    Grecia a impus legea controlului de capital în mijlocul anului 2015 când băncile elene au pierdut temporar accesul la finanţarea de urgenţă de la Banca Centrală Europeană, iar ţara era foarte aproape de a ieşi din zona euro. Controlul nu a fost complet ridicat până în septembrie 2019.

    În România, grupul elen Piraeus a vândut în 2018 Piraeus Bank România fondului de investiţii american J. C. Flowers – aceasta fiind rebranduită în First Bank.

  • Un nou proiect de birouri în Bucureşti

    TC Capital, companie de investiţii şi dezvoltare de proprietăţi, cu sediul în România, coordonată de Ali Capa, a lansat proiectul de clădiri de birouri Hyperion Towers, în urma unui proces extins de renovare. Complexul este fostul Twin Tower Barba Center, care a fost achiziţionat de către omul de afaceri turc în 2017, ulterior fiind redenumit şi intrând în faza de modernizare.

    Investiţia în lucrările de renovare se ridică la 14 milioane euro, iar proiectul include două clădiri cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de 40.000 mp spaţii de birouri de clasă A. Procesul de renovare are loc în două etape, termenul de finalizare al primei clădiri fiind la finalul anului în curs, în timp ce al doilea turn din ansamblul Hyperion Towers va fi complet modernizat în cel de al doilea semestru din 2020. Complexul este situat pe Bulevardul Pipera, una dintre zonele cu dezvoltarea cea mai rapidă din Bucureşti, care a fost recent reabilitat şi extins. Potrivit reprezentanţilor TC Capital, proiectul va aduce inovaţii comerciale importante pe piaţa imobiliară locală, acestea urmând să fie anunţate până la sfârşitul lui 2019.

    Ali Capa a fost acţionar şi director executiv al Anchor Grup, timp de peste 10 ani, iar în ultimii cinci ani a investit, prin intermediul TC Capital, în complexul rezidenţial Cosmopolis şi în compania de dezvoltare agricolă, KC Argo.

  • Preocupările companiilor din România legate de capitalul uman: Expertiza şi retenţia de personal

    Educarea şi păstrarea unui nivel ridicat de expertiză, implementarea celor mai potrivite măsuri pentru creşterea gradului de retenţie a angajaţilor şi dezvoltarea liderilor sunt principalele tendinţe indicate de către respondenţii locali în cadrul studiului Global Human Capital Trends 2019, realizat de Deloitte.

    „Principala preocupare a angajatorilor români este legată de menţinerea nivelului expertizei angajaţilor în vederea obţinerii rezultatelor de business vizate, aceasta fiind posibilă prin învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning); 90% dintre respondenţii la studiu au indicat acest aspect. Continuând topul preocupărilor angajatorilor locali, pe următoarele locuri regăsim dezvoltarea liderilor, aspect indicat de către 84% dintre respondenţi, şi îmbunătăţirea experienţei angajaţilor în vederea creşterii gradului de retenţie (tot ceea ce angajaţii experimentează în relaţia cu angajatorul lor), aspect indicat de către 78% dintre respondenţi. Aceste rezultate vin ca urmare a două dintre principalele provocări întâlnite de organizaţiile din România: dificultatea de a reţine angajaţii valoroşi în contextul unei pieţe a muncii foarte competitive şi capacitatea redusă de formare a liderilor care să asigure retenţia şi care să dezvolte business-ul. Învăţarea pe tot parcursul vieţii (lifelong learning) nu mai este o chestiune ce ţine de avansarea în carieră, ci a devenit esenţială pentru gestionarea responsabilităţilor curente, în contextul nevoii de a susţine cariere care durează mai mulţi ani şi al faptului că responsabilităţile fiecărui loc de muncă sunt în continuă schimbare”, notează Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România, la lansarea studiului.

    Dezvoltarea liderilor reprezintă un subiect mereu de actualitate, fiind evidenţiată ca una dintre tendinţele globale de către ediţiile studiului Global Human Capital încă din 2013. 75% dintre respondenţii globali cred că este necesar ca liderii să înţeleagă noile tehnologii pentru a acţiona eficient. De asemenea, respondenţii studiului consideră că programele actuale de dezvoltare a abilităţilor specifice liderilor au un nivel redus de eficienţă.

