BusinessMagazin

Tag: candidatura

  • Opinie Patricia Klopf, prof dr. Philip Nell şi dr. Johannes Leitner: ”Este politică, prostule!“ sau de ce companiile private ar trebui să înveţe management politic

    Apărătorii şi criticii comerţului liber pledează, fiecare, pentru argumentele lor. Dar toate aceste dezbateri cu un puternic focus economic răspund temerilor publicului doar într-o anumită măsură. |ngrijorările oamenilor şi argumentele pro şi contra comerţului liber sunt doar unele dintre aspectele unei discuţii mult mai complexe.

    Un alt factor semnificativ ţine de noile provocări politice pe care mediul de afaceri nu îşi poate permite să le ignore. Modul în care acesta va face faţă riscurilor generate de mediul politic va fi crucial. Companii mari precum Voestalpine şi Zumtobel au arătat că aceste provocări pot fi depăşite cu succes. Abordarea strategică a acestui tip de riscuri este însă la fel de importantă şi pentru companiile austriece mici şi mijlocii, cu resurse limitate.

    TENDINŢE POLITICE RECENTE.

    Odată cu triumful globalizării, ordinea fundamentală a devenit mai liberală şi restricţiile comerciale au fost mult diminuate. Integrarea economică a adus mai multă siguranţă mediului internaţional de afaceri. Cu toate acestea, de la ”criza“ economică din 2008 se remarcă un reviriment al politicilor cu focus la nivel naţional. Se pare că, în timpul mandatului lui Donald Trump, protecţionismul câştigă teren în defavoarea comerţului liber. Dezbaterea în jurul Brexitului se învârte în jurul unor argumente tot de ordin naţional.

    În Austria, decidenţii politici sunt adeseori chemaţi să susţină suveranitatea naţională, intervenind în mediul de afaceri. În loc să întărească sistemele supranaţionale, ţările tind să apeleze la o paletă largă de intervenţii şi restricţii la nivel naţional, îngreunând astfel capacitatea mediului de business de a formula predicţii cu privire la contextul în care vor evolua. Vor avea oare companiile austriece în curând de înfruntat tarife punitive în Statele Unite? Astfel de întrebări arată atât proporţiile, cât şi fragmentarea incertitudinilor politice de astăzi. Companiile active pe plan internaţional sunt nevoite să acorde şi mai multă atenţie politicilor naţionale şi reglementărilor lor neconcordante.

    Singurul mod în care mediul de afaceri poate face faţă acestor provocări, evitând influenţele politice nefaste, este să recurgă la un management politic. Ce presupune acest lucru? Chiar mai mult decât înainte, companiile trebuie să ţină pasul cu evoluţiile politico-economice, să le analizeze şi să anticipeze ce consecinţe vor avea acestea asupra lor. Aşadar, management politic înseamnă analiza de tip strategic a ameninţărilor prezente sau potenţiale cu care se confruntă companiile, în context internaţional. Aceste ameninţări, rezultat al unor factori de ordin politic şi guvernamental-instituţional, au toate un impact asupra succesului companiilor private.

    Standardele de conformitate, investiţiile şi profitabilitatea sunt ameninţate nu doar de riscurile geopolitice precum războaiele sau terorismul, ci mai ales de factori politico-instituţionali problematici precum clientelismul, corupţia, lipsa stabilităţii legislative şi loialităţile de tip patriarhal. Prin urmare, companiile trebuie, pe de o parte, să analizeze contextul global şi, pe de altă parte, să ţină cont de factorii de risc macro şi micropolitici. Acest lucru le permite să dezvolte strategii politice ţintite şi să hotărască fie dacă doresc să evite riscurile politice, fie dacă sunt dispuse să le accepte şi să reducă din consecinţe.

    Managementul riscurilor şi intervenţiilor politice include, printre altele, construirea unor relaţii cu cei chemaţi să decidă asupra modului de funcţionare al mediului de business. Deşi îi fac pe mulţi să încrunte sprâncenele, activitatea de lobby ţintită către reprezentanţi politici, grupuri de interese sau ONG-uri sunt astăzi la ordinea zilei.

    Managementul politic transformă un context vag într-unul mai predictibil şi conferă companiilor private siguranţa de care au nevoie pentru a reuşi, aşa cum o dovedesc anumite companii din ţările volatile din punct de vedere politic. Dar strategiile politice sunt costisitoare, eficienţa lor este greu de anticipat, iar beneficiile pe care le aduc rămân invizibile atâta vreme cât businessul merge ca de obicei. Exact aici este problema: managementul politic poate aduce un avantaj competitiv, dar costurile şi beneficiile lui sunt greu de prevăzut.

    Este de aşteptat ca marile companii, graţie resurselor şi experienţei lor de obicei mai mari, să valorifice mai bine potenţialul strategiilor politice. Spre deosebire de acestea, întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă, în primul rând, cu provocarea de a înţelege utilitatea şi valoarea managementului politic şi, apoi, de a investi în acest tip de dezvoltare, în ciuda resurselor limitate. În orice caz, dezvoltarea expertizei în managementului riscului şi strategiilor politice ori contractarea de consultanţă externă în acest domeniu sunt de o importanţă crucială. Ignorarea acestui aspect nu este cu siguranţă calea de urmat, iar un îndemn de tipul ”Este politică, prostule!“, parafrazat după cuvintele lui Bill Clinton din campania care i-a adus la Casa Albă, pare mai actual ca oricând.


    DESPRE AUTORI:

    • PARTICIA KLOPF este studentă la doctorat la WU Vienna’s Institute for International Business, iar proiectul ei de cercetare se concentrează asupra managementului strategic al riscurilor politice.

    • PROF. DR. PHILLIP NELL este directorul academic al programului Executive MBA la Bucureşti, profesor la WU Vienna’s Institute for International Business şi conduce Centrul de Competenţă pentru Europa Centrală şi de Est şi pentru pieţele emergente. Proiectele sale de cercetare cuprind domeniul strategiilor globale şi politice.

    • DR. JOHANNES LEITNER conduce Centrul de Competenţă pentru Regiunea Mării Negre la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Viena. Proiectele sale de cercetare tratează modul în care mediul de afaceri din regiune reuşeşte să gestioneze riscurile politice.
     

  • Dăncilă, despre Dragnea: Întotdeauna preşedintele partidului a candidat la preşedinţia României

    „În ceea ce priveşte alegerile, avem două rânduri de alegeri europarlamentare şi prezidenţiale în 2019. Este normal ca un partid să se gândească la aceste două rânduri de alegeri, să vedem cum ne pregătim, dar eu cred că a discuta despre candidatul la prezidenţiale este prematur. Va trebui o dezbatere în cadrul partidului, o discuţie în cadrul Comitetului Executiv Naţional. Din punctul meu de vedere, am văzut că întodeauna preşedintele partidului a candidat la preşedinţia României. Nu am discutat acest lucru în partid, dar în mod normal aceasta este procedura în cadrul partidului şi am văzut cu nu numai în cazul PSD, ci şi alte partide politice au mers pe aceleaşi considerente”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, la RTV, solicitată să comenteze o eventuală candidatură a liderului PSD Liviu Dragnea la alegerile prezidenţiale.

  • Senatul a RESPINS instituirea interdicţiei pentru condamnaţii penal de a candida la Parlament

    Senatorii au votat pentru raportul de respingere al proiectului PNL cu 74 de voturi „pentru” şi 38 de voturi „împotrivă”.

    „Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicata, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, potrivit propunerii legislative.

    Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.52 alin.(14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în sensul stabilirii interdicţiei de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Grindeanu a primit avizul comisiilor parlamentare pentru postul de preşedinte al ANCOM

    Fostul premier Sorin Grindeanu este propunerea actualului prim-ministru, Mihai Tudose, pentru funcţia de preşedinte al ANCOM, aceasta fiind transmisă conducerii Parlamentului, a precizat, luni, secretarul Camerei Deputaţilor, Ioana Bran.

