BusinessMagazin

Tag: capacitate

  • Noi măsuri urmează să intre în vigoare: Restaurantele pot funcţiona cu activitate permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a propus, vineri, ca restaurantele, cafenelele, ş.a.m.d. pot funcţiona cu activitate permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 05.00-21.00.

    Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este interzisă pentru o perioadă de 30 zile, precum şi organizarea şi desfăşurarea evenimentelor private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), a concertelor şi spectacolelor.

    Accesul la toate activităţile şi evenimentele organizate în perioada de 30 de zile conform hotărârii CNSU va fi permis doar persoanelor vaccinate sau trecute prin boală.

     
     

     

  • SUA a devenit cel mai mare hub pentru minarea de Bitcoin. China acoperea trei sferturi din capacitatea de minare în 2019, iar acum a ajuns la zero

    Statele Unite au depăşit China şi au devenit cel mai mare hub pentru minarea de Bitcoin, în primele două luni după ce Beijingul a interzis total activitatea de minare, potrivit unor date citate de FT.

    Minarea este un proces prin care computerele efectuează calcule matematice pentru a confirma tranzacţiile care intră în reţeaua cunoscută drept blockchain, şi pentru a securiza reţeaua. Puterea de procesare implicată se numeşte „rată hash” (în org: hashrate).

    China reprezenta 44% din rata hash la nivel global în luna mai, dar până în luna iulie a scăzut la zero, conform datelor publicate de Cambridge Centre for Alternative Finance. În 2019, China reprezenta trei sferturi din rata hash la nivel global.

    Acum, SUA a crescut de la 17% în aprilie la 35% în august, în timp ce Kazahstan-ul a reuşit să ajungă la 18%, după o creştere de 10% în aceeaşi perioadă.

    China a interzis activitatea de minare şi de tranzacţionare în luna mai, bazându-şi decizia pe îngrijorări legate de mediu şi de latura financiară. Decizia de atunci a declanşat un exod al minerilor, care au căutat energie ieftină şi politicieni prietenoşi cu mediul crypto.

    Beijingul şi-a dus demersurile mai departe în 2021, iar luna trecută a declarat că toate activităţile legate de active crypto sunt ilegale, ceea ce înseamnă că nici companiile internaţionale nu mai pot opera activităţi de tranzacţionare pentru clienţi din China.

  • Descoperirea recentă de gaze va ajuta Turcia să-şi crească producţia la 25% din capacitatea UE

    Un câmp gazeifer recent descoperit în Marea Neagră va furniza aproape o treime din nevoile interne ale Turciei în momentul în care va ajunge la vârful capacităţii de producţie până în 2027, a anunţat ministrul turc al energiei Fatih Donmez, potrivit Bloomberg. Obiectivul este de creştere a producţiei la aproximativ 15 miliarde de metri cubi anual, aproximativ un sfert din producţia actuală a UE.

  • Wizz Air revine la viaţă: Capacitatea din sezonul de vară poate ajunge la 90%-100% din nivelurile pre-pandemie

    Operatorul low-cost Wizz Air se aşteaptă să atingă în iulie şi august o capacitate de 90%-100% din nivelurile pre-pandemie, în condiţiile în care cererea pentru călătorii continuă să crească în Europa, rezultatele putând fi alimentate din plin de ridicarea restricţiilor impuse de Regatul Unit, conform Reuters.

    Autorităţile britanice se pregătesc să elimine în următoarele zile obligativitatea perioadei de carantină pentru călătorii vaccinaţi din Uniunea Europeană. CEO-ul Wizz Air Jozsef Varadi a declarat că mişcarea ar ajuta Marea Britanie să prindă din urmă blocul comunitar.

    „Europa continentală a fost mai deschisă în ceea ce priveşte călătoriile şi, drept rezultat, cererea a reacţionat mult mai repede şi intens în timpul verii”, afirmă Varadi, adăugând că Wizz ar putea depăşi până la finalul anului nivelurile înregistrate înainte de criza sanitară, însă rezultatele depind de posibila reaplicare a restricţiilor de circulaţie.

    Piaţa britanică reprezintă 15-20% din businessurile Wizz. Compania aeriană şi-a extins recent operaţiunile spre vest, în Marea Britanie şi Italia, şi spre est în Abu Dhabi, continuând să adauge noi aeronave în timpul pandemiei, când majoritatea competitorilor şi-au redus flota de avioane.