    „Liderii secolulului XXI trebuie sa facă faţă unor cerinţe care nu au fost întâlnite anterior, aşadar este esenţial pentru companii să dezvolte lideri care să răspundă acestor cerinţe. Astfel, este important ca organizaţiile să formeze lideri din interior şi să ajusteze programele de dezvoltare, deoarece acestea nu par să funcţioneze, conform opiniei participanţilor la studiu. Îmbunătăţirea experienţei angajaţilor rămâne o prioritate pentru organizaţiile din România şi din întreaga lume”, a declarat Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

     

     

     

  • La zece ani de la deschidere, hotelul Capital Plaza din Bucureşti înregistrează anual venituri de peste 13 milioane de lei

    Într-un deceniu de la deschidera hotelului Capital Plaza din Bucureşti, peste 70% dintre oaspeţii unităţii de cazare au fost străini, trend menţinut şi în 2019. Per total, în 10 ani, peste 300.000 de turişti au ales hotelul Capital Plaza ca unitate de cazare.  Gradul de ocupare al hotelului păstrează tendinţele actuale ale pieţei, în medie, în 10 ani, acesta fiind de peste 75%.

    „Hotelul nostru a fost conceput de oameni de business pentru oameni de business. Acţionariatul este 100% românesc, iar întregul concept a avut la bază promovarea unui model de business local. De la investitori, proiectant şi designer, la angajaţi şi management, vorbim doar despre români. Capital Plaza este un hotel de 4 stele, independent, neafiliat unui lanţ internaţional şi am vrut să onorăm moştenirea istorică a locului în care este amplasat”, spune Cătălin Ştefan, general manager, Hotel Capital Plaza.

    În cei 10 ani de activitate, veniturile hotelului din segmentul de cazare au însumat 60% din total, restul fiind acoperit de segmentul reprezentat de organizarea de evenimente corporate si sociale. La final de 2018, cifra de afaceri a Capital Plaza a fost de peste 13 milioane de lei (aprox. 2,8 milioane de euro), iar pentru 2019 este estimată o creştere de 10%.
    „Pe termen scurt şi mediu ne-am propus să aducem îmbunătăţiri, să ne aliniem noilor tendinţe de pe piaţa hotelieră, dar şi din zona de tehnologie, pentru că vrem să oferim clienţilor noştri facilităţi adecvate unui hotel de patru stele premium. Ne-am câştigat clienţii pe baza serviciilor oferite, concurăm cu succes hotelurile de lanţ şi vrem să ne păstrăm poziţia în piaţă şi standardele de calitate înalte deja impuse”, completează Cătălin Ştefan.

    Hotelul este desfăşurat pe 7.500 de metri pătraţi, cu  iar în prezent are aproximativ 70 de angajaţi. Localizat la doar câteva minute de Piaţa Victoriei, hotel Capital Plaza are o capacitate de 95 de camere, cinci săli de conferinţe şi trei restaurante.


     

  • Cine este Vlad Zamfir, românul care a contribuit la proiectul de peste 20 miliarde dolari Ethereum alături de Mihai Alisie, şi care a atras acum 14,5 milioane de dolari pentru un alt proiect

    CasperLabs, un startup care construieşte o platformă de blockchain de tip open-source şi al cărui arhitect-şef pe acest proiect este românul Vlad Zamfir, a atras 14,5 milioane de dolari într-o rundă de finanţare Seria A, potrivit CoinDesk.

    Blockchain este tehnologia din spatele criptomonedelor precum Bitcoin şi Ethereum şi reprezintă o infrastructură digitală imuabilă şi descentralizată, care poate stoca informaţii în blocuri de date cu ajutorul unor tehnici criptografice.

    Vlad Zamfir este unul dintre românii care a contribuit la proiectul Ethereum – cel mai popular blockchain din lume şi a doua cea mai mare criptomonedă din lume – alături de nume precum Mihai Alisie, care a fost chiar unul dintre fondatorii proiectului iniţial Ethereum.

    Runda de finanţare a fost condusă de finanţatorul Terren Piezer, prin intermediul holding-ului său, Acuitas Group Holding. La runda de finanţare au mai participat nume precum Arrington XRP Capital, Consensus Capital, Axiom Holdings Group, Digital Strategies, MW Partners, Blockchange Ventures, Hashkey Capital şi Distributed Global.

    CasperLabs a anunţat că noile fonduri vor fi utilizate pentru a accelera dezvoltarea proiectului lor de infrastructură blockchain open-source scalabilă dar descentralizată, şi pentru cooptarea de noi ingineri.

    Startup-ul a lansat proiectul în luna febriarie, împreună cu Ethereum Foundation, de unde cercetătorul român Vlad Zamfir contribuie ca arhitect-şef al protocolului.

