Tag: cameron

  • Guvernul David Cameron, confruntat cu cea mai mare grevă de la începerea mandatului

     Profesori, pompieri, angajaţi la metrou şi funcţionari municipali sunt chemaţi joi să participe la mişcarea de protest, care se pare că nu va genera perturbări majore.

    O serie de manifestaţii sunt programate la Londra, în Piaţa Trafalgar şi în faţa Parlamentului britanic.

    Sute de şcoli erau închise joi dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Premierul britanic David Cameron a ameninţat cu ieşirea ţării sale din UE, dacă Juncker va deveni preşedinte al CE

    Citând “surse apropiate participanţilor” la summitul care a reunit marţea trecută, la Bruxelles, şefii de stat şi de Guvern din Uniunea Europeană, săptămânalul a anunţat că, în opinia lui Cameron, alegerea lui Juncker ar “destabiliza în acest moment Guvernul britanic, astfel încât va fi necesară organizarea unui referendum” privind prezenţa Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Acest referendum s-ar solda, cel mai probabil, cu refuzul britanicilor de a mai rămâne în componenţa Uniunii Europene, ar fi declarat Cameron, într-o discuţie la care a participat, de asemenea, cancelarul german Angela Merkel.

    Un purtător de cuvânt al Downing Street a refuzat că comenteze aceste informaţii şi să explice poziţia Guvernului Britanic faţă de candidatura lui Juncker.

    “Nu facem comentarii cu privire la potenţialii candidaţi (la preşedinţia Comisiei Europene) în această etapă. Este prea devreme”, a afirmat el.

    Un figură a anilor 1980 nu poate rezolva problemele din următorii cinci ani”, ar fi afirmat premierul britanic, referindu-se la Juncker, potrivit Der Spiegel, care a difuzat sâmbătă extrase din articol.

    După scrutinul european din 25 mai, a început cursa pentru găsirea unui nou preşedinte al Comisiei Europene. Juncker pare bine plasat pentru ca partidele conservatoare pe care le reprezintă să constituie prima forţă din noua adunare, dar un anumit număr de lideri conservatori, inclusiv Cameron, îl consideră prea european şi un om al trecutului.

  • Alegerile europarlamentare: a fi sau a nu fi Juncker

    Alegerile au fost urmate de cina de lucru de la Bruxelles convocată de Herman van Rompuy pentru desemnarea de către liderii europeni a unui candidat la şefia Comisiei Europene, cină care “a produs doar o notă de plată pentru contribuabilii europeni, adică exact ceea ce era de aşteptat să producă”, continuă aceiaşi analişti, făcând aluzie la percepţia de politicianism şi pierdere de vreme degajată de astfel de negocieri.

    În ciuda victoriei PPE în alegeri, care ar însemna propulsarea directă a lui Jean-Claude Juncker ca şef al CE, susţinută până şi de socialiştii din PE numai ca să se rezolve mai repede situaţia, atât premierul britanic David Cameron, cât şi cancelarul german Angela Merkel s-au opus desemnării lui Juncker. Ţinând cont că desemnarea trebuie făcută de majoritatea celor 28 de şefi de state şi guverne, o decizie privind propunerea ce va fi înaintată PE spre aprobare de Consiliul European e de aşteptat abia spre sfârşitul lui iunie.

    Prelungirea negocierilor poate părea într-adevăr politicianism pur, din moment ce cetăţenii aşteaptă soluţii pentru problemele care ameninţă unitatea UE şi a căror intensitate s-a reflectat din plin în ascensiunea partidelor extremiste în PE: şomajul, austeritatea rezervată doar pentru anumite categorii sociale şi incapacitatea de a mai înghiţi noi valuri de imigranţi. În realitate însă, opoziţia faţă de Juncker ţine de poziţia lui favorabilă unei centralizări şi mai accentuate la Bruxelles a puterii decizionale a UE şi de fermitatea sa pro-austeritate – or, dacă electoratul european a trimis în PE partide eurofobe şi anti-austeritate, acesta ar fi mesajul cel mai clar că pentru şefia CE e nevoie de alte idei decât cele ale lui Juncker.

  • Ce se întâmplă când euroscepticismul se transformă în eurofobie

    “Eu îl respect pe Nigel Farage, dar nu înseamnă că sunt de acord cu el. Nu cred că are răspunsuri pentru viitorul ţării”, a spus Osborne.

    Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP), condus de notoriul eurofob şi xenofob Nigel Farage (foto), a obţinut rezultate foarte bune la alegerile locale desfăşurate joi în Anglia şi Irlanda de Nord. În cele 160 de circumscripţii unde rezultatul este deja cunoscut, UKIP a câştigat 161 de mandate, faţă de 338 pentru laburişti. Conservatorii au pierdut 231 de mandate, iar liberal-democraţii 231.

    În acelaşi timp, UKIP se pregăteşte de un scor bun şi la alegerile europarlamentare, iar Farage se prezintă deja ca un fel de tartor al politicii britanice, potenţial câştigător cu partidul său, al alegerilor parlamentare britanice din mai 2015. Într-un interviu pentru The Mail on Sunday, Farage s-a lăudat deja că va distruge Partidul Conservator şi va forţa Partidul Laburist să adopte o poziţie mult mai critică faţă de Bruxelles, iar în cele din urmă va obţine ieşirea Marii Britanii din UE, după care se va retrage din politică.

