Mulţimea s-a strâns de sâmbătă seara în Piaţa Tahrir, simbolul revoluţiei anti-Mubarak din 2011, dar şi în faţa palatului prezidenţial din zona Heliopolis. Manifestanţii aveau pancarte anti-Morsi, dar şi mesaje care îi cereau preşedintelui Barack Obama să nu-i mai sprijine pe “teroriştii” lui Morsi, ca reacţie la declaraţiile ambasadoarei americane la Cairo, Anne Patterson, care a recomandat dialog în loc de manifestaţii şi a declarat că protestele de stradă nu ajută economia.
În cursul zilei de duminică, manifestaţia a continuat:
Morsi a organizat contramanifestaţii care să arate sprijinul populaţiei faţă de el. Potrivit ziarului Guardian, în cartierul Nasr City din Cairo, numărul manifestanţilor pro-Morsi era duminică de 20.000, iar lozincile strigate de ei (“Laicii nu vor mai conduce Egiptul”) arată că viziunea lor despre politică e inseparabilă de islam. În opinia susţinătorilor lui Morsi, mulţi dintre ei membri ai Frăţiei Musulmane, revoluţia din 2011 a fost de fapt islamică, dar a fost deturnată de sabotorii fideli dictatorului Hosni Mubarak.
În cursul săptămânii au avut loc ciocniri violente între suporterii lui Morsi şi cei ai opoziţiei, în cursul cărora şapte egipteni şi un student american şi-au pierdut viaţa. Moartea americanului, care a fost înjunghiat de un manifestant din Alexandria în timp ce fotografia acţiunile de protest, a determinat reacţia Departamentului de Stat al SUA, care a cerut americanilor să evite călătoriile în Egipt şi a repatriat o parte din personalul ambasadei de la Cairo. Preşedintele Barack Obama a cerut părţilor implicate în conflict să evite violenţele, iar poliţiei şi armatei egiptene le-a cerut “să dea dovadă de reţinere”.
Într-un discurs ţinut zilele trecute, preşedintele Morsi a dat vina pe “duşmanii Egiptului” care vor să paralizeze tânăra democraţie. “Mi-am asumat răspunderea pentru o ţară afundată în corupţie şi ameninţată de un război”, a spus Morsi. “Polarizarea politică şi conflictele au atins punctul în care încep să ameninţe democraţia noastră incipientă şi să atunce ţara într-o stare de paralizie şi haos”, a continuat preşedintele, care a dat vina pe liderii opoziţiei (între care Ahmed Shafiq, fost demnitar al epocii Mubarak şi contracandidat al lui Morsi la prezidenţialele de anul trecut) şi pe maşinaţii ale unor ţări vecine.
“Dacă dăm jos de la putere pe cineva ales democratic, cu legitimitate constituţională, atunci şi noul preşedinte va putea fi înlăturat la fel, după o săptămână sau o lună”, a declarat Morsi într-un interviu publicat duminică de The Guardian, respingând ideea de a-şi da demisia.
Opoziţia din Egipt a susţinut că a strâns 22 de milioane de semnături (aproape jumătate din populaţia cu drept de vot) pentru a convoca un referendum asupra demiterii lui Morsi şi a organizării unor noi alegeri, deşi în prezent nu există niciun contracandidat clar la preşedinţie.
În ultimul an, viaţa în Egipt s-a înrăutăţit faţă de perioada când Hosni Mubarak era la putere: costul vieţii a crescut, şomajul în rândul tinerilor s-a apropiat de 25%, aprovizionarea populaţiei cu gaze şi electricitate lasă de dorit, crimele şi violurile s-au înmulţit, iar violenţa interconfesională este în creştere, cu atacuri ale majorităţii sunnite contra musulmanilor şiiţi şi contra creştinilor copţi. Investitorii străini şi turiştii s-au rărit, lira egipteană a pierdut 10% din valoare, bursa de la Cairo a ajuns recent la minimul ultimelor 11 luni, iar negocierile cu FMI pentru un acord de credit de 4,8 mld. dolari par să nu se mai termine niciodată. În plus, opoziţia acuză faptul că majoritatea funcţiilor politice importante au fost oferite unor membri ai Frăţiei Musulmane, formaţiunea din partea căreia Morsi a candidat la preşedinţie în 2012.
Unul dintre liderii opoziţiei, laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, a scris un articol de opinie pentru revista Foreign Policy unde afirmă că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţine ElBaradei.