    Proiectul vrea să contruiască un nou blockchain bazat pe o serie de inovaţii aduse de românul Vlad Zamfir.

     

     

     

  • România îşi majorează capitalul deţinut la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

    Valoarea majorării generale de capital este de 82.273.070 dolari SUA (682 acţiuni cu o valoare unitară de 120.635 dolari SUA), din care 20% capital subscris şi vărsat, respectiv 16.454.614 dolari SUA. Astfel, valoarea totală a capitalului subscris şi vărsat de România este de 21.246.236,20 dolari SUA.

    Subscrierea numărului de acţiuni alocate României prin cele două majorări de capital este favorabilă consolidării poziţiei României în cadrul structurii de acţionariat a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, puterea de vot a României urmând a se menţine la 0,31%. În aceste condiţii, ţara noastră îşi va păstra puterea de reprezentare în cadrul Constituentei din care face parte, plasându-se astfel pe cea de-a treia poziţie ca putere de vot.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Este oficial: Grecii renunţă la controlul capitalului după patru ani. Când are loc schimbarea

    Grecia ridică oficial toate limitările şi restricţiile rămase cu privire la libera circulaţie a capitalului în afara ţării, după patru ani de restricţii, ceea ce semnalizează o revenire la normalitate pentru economia ţării, potrivit Bloomberg.

    Controlul de capital „este un subiect ce ţine de trecut”, spune premierul Kyriakos Mitsotakis în faţa legiuitorilor adunaţi luni în Atena, după ce a anunţat miutarea. Restricţiile vor fi ridicate oficial de la 1 septembrie.

    Controlul de capital şi restricţiile au fost impuse pentru prima dată în iunie 2015, după ce fostul premier Alexis Tsipras a ajuns la un conflict cu creditorii, după ce a anunţat un referendum care i-a speriat pe greci şi i-a trimis să facă cozi în faţa bancomatelor.

    Ridicarea completă a restricţiilor este un semn de cooperare cu banca centrală a ţării şi cu autorităţile europene, spune Christos Staikouras, ministrul de Finanţe.

    Mutarea ar trebui să ajute la îmbunătăţirea rating-ului ţării şi să arate că sistemul bancar se stabilizează, susţine Staikouras.

     

  • Cine este Andrei Văcaru, tânărul care a intermediat tranzacţia complexului comercial Militari Shopping Center

    Andrei Văcaru are o experienţă de 14 ani pe piaţa imobiliară din România, fiind promovat ca şef al departamentului de capital markets al JLL România în august 2018, funcţie din care conduce o echipă de trei persoane, fiind responsabil cu securizarea de noi mandate şi cu execuţia tranzacţiilor imobiliare. Departamentul pe care îl conduce oferă servicii de consultanţă pentru vânzări şi achiziţii de proiecte şi portofolii de active imobiliare comerciale, precum şi pentru finanţări în domeniul imobiliar, vânzarea Militari  Shopping Center fiind cea mai importantă tranzacţie încheiată anul trecut de departamentul pe care îl conduce.
    Cel mai recent moment-cheie din cariera lui Andrei Văcaru este închiderea tranzacţiei The Office Cluj-Napoca, „cel mai valoros proiect de birouri tranzacţionat vreodată în afara Bucureştiului”. Alte momente importante, pe lângă „interacţiunile cu oameni interesanţi şi foarte greu accesibili în alte contexte”, au fost cel în care, la sfârşitul lui 2017, a reprezentat compania Elbit, fostul proprietar al Radisson, în prima vânzare a unui complex hotelier din Bucureşti într-o tranzacţie instituţională, dar şi vânzarea Promenada Mall Bucureşti, unul dintre primele proiecte în care a fost implicat în echipa de capital markets a JLL România. „De asemenea, aş menţiona contribuţia mea la închirierea AFI Palace Cotroceni.”
    Andrei Văcaru este absolvent al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti şi al Midsweden University din Sundsvall, Suedia. Cea mai mare reuşită a sa spune că este faptul că a contribuit la crearea unui mediu de lucru în care îi face plăcere să se ducă în fiecare zi.

    Profilul lui Andrei Văcaru a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Datele personale de la 106 milioane de persoane din SUA şi Canada, furate. Presupusul hacker, o femeie, arestat

    Presupusul hacker, o femeie, a fost arestat luni. Potrivit Capital One, datele includeau nume, adrese şi numere de telefon ale persoanelor care au solicitat carduri de credit.