    În T2, Wizz Air a zburat 33% din capacitatea pre-pandemie, adică un total de 2,95 milioane de oameni, perioadă în care a raportat pierderi nete de 118,7 milioane de euro.

    Recent, Ryanair – cel mai mare operator low-cost din Europa – a declarat că va angaja 2.000 de piloţi de-a lungul următorilor trei ani, de vreme ce grupul irlandez intenţionează să atragă din cota de piaţă a rivalilor afectaţi de criza Covid-19.

     

  • Coca-Cola HBC România: Am crescut capacitatea de producţie, astfel încât să devenim un hub de export pentru pieţele din Europa de Est şi Centrală

    Reprezentanţii Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi non-alcoolice din România, spun că se concentrează pe creşterea capacităţii de producţie, astfel încât să devină un hub de export pentru pieţele din Europa de Est şi Centrală. 

    „Am investit în linii noi de producţie pentru PET, sticlă returnabilă şi nereturnabilă şi într-o linie aseptica în fabricile din Timişoara şi Ploieşti. Prin aceste investiţii, am crescut semnificativ capacitatea de producţie pentru PET, RGB, NRGB şi FuzeTea, astfel încât să asigurăm diponibilitatea la raft a produselor noastre şi să devenim un hub de export pentru pieţele din Europa de Est şi Centrală”, au afirmat reprezentanţii Coca-Cola HBC România.

    Coca‑Cola HBC deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii (jud. Suceava). În fabrica de la Poiana Negrii sunt în prezent trei linii de producţie şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă).

    Compania a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 2,4 miliarde de lei, în scădere cu 11% faţă de anul precedent. Ea are în portofoliu mărcile de suc Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Cappy, de ceai Fuzetea, de apă Smart Water şi de ape minerale naturale Dorna şi Poiana Negri, iar în 2020, compania a dezvoltat şi produse cu conţinut scăzut sau fără zahăr.

    Tot anul trecut, a adus pe piaţa locală brandul Costa Coffee, şi a început să distribuie şi băuturi alcoolice de la branduri de băuturi spirtoase premium, precum whiskey de la  Macallan, Highland Park, Naked Grouse, The Famous Grouse şi Wild Turkey, gin de la Bulldog şi Bickens, dar şi Skyy Vodka, Brugal Rum, Gin şi Espolon Tequila.

    Însă, oficialii Coca-Cola HBC România spun că acum se confruntă cu instabilitatea sectorului HoReCa, pentru că „zeci de mii de clienţi sunt încă puternic impactaţi de restricţiile impuse pentru siguranţa tuturor”.

  • Cristina Roşca, ZF: Ministrul Sănătăţii ar trebui să identifice soluţii, nu probleme ale sistemului medical românesc. Ştim şi noi că testăm sub capacitate, problema e cum facem să schimbăm asta

    Astăzi, Grupul de Comunicare Strategică a anunţat 2.900 de noi cazuri de Covid-19 şi 90 de morţi. Numărul total de teste abia a sărit de 30.000 şi asta în contextul în care 24.726 sunt RT-PCR (15.905 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.821 la cerere) şi 6.568 sunt teste rapide antigen.

    La o primă privire, România stă tare bine pe harta Europei unde marile puteri occidentale închid graniţe şi impun restricţii pe bandă rulantă pentru a ţine în frâu numărul de îmbolnăviri. România dă startul petrecerii – este campioană la vaccinare (sau oricum pe primele locuri în Europa) şi pare că a găsit soluţia pentru a ţine pandemia în frâu fără să impună un al doilea (sau chiar al treilea) lockdown.

    La o privire mai atentă însă, cifrele arată un alt tablou. Numărul de decese nu scade proporţional cu numărul de cazuri. În continuare aproape 100 de oameni mor zilnic de Covid-19. Astăzi sunt 90 de decese la 2.900 de cazuri, ceea ce indică o rată mai mare a mortalităţii decât în lunile anteriore. Sau poate indică şi faptul că numărul de bolnavi e mult mai mare de fapt, doar că ei nu ajung să fie testaţi.