    Potrivit Ioanei Bran, Birourile permanente reunite ale celor două Camere (BPR) au luat act, luni, de demisia lui Adrian Diţă din funcţia de preşedinte ANCOM şi au fixat termen pentru audierea lui Sorin Grindeanu de către comisiile parlamentare de specialitate şi elaborarea Raportului data de 26 octombrie, Grindeanu fiind propunerea transmisă de premierul Mihai Tudose pentru această funcţie.

    Premierul Mihai Tudose i-a propus, luni, precedesorului său Sorin Grindeanu să îl numească preşedinte ANCOM, potrivit unor surse guvernamentale, după ce vineri fostul preşedinte al autorităţii, Adrian Diţă, şi-a depus demisia.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, nu a respins, săptămâna trecută, varianta numirii lui Sorin Grindeanu ca preşedinte al ANCOM.

    Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor (ANCOM), Adrian Diţă, şi-a dat demisia vineri din această funcţie.

    Adrian Diţă a preluat funcţia de preşedinte al ANCOM la data de 11 mai, când plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor l-a votat cu 236 de voturi „pentru” şi 10 voturi „împotrivă”. Anterior, Adrian Diţă a fost director de Public Affairs la Telekom România.

  • E OFICIAL: Ungaria a anunţat că va susţine candidatura României la OCDE

    ”Ministerul român al Afacerilor Externe a fost informat de către Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului cu privire la sprijinirea de către Ungaria a candidaturii ţării noastre pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Menţionăm că lista candidaţilor nominalizaţi pentru negocieri de aderare ar putea să facă obiectul unei decizii în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de astăzi, 25 septembrie 2017, sau cu prilejul reuniunilor viitoare”, precizează MAE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candidatura pentru Agenţia Europeană a Medicamentului, lansată. Oficiali: Bucureştiul este pregătit

    „România merită să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului, suntem pregătiţi pentru asta, avem cel puţin 50 de ani în acest domeniu. România a asigurat de fiecare dată pentru cetăţenii ei, medicamente de calitate, aparatură medicală de calitate graţie eforturilor şi calificării specialiştilor noştri din domeniul Agenţie Naţionale a Medicamentului. Îmi doresc că EMA să îşi găsească locul în România. Mă voi întâlni în perioada următoare cu omologii noştri din celelalte ţări europene, chiar dacă au candidatură sau nu. Este un proces elaborat, de lungă durată şi cred că România are o şansă de care trebuie să profităm cu toţii”, a declarat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât îţi măreşte şansele de angajare o bluză decoltată

    Trebuie să îţi verifici CV-ul de mai multe ori, te îmbraci adecvat pentru locul de muncă dorit, te asiguri că ai pantofii şi unghiile sunt curate, menţii un contact vizual în timp ce discuţi cu intervievatorul, cauţi informaţii despre companie înainte şi, dacă eşti femeie, indiferent de situaţie, nu porţi o bluză decoltată. Însă cercetări noi realizate de cei de la Universitatea Sorbona din Paris demonstrează chiar contrariul.

    Pe o perioadă de trei ani, cercetătorii au răspuns la sute de anunţuri de locuri de muncă folosind două candidate ficţionale: ambele aveau CV-uri şi experienţe aproape identice, dar una purta un top uşor decoltat în fotografia din CV, iar cealaltă o bluză cu gâtul acoperit. Astfel au constatat că recrutorii au arătat mai mult interes pentru prima candidată.

    Dintre cele 200 de oferte de job pe diverse posturi de vânzări, femeia ce purta un top mai decoltat a atras cu 62 mai multe oferte decât contracandidata sa mai conservatoare.

    Şi dacă te gândeşti că situaţia se poate explica prin prisma faptului că slujbele propuse erau în vânzări, află că situaţia s-a repetat şi în cazul locurilor de muncă în domeniul financiar-contabil, în care femeia fictivă mai non-conformistă a primit cu 68 mai multe oferte. 

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.