    Atacatorul nu a avut acces la datele cardurilor de credit, spune compania.

    Capital One este un emitent major de carduri de credit în SUA.

    Firma a declarat că atacul a afectat aproximativ 100 de milioane de persoane din SUA şi 6 milioane de persoane în Canada. Aproximativ 140.000 de numere de securitate socială şi 80.000 de numere de cont bancar au fost compromise în SUA.

    În Canada, aproximativ un milion de numere de asigurări sociale aparţinând clienţilor de carduri de credit Capital One au fost, de asemenea, compromise.

    Atacul a fost identificat pe 19 iulie. Capital One a spus că hackerul a exploatat o vulnerabilitate a configuraţiei infrastructurii companiei.

    CITITI MAI MULT PE MEDIAFAX.RO.

  • Corporaţiile americane preiau frâiele inovaţiei: Microsoft şi Dell caută următoarea inovaţie din câmpul muncii printre startup-urile de Inteligenţă Artificială

    În timp ce sindicatele, corporaţiile şi guvernele lumii dezbat efectele pe care Inteligenţa Artificială, machine learning-ul şi automatizarea le vor avea asupra viitorului pieţei muncii, investitorii cu capital identifică cele mai promiţătoare startup-uri în care să investească pentru a schimba cursul acestei schimbări.

    Potrivit CNBC, printre aceşti investitori se numără fondul de investiţii al Microsoft, M12, şi Dell Technologies Capital. Ambele ţintesc să capitalizeze progresul umanităţii şi se concentrează pe startup-uri pe care le pot mentora cu propria expertiză şi propriul know-how.

    „Scopul nostru este să captăm inovaţia. Trebuie să căutăm în ecosistemul antreprenorial extern. Este foarte important să facem asta ţinând cont că ritmul în care se dezvoltă tehnologia este uimitor”, notează Scott Darling, preşedintele Dell Technologies Capital, care spune că Michael Dell se uită pe fiecare investiţie realizată de fond.

    Aşa cum explică Darling, randamentul investiţiei în astfel de startup-uri este atât de mare încât banii care se îndreaptă spre acest sector sunt din ce în ce mai mulţi.

    În cazul Dell Technologies, fondul a investit peste 600 milioane dolari în 100 de proiecte în ultimii şase ani. Dintre acestea, Dell a realizat 40 de exituri şi cinci listări la bursă, cu o valoare totală de piaţă de peste 50 miliarde dolari – printre acestea numărându-se proiecte precum Docusign, Cylance, Mongo şi Zscaler.

    Şi în cazul fondului M12 al gigantului Microsoft ecuaţia este aceeaşi. Compania caută startup-uri în care poate investi pentru potenţialul pe care îl au acestea prin inovaţie.

    „Inovaţia nu se limitează la graniţele corporaţiei noastre. Este un moment incredibil pentru a vedea cum Inteligenţa Artificială transformă locurile de muncă. Deja vedem tehnologiile distribuite din ce în ce mai mult, şi din ce în ce mai diversificate”, spune Nagraj Kashyap, vicepreşedinte şi global head al fondului M12 – un fond de investiţii care se concentrează pe software enterprise, Inteligenţă Artificială, securitate cibernetică şi cloud computing.

    Companiile de dimensiunea Microsoft sau Dell au avantajul de a putea luat astfel de proiecte la început de drum, şi pe lângă capital, le pot integra în reţeaua lor de dezvoltare, vânzări şi distribuţie.

    De exemplu, Microsoft a intrat în parteneriat cu startup-ul de educaţie GO1.com după ce M12 a condus o serie B de investiţii de 30 milioane de dolari în una iunie a anului trecut. Startup-ul australian care a trecut prin acceleratorul Y Combinator este supranumit „Netflixul trainingurilor”.

    GO1.com oferă un serviciu pe bază de subscripţie în sistem software as a service care se poate plia pe orice software de resurse umane, permiţând departamentelor de HR să aibă acces la 50.000 de cursuri de training în diverse limbi.

    Afacerile GO1.com au crescut cu 300% de la un an la altul, potrivit lui Chris Eigeleand, cofondator şi director operaţional al companiei. Produsul a fost introdus în pachetele Microsoft alături de alte software-uri pentru resurse umane, ceea ce a ajutat startup-ul cu o vechime de doar patru ani să ajungă la 1,5 milioane de cursanţi şi peste 1.500 de clienţi în toată lumea.