    România a testat ieri doar 30.000 de oameni deşi au fost aprobate spre folosinţă şi testele rapide antigen, nu doar cele PCR. În perioada de „glorie” cu peste 10.000 de noi îmbolnăviri pe zi, doar testele PCR săreau de 35.000 ba chiar se apropiau de 40.000.

    Ministrul Sănătăţii spunea ieri că România testează sub capacitatea ei. Asta vedem şi noi cu ochiul liber. Problema este ce facem să schimbăm asta.

    O analiză a Bloomberg care lua în calcul mai mulţi indicatori privind modul în care ţările s-au descurcat în pandemie plasează România pe locul 41 din 53 de ţări analizate. România are una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii în ultima lună (când teoretic ca număr de cazuri a stat bine), situându-se pe poziţia a 12-a în lume într-un clasament condus de Mexic. Şi, culmea, nici în ceea ce priveşte numărul de teste pozitive din total (%) nu e printre cele mai bine poziţionate în lupta cu pandemia, ba din contră.

    Cu 13,4% (rată de pozitivare) în medie în ultima lună, analiza Bloomberg plasează România pe locul 13 în lume. Acesta este un indicator ce arată că o dublare a numărului de teste – până la capacitatea maximă de testare a României – ar putea face ca tabloul îmbolnăvirilor să arate cu totul altfel.

    De ce nu testează România mai mult? Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, semnalează că e o problemă, dar nu vine nici cu un răspuns – motivul din spatele acestei situaţii – şi nici cu o soluţie.

    El vine cu „investigaţii” şi controale. Tot despre controale vorbeşte şi când aminteşte despre sistemul de vaccinare la care România stă foarte bine, dacă e să comparăm ponderea din populaţie imunizată cu cel puţin o doză (3%, conform platforrmei World in Data). Dar România riscă să rămână fără doze pentru cei care s-au înscris deja – în platformă sau altfel -, mai ales că Ministrul Sănătăţii spune că 30% dintre persoanele vaccinate nu apar înscrise şi în platforma de programare, ele fiind trecute „pe hârtie“ în momentul imunizării, în registrul naţional de vaccinare.

    La doar o zi după ce a făcut această afirmaţie primul vinovat a fost şi găsit şi amendat. Peste 550 de persoane eligibile pentru etapa a III-a a campaniei de vaccinare s-au vaccinat la Spitalul din Rădăuţi în perioada 15-23 ianuarie. Medicul coordonator al centrului de vaccinare a fost amendat cu 5.000 de lei.

    Cifrele oferite de Vlad Voiculescu – în prima sa conferinţă de presă de la preluarea mandatului (la mai bine de o lună de la preluarea funcţiei de Ministrul al Sănătăţii, perioadă în care el a fost mai activ pe reţele sociale) – nu spun însă câţi dintre cei vaccinaţi sunt din categoriile vulnerabile (pe fond de boală sau vârstă). Câţi au rămas pe dinafară?

    Astăzi pe platformă nu mai găseşti niciun loc. Iar în call center ţi se spune ce nu ştiu când se vor mai deschide poziţii noi. Chiar şi dacă vrei să cedezi locul cuiva mai în vârstă, nici asta nu se poate. Platforma nu are această opţiune. Dacă anulezi, locul tău se duce în eter, conform unei discuţii cu o operatoare din call-center. Nu poate beneficia nimeni de el. Sau cel puţin nimeni care vrea să se programeze online sau în call center. Aparent ce se întâmplă cu doza ştie doar personalul de la centrul de vaccinare. Ce se întâmplă cu dozele care se duc în eter?

    Asta e o altă întrebare la care Ministrul Sănătăţii ar trebui să ofere răspuns.

     

  • Gigantul aerian Ryanair este pregătit să preia capacitatea de transport a rivalilor care au probleme

    Companiile aeriene se confruntă cu cea mai gravă criză dintr-o generaţie, dar Michael O’Leary, şeful Ryanair, vede o oportunitate. Pe măsură ce rivalii s-au prăbuşit şi s-au retras, directorul executiv al Ryanair este în căutarea oportunităţilor de a stabili dominaţia irlandeză asupra spaţiului aerian european, scrie Financial Times. 

    „În cei 30 de ani de activitate din industrie nu am văzut o astfel de curăţare”, a declarat domnul O’Leary pentru Financial Times într-un interviu. „Adevărata schimbare seismică de la Covid reprezintă de fapt o oportunitate de creştere în Europa. Este mult mai mare decât după criza financiară sau din 11 septembrie”. 

    Capacitatea liniilor aeriene a fost decimată în timpul pandemiei, creând o fereastră pentru supravieţuitori care să umple golurile odată ce oamenii încep să zboare din nou. Thomas Cook şi Flybe s-au prăbuşit în timp, ce Norwegian- până de curând un mare operator pe piaţa europeană – a intrat în insolvenţă.

    Şeful Ryanair estimează că liniile aeriene europene vor pierde peste 100 de milioane de pasageri în următoarele 18 luni, în condiţiile în care pandemia încă reduce semnificativ capacitatea operatorilor. 

    ”Cineva va trebui să ocupe acest spaţiu liber”, spunând că deja este în discuţii pentru a prelua o parte din pasageri cu avioanele Ryanair. 

    Şi Blue Air din România încearcă suplimentarea destinaţiilor şi rutelor aeriene, în condiţiile în care mai multe rute au fost oprite de liniile aeriene rivale, şi rămân segmente importante din piaţă neacoperite. 

  • Când cifrele contrazic declaraţiile: Preşedintele Iohannis spune că nu există cerere pentru a creşte capacitatea de testare, dar în 5 judeţe se pot prelucra sub 100 de probe maximum pe zi

    Judeţele Ialomiţa, Giurgiu, Dâmboviţa, Brăila, Vrancea, toate cu peste 250.000 – 300.000 de locuitori, prelucrează mai puţin de 100 de teste fiecare pe zi, aceasta fiind capacitatea maximă, potrivit datelor trimise de Institutul Naţional de Sănătate Publică, la solicitarea ZF.

    În Ialomiţa se fac cele mai puţine teste – doar 30 de probe zilnic. Faţă de Vâlcea, de exemplu, un judeţ similar la numarul de locuitori şi la poziţionare în zona de sud a ţării, unde se fac 292 de teste zilnic, în Ialomiţa se fac de zece ori mai puţine, din calculele ZF. Iar diferenţele între judeţe arată lipsa unei gestionări uniforme a numărului de probe prelucrate zilnic, pentru o imagine de ansamblu asupra pandemiei. Doar şapte judeţe au o capacitate de testare de peste 1.000 de probe pe zi.

    „Capacitatea de testare pe judeţ variază în funcţie de numărul de laboratoare de pe teritoriul judeţului care pot efectua aceste teste. În tabelul ataşat, se regăseşte informaţia despre capacitatea de testare pe judeţe, aşa cum se află completată în platforma alerte.ms, de către laboratoarele care raportează. Există posibilitatea ca aceste informaţii să nu fi fost actualizate, accentul raportării zilnice punându-se pe numărul de teste efectuate în 24 de ore şi stocurile de reactivi. De asemenea, este important de precizat că, un judeţ, dacă nu are capacitate de laborator pentru a testa toate probele recoltate, se adresează unui laborator dintr-un alt judeţ, pe baza unor protocoale de colaborare, astfel încât să nu existe discontinuităţi în testare”, potrivit departamentului de comunicare al INSP.

    „Mai mult decât s-a facut nu a existat cerere. La noi persoanele nu se testează în masă fiindcă aceste proceduri nu sunt posibile cu instalaţiile existente, iar numărul de persoane trimise de DSP-uri şi solicitări de persoane fizice care vor să fie de bună voie testate sunt cele pe care le vedeţi zilnic comunicate”, a spus Iohannis ieri, într-o conferinţă de presă.

  • Enel: Forma de producţie de energie a viitorului va fi cea verde. În zece ani ne vom tripla capacitatea în proiectele verzi. Banii merg unde avem un business integrat

    Italienii de la Enel, unul dintre cele mai mari grupuri de utilităţi la nivel global, şi-a setat ca ţintă pentru următorii zece ani triplarea capacităţii instalate în proiecte de energie verde, în urma unui plan mamut de investiţii de circa 60 de miliarde de euro. Ţările în care grupul are deja o prezenţă integrată vor fi principala ţintă a viitoarelor proiecte.

    “În următorii zece ani ne dorim triplarea capacităţii de generare pe care o avem în producerea de energie verde, de la 49 GW la 145 GW. Credem că energia verde va fi capacitatea de energie a viitorului, fără diferenţiere între surse. Ne uităm să investim astfel încât să ne întărim lanţurile valorice existente”, a declarat Francesco Starace, CEO al grupului Enel în cadrul unui eveniment de prezentare a strategiei grupului până în 2030.

    Potrivit datelor prezentate, bugetul de investiţii strict pentru realizarea acestui plan se va ridica la circa 60 de miliarde de euro, 53% din capacitate urmând a fi montată în proiecte solare. Mai mult, 54% din bani se vor duce acolo unde grupul deja are o prezenţă integrată.

    În România, Enel are circa 3 milioane de clienţi, grupul având controlul reţelelor de distribuţie din Banat, Dobrogea şI Muntea Sud, inclusiv Bucureştiul. Mai departe, Enel este unul dintre cei mai puternici investitori în energia verde locală, cu un portofoliu de 534 MW, din care 498 MW sunt montaţi în proiecte eoliene.

    În România sunt circa 3.000 MW în proiecte eoliene, peste 16% din capacitate fiind contribuţia Enel. Cu acest portofoliu de proiecte verzi, Enel a generat în primele 9 luni ale anului cu 6% mai multă energie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice, lucru care a susţinut veniturile.

    O altă divizie care începe să ajute rezultatele Enel este cea de soluţii inteligente Enel X, acolo unde intră şi proiectele de electromobilitate. Veniturile în România generate de Enel X au crescut până la 18 milioane de euro în primele nouă luni ale anului faţă de cele 13 milioane de euro de anul trecut.

    Grupul a terminat primele nouă luni ale anului, în România, cu venituri totale de 1,3 miliarde de euro, puţin peste cele 1,29 de miliarde de euro înregistrate în perioada similară a anului trecut. Datele sunt pre­zentate în documentele finan­ciare publicate de grupul ita­lian pentru primele trei trimestre ale anului. Evoluţia veniturilor este bună ţinând cont de fap­tul că la nivel naţional, tot potrivit datelor Enel, cere­rea de energie a înregistrat un recul de 5%, scăderea preţului spot fiind dramatică, de circa 30%.

    Mai departe, EBITDA-ul raportat de Enel în România a crescut de la 152 de milioane de euro în 2019 la 229 de milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an. Cel mai important salt a fost făcut de divizia de retail, care implică furnizarea de energie către tot portofoliul de clienţi, unde EBITDA-ul a crescut de la 4 milioane de euro la 62 milioane de euro în primele trei trimestre din 2020 printr-o gestiune mai bună a costurilor. Un impact pozitiv l-a avut scăderea costurilor cu energia, ca urmare a evoluţiei din piaţă, lucru care a echilibrat rezultatul slab din 2019.

     

  • Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, şi-a redus cu o treime capacitatea de zbor din timpul iernii

    Ryanair va reduce capacitatea de zbor a companiei cu o treime în timpul sezonului de iarnă, ca urmare a restricţiilor impuse de guvernele europene, potrivit CNBC.

    Astfel, operatorul va zbura doar 40% din capacitatea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 20% mai puţin faţă de ultimele estimări. Compania irlandeză se aşteaptă la un bilanţ de 38 de milioane de dolari până în anul fiscal ce se va încheia pe 31 martie 2021. Luna trecută, Ryanair estima un total de 50 de milioane de pasageri, cu aproape 100 de milioane mai puţin faţă de ultimul an fiscal.

    Totuşi, ultimele date ar putea suferi de pe urma posibilelor perioade de carantină din următoarele luni, a declarat CEO-ul Michael O’Leary.

    Săptămâna trecută, EasyJet declara că se aşteaptă la pierderi cuprinse între 815 şi 845 de milioane de lire în actualul an financiar, peste estimările analiştilor de 794 de milioane, înregistrându-se astfel scăderi pierderi anuale din istoria de 25 de ani a companiei.

    Între timp, Ryanair a declarat că va menţine în timpul iernii aproximativ 65% din numărul total de rute, însă va continua să reducă frecvenţa zborurilor.