    UKIP, prin Farage, a făcut permanent agitaţie pe tema afluxului de români şi bulgari care ar fi urmat să năvălească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, calificându-i pe potenţialii imigranţi drept “bande criminale străine”. Mai nou, Farage s-a remarcat prin declaraţia sa că ar fi îngrijorat dacă ar avea nişte vecini români, fiindcă românii fură. Influenţa UKIP în politica britanică a fost ilustrată de faptul că premierul David Cameron s-a angajat să organizeze, dacă va fi reales în 2015, un referendum până în 2017 privind apartenenţa Marii Britanii la UE, după o renegociere a condiţiilor acestei relaţii.

    Economia britanică a crescut peste aşteptări în T1 faţă de T4 2013, cu 0,8%, în timp ce faţă de T1 2013 a crescut cu 3,1%, cea mai mare creştere anuală din T4 2007, a relevat a doua estimare difuzată joi de Biroul Naţional de Statistică.

    Investiţiile au crescut cu 2,7% trimestrial şi 8,7% anual, confirmându-şi rolul de motor al economiei, în timp ce exporturile au scăzut cu 1% trimestrial şi importurile cu 1,1%, iar consumul gospodăriilor, care realizează aproape două treimi din PIB, a crescut pentru al zecelea trimestru consecutiv, cu 0,8% trimestrial, după ce se diminuase cu 0,4% în T4 2013.
     

  • Afacerea care salvează planeta de obezitate

    O mamă din Statele Unite a găsit soluţia ideală pentru a-şi ţine copiii departe de băuturile carbogazoase.

    Rose Cameron nu ştia cum ar putea convinge pe cei mici să bea mai multă apă, aşa că a început să le servească în nişte ambalaje atractive, relatează psfk.com. Femeia a înţeles că era nevoie ca apa să pară “cool”, şi astfel marca WAT-AAH! s-a născut.

    Avându-i pe cei doi copii ai săi drept consultanţi, ea a creat un sticle colorate şi atrăgătoare pentru copii, devenind un jucător important pe piaţa de profil. Experienţa lui Rose Cameron a fost extrem de importantă: ea lucrase anterior într-o companie de marketing, având astfel cunoştiinţele necesare lansării unui astfel de produs.

    “Ca să fiu cinstită, cred că tinerii ar consuma mai degrabă apă decât sucuri dacă ambalajul ar fi mereu atractiv”, a declarat Rose Cameron.

    Atât numele cât şi logo-ul au fost inspirate de cei doi copii, inclusiv culorile şi fontul folosit. Cameron a început să vândă produsele în 2008, iar acum ele sunt disponibile în majoritatea supermarketurilor din Statele Unite. Scopul femeii de afaceri, după cum a declarat, este să îi ţină pe cei mici sănătoşi şi să combată obezitatea, cauzată de multe ori de consumul în exces al băuturilor răcoritoare.

  • Londra şi Washingtonul pregătesc noi sancţiuni împotriva Moscovei

     Cei doi lideri au discutat la telefon despre acordul privind detensionarea situaţiei din Ucraina, încheiat la Geneva, apreciind că acesta este “un pas pozitiv”, dar au subliniat că prevederile acordului trebuie să fie puse în aplicare “rapid”.

    “Premierul (britanic) şi preşedintele (american) au convenit, de asemenea, că Uniunea Europeană şi Statele Unite trebuie să continue pregătirea unor eventuale sancţiuni suplimentare, pentru a fi pregătite să reacţioneze rapid, dacă acordul nu va fi aplicat”, a anunţat Biroul premierului David Cameron, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cameron afirmă că nivelul migrării din România şi Bulgaria este “rezonabil” – presă

     Este pentru prima dată când Cameron se pronunţă asupra numărului de imigranţi, notează publicaţia britanică, adăugând că premierul a subliniat că politicile impuse de coaliţia aflată la putere au prevenit un “aflux” din Europa de Est. Întruntând un grup de conservatori care solicită măsuri suplimentare împotriva imigraţiei, el a insistat că nu se poate face mai mult în cadrul regulilor UE convenite în timpul Guvernului laburist anterior.

    Parlamentarul conservator Nigel Mills a subliniat duminică asupra faptului că va “forţa” un vot în vederea înăspririi legislaţiei în domeniul imigraţiei. El doreşte reintroducerea restricţiilor impuse românilor şi bulgrailor pe piaţa muncii, care au fost anulate la 1 ianuarie.

    “Am făcut tot ceea ce s-a putut face în cadrul regulilor agreate de fostul Guvern”, a declarat Cameron, subliniind că actuala coaliţie a extins restricţiile de la o perioadă de cinci ani la o perioadă de şapte ani, atunci când a devenit el premier. “Acei şapte ani s-au încheiat, nu ni se mai permite, conform reglementărilor actuale, să le prelungim”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro