În cadrul discursului anual din comisia parlamentară pentru Afaceri Europene, Janos Lazar a precizat că guvernul ungar a reuşit aceste eforturi în cooperare cu Serbia, Macedonia, Bulgaria, România şi Croaţia, un demers pe care Comisia Europeană nu a reuşit să îl sprijine în 2015.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pacienţii sunt tot mai sofisticaţi şi mai pretenţioşi, astfel că nevoia de servicii private de top va creşte. Datorită acestora, medicii simt din ce în ce mai mult nevoia să se profesionalizeze şi să aibă cabinete dotate la standarde internaţionale. Acest aspect, cât şi evoluţia galopantă în medicină contribuie la schimbarea atitudinii medicilor faţă de credite“, declară Ionela Mişculescu, director de dezvoltare a Diviziei pentru Medici din cadrul Băncii Transilvania. Deşi a existat o reticenţă a medicilor faţă de finanţarea activităţii prin împrumuturi bancare, în ultimii ani această atitudine a început să se schimbe, spune reprezentanta BT.
Divizia pentru Medici este un model de business cu activitate de 10 ani pe piaţa bancară locală şi oferă consultanţă în cele opt sedii din ţară, prin intermediul unei echipe formate atât din specialişti în domeniul bancar, cât şi medical. Prin această divizie, medicilor le este facilitat accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora, indiferent de forma de organizare juridică, iar iniţiativa este susţinută de Colegiul Medicilor din România. ”Mai mult, sunt medici care au ales să rămână în ţară pentru că au putut să ia credite de la Divizia pentru Medici, pentru un cabinet sau pentru dotarea corespunzătoare, la standarde internaţionale“, adaugă Mişculescu.
Medicii care apelează la acestă divizie a băncii, spune reprezentanta BT, au acces la consiliere din partea unei persoane ce se află permanent la dispoziţia lor; în plus, echipa din acest departament ”vorbeşte pe limba medicilor, având chiar doctori în echipă“. De altfel, din 2007 până în prezent, ”mii de medici“ au luat credite prin Divizia pentru Medici, iar conform Ionelei Mişculescu unii le rambursează şi îşi iau altele, ”atunci când trec peste acele reţineri de început“. De menţionat este, printre altele, că nu îi costă nimic rambursarea anticipată din surse proprii, precizează reprezentanta băncii. Divizia pentru Medici oferă credite imobiliare pentru cei care doresc să îşi facă un cabinet sau un nou sediu, credite de investiţii pentru amenajări sau dotare cu aparatură medicală, credite pentru maşini, nevoi diverse şi credite pentru achiziţie de Praxis, pentru medicii de familie.
În cele mai multe cazuri, medicii care iau credite de la BT investesc în aparatură medicală, dar şi în sedii sau în formarea profesională, deoarece ”medicii învaţă toată viaţa, iar cursurile şi congresele naţionale sau internaţionale costă“, explică reprezentanta BT. Tot ea mai spune că stomatologii, în principal, ”au cel mai mare apetit pentru finanţare, mai mult decât medicii din alte specializări“. În ceea ce ţine de valorile sumelor contractate, Divizia pentru Medici este o divizie ”transversală“, aşa încât serveşte orice entitate medicală, fie ea un cabinet medical individual sau un spital mare; astfel, valoarea împrumuturilor acoperă o plajă largă: de la 50.000 de lei la milioane de euro. Pe de altă parte, dobânzile depind de tipul finanţării şi de perioada de acordare, iar intervalul de rambursare este între 5 – 25 de ani. BT şi-a extins acest proiect prin intermediul unei platforme online, pentru ca viitorii lor clienţi să cunoască paşii necesari unui parcurs antreprenorial. De aici medicii pot afla informaţiile de bază de care ar avea nevoie pentru a obţine finanţare – de la detaliile în funcţie de organizare la autorităţile care eliberează certificatele necesare sau condiţii pentru colaborarea cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Tot prin intermediul acestei platforme, medicii pot comanda aparatură medicală la preţuri promoţionale, oferite de furnizorii de echipamente medicale cu care BT colaborează“, completează Ionela Mişculescu.
Banca Transilvania a încheiat primul semestru al anului cu un profit net de 496 milioane lei, cu circa 8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, în timp ce grupul Banca Transilvania a raportat un profit net de 513 milioane lei, cu 6% mai mare decât cele raportate în iunie 2016. Activele Grupului BT au ajuns la valoarea de 53,4 miliarde lei, din care banca deţine 53,2 miliarde lei, potrivit raportului finaciar al băncii. Grupul Banca Transilvania are activităţi în domenii ca bancar, leasing şi credite de consum, credite IMM-uri.
Clasamentul băncilor comerciale locale după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, Banca Transilvania fiind singura care a făcut excepţie. În 2016, cele mai mari zece bănci controlau peste 82% din activele totale în valoare de 393,6 miliarde de lei, faţă de un procent de 81% anul anterior, conform Ziarului FInanciar. Singura schimbare notabilă la vârful clasamentului din sistemul bancar este trecerea Băncii Transilvania pe locul secund, poziţie ocupată în mod tradiţional de BRD SocGen. La finalul anului trecut, BT avea o cotă de piaţă de peste 13%, echivalentul unor active în valoare de 51,77 miliarde de lei, faţă de o cotă de piaţă de 12,6% în 2015, conform zf.ro. Trecerea băncii de la Cluj în faţa BRD s-a produs pe seama creşterii creditării, dar şi a preluării Volksbank. Banca Transilvania este, de altfel, cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local, instituţia de credit fondată de Horia Ciorcilă, în prezent preşedinte al băncii, majorându-şi cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016.
Ionuţ Leahu a ales stomatologia ca pregătire profesională, dar a mers pe acest drum având o idee de afacere în minte. Şase ani mai târziu, odată cu diploma de medic, şi-a deschis primul cabinet medical, închiriat, în care a investit 1.500 de lei. Astăzi, medicul antreprenor a ajuns la afaceri de aproape 10 milioane de lei şi tinde spre o extindere la nivel internaţional.
”Am fost foarte pasionat de anatomie, de biologie, de fizică, iar în momentul în care a trebuit să mă hotărăsc la ce facultate să dau am ştiut că răspunsul e medicina“, spune Ionuţ Leahu, medic stomatolog, fondatorul clinicilor Dr. Leahu. A ales stomatologia conştient fiind că este mult mai uşor să-şi facă o clinică stomatologică decât un spital generalist, iar antreprenoriatul era pe lista sa de obiective. De asemenea, a avut oportunitatea ca în timpul facultăţii să lucreze în domeniul bancar şi să ajute la finanţarea mai multor afaceri din domeniul medical, timp în care a observat dezvoltarea nişei serviciilor stomatologice. Imediat după încheierea facultăţii, în 2010, a închiriat primul cabinet, deschis pe fundaţia unei clinici stomatologice vechi din Popeşti-Leordeni. ”Aşadar, de la ideea de afaceri până la punerea în practică au trecut şase ani, exact cât a durat facultatea“, spune Leahu. Investiţia iniţială a fost de 1.500 de lei, bani investiţi în materialele necesare desfăşurării activităţii. Restul aparaturilor şi dotărilor au fost închiriate, la fel şi spaţiul, iar sursa de finanţare a fost un împrumut de la tatăl său. Pasul doi în dezvoltare a necesitat o investiţie mai mare, de 70.000 de euro, dintr-un credit bancar, bani investiţi în prima clinică, cea din Floreasca, în februarie 2011.
În momentul de faţă, antreprenorul deţine patru clinici, toate în Bucureşti: Centrul de Excelenţă în Implantologie Rin Grand Hotel şi încă trei care sunt numite după zonele în care au fost deschise – Caramfil, Victoriei şi Pipera; la începutul anului viitor urmează să inaugureze un nou spaţiu, în zona Unirii. Bugetul de investiţii din acest an a fost de 1,5 milioane de euro şi a fost îndreptat către unitatea din Nicolae Caramfil, unde antreprenorul a achiziţionat clădirea şi a investit în aparatură. ”Continuăm să investim într-un nou centru, cel din zona Unirii, care va fi gata cel mai probabil la începutul anului viitor, unde investiţia va depăşi un milion de euro. Nevoia de extindere a venit firesc, de fiecare dată, pe fondul programului încărcat şi al cererii tot mai mari de programări“, spune acesta.
Echipa clinicilor Dr. Leahu este formată din 75 de oameni, dintre care 35 sunt medici stomatologi, iar până la sfârşitul anului îşi propune să crească numărul de angajaţi, până la 100 de oameni. Cele mai solicitate servicii sunt cele de implantologie şi restaurare a întregii danturi, prin diverse proceduri moderne; în medie, în cabinetele reţelei intră lunar 1.300 de pacienţi, dar numărul de vizite poate fi mai mare, în funcţie de cât de des se întorc pentru tratamente. ”Când vine vorba de preţuri, suntem în media pieţei. Ce ne diferenţiază de concurenţă este că avem o echipă multidisciplinară şi astfel reducem numărul de vizite şi preţul. Ne dorim să creştem adresabilitatea unor servicii care sunt considerate de lux“, spune Leahu. El ţine să precizeze că tipologia clientului fidel constă în oamenii ocupaţi, ”care nu au timp de petrecut la medici“, preponderent clienţi seniori, antreprenori şi executivi de top, dar şi oameni cu alte profesii. De asemenea, Leahu are şi o clinică dedicată copiilor, unde sunt oferite tratamente adaptate la nevoile lor. Anul trecut compania sub care operează clincile a înregistrat 9,5 milioane de lei cifră de afaceri şi 2,2 milioane de lei profit, iar pentru anul acesta antreprenorul vizează o creştere de până la 15 milioane de lei a rulajelor şi de până la 3 milioane de lei a profitului.
”Dificultatea numărul unu a fost să-mi construiesc o echipă. Încă de la începutul drumului am ajuns la concluzia că o afacere în domeniul medical se bazează pe echipă. Cred că indivualitatea în stomatologie este pe cale de dispariţie. Nu avem cum să fim buni la toate“, spune Leahu despre impedimentele întâlnite în parcursul antreprenorial. Povesteşte că de multe ori s-a simţit descurajat de lipsa oamenilor potriviţi, iar atunci când îi găsea şi investea bani, timp şi cunoştinţe, aceştia preferau să plece. ”Cum am remediat situaţia? Am continuat să cred şi să investesc în oameni“, adaugă el. Însă Leahu se declară foarte încrezător în evoluţia afacerii sale. În primul rând, ţine să precizeze că a înregistrat cea mai mare rată de creştere în domeniu, iar ţinta sa este să trateze 50% plus 1 din românii care merg la dentist. ”Peste câţiva ani vom fi un lanţ de clinici internaţional, cu locaţii în toată lumea. Acesta este planul pentru următorii cinci ani, iar în următorii 30 de ani să ne extindem şi în spaţiul cosmic. Dacă se face o colonie pe Marte, cu siguranţă noi vom fi acolo să oferim servicii stomatologice“, declară Ionuţ Leahu.
Medicul ţine să adauge că în ţara noastră nu există o statistică a pieţei serviciilor stomatologice, piaţă deosebit de fragmentată la nivel naţional, unde doar în Capitală şi în marile oraşe există lanţuri de clinici dentare. În opinia sa, tocmai aceasta poate fi o oportunitate. ”Există o mulţime de cabinete mici, foarte puţini jucători de talie mare, care, la rândul lor, sunt foarte mici comparativ cu cât ar trebui să fie pentru o piaţă matură“, spune medicul. De aceea, soluţia este ca toată lumea să înţeleagă importanţa lucrului într-o echipă, crede Leahu: ”Dacă pacientul poate să beneficieze de servicii de calitate în felul acesta, de ce să nu lăsăm orgoliul deoparte?“. Toate acestea în contextul în care ”statul român a abandonat stomatologia după revoluţie“, iar concurenţă din partea statului nu există.
O’Leary a criticat aspru membri cabinetului britanic, în special pe Theresa May, pentru lipsa de iniţiativă şi coordonare în ceea ce priveşte obţinerea unor termeni acceptabili pentru ieşirea britanicilor din construcţia europeană.
“Este un lucru extrem de important pentru britanici, vorbim şi de situaţia economică aici”, a spus O’Leary. “Cu toate astea, negocierile Brexit nu se îndreaptă nicăieri, e clar că e nevoie de cineva la conducere. Nu ai nevoie de un prim-ministru care să stea 3 zile prin Japonia, ci de unul care să fie la Bruxelles, la Frankfurt, la Paris şi să negocieze termenii înţelegerii, nu să scoată clişee pe bandă rulantă despre cât de bine va fi.”
Declaraţiile au venit în contextul în care Ryanair a prezentat planuri majore de expansiune pentru vara viitoare, dar a explicat că acestea ar putea să nu mai aibă rost dacă autorităţile nu grăbesc discuţiile cu cei din Uniunea Europeană.
“Brexitul va fi un dezastru pentru economia Marii Britanii, iar ea trebuie să facă ceva pentru a împiedica acest lucru”, a concluzionat O’Leary.
O’Leary a criticat aspru membri cabinetului britanic, în special pe Theresa May, pentru lipsa de iniţiativă şi coordonare în ceea ce priveşte obţinerea unor termeni acceptabili pentru ieşirea britanicilor din construcţia europeană.
“Este un lucru extrem de important pentru britanici, vorbim şi de situaţia economică aici”, a spus O’Leary. “Cu toate astea, negocierile Brexit nu se îndreaptă nicăieri, e clar că e nevoie de cineva la conducere. Nu ai nevoie de un prim-ministru care să stea 3 zile prin Japonia, ci de unul care să fie la Bruxelles, la Frankfurt, la Paris şi să negocieze termenii înţelegerii, nu să scoată clişee pe bandă rulantă despre cât de bine va fi.”
Declaraţiile au venit în contextul în care Ryanair a prezentat planuri majore de expansiune pentru vara viitoare, dar a explicat că acestea ar putea să nu mai aibă rost dacă autorităţile nu grăbesc discuţiile cu cei din Uniunea Europeană.
“Brexitul va fi un dezastru pentru economia Marii Britanii, iar ea trebuie să facă ceva pentru a împiedica acest lucru”, a concluzionat O’Leary.
Mişcarea face parte din planul schiţat de Emmanuel Macron care vrea să reducă drastic emisiile de carbon până în 2050.
Hulot recunoaşte că această măsura va pune presiune pe producătorii de automobile, dar spune că aceştia “au planuri care pot susţine această promisiune”.
Pentru a facilita adopţia de maşini electrice, gospodăriile cu venituri mai mici vor primi subvenţii de la stat pentru a putea trece la automobilele electrice.
Anunţul premierului francez vine la o zi după ce Volvo a anunţat că renunţă la producţia de automobile cu motor diesel sau pe benzină până în 2019.
Franţa nu este singura ţară europeană care plănuieşte să interzică circulaţia maşinilor pe benzină sau diesel. Germania şi India au anunţat că, până în 2030, îşi propun să aibă pe străzi doar automobile electrice. Iar Olanda şi Norvegia vor să ajungă la această performanţă până în 2025.
De asemenea, Hulot le-a transmis reporterilor că până în 2022 Franţa va înceta să apeleze la cărbuni pentru a produce electricitate şi a anunţat investiţii de 4 miliarde de euro pentru a creşte eficienţa energiei alternative.
“Vrem să demonstrăm că lupta împotriva schimbărilor climatice poate duce la îmbunătăţirea vieţii francezilor”, a spus Hulot.
Mişcarea face parte din planul schiţat de Emmanuel Macron care vrea să reducă drastic emisiile de carbon până în 2050.
Hulot recunoaşte că această măsura va pune presiune pe producătorii de automobile, dar spune că aceştia “au planuri care pot susţine această promisiune”.
Pentru a facilita adopţia de maşini electrice, gospodăriile cu venituri mai mici vor primi subvenţii de la stat pentru a putea trece la automobilele electrice.
Anunţul premierului francez vine la o zi după ce Volvo a anunţat că renunţă la producţia de automobile cu motor diesel sau pe benzină până în 2019.
Franţa nu este singura ţară europeană care plănuieşte să interzică circulaţia maşinilor pe benzină sau diesel. Germania şi India au anunţat că, până în 2030, îşi propun să aibă pe străzi doar automobile electrice. Iar Olanda şi Norvegia vor să ajungă la această performanţă până în 2025.
De asemenea, Hulot le-a transmis reporterilor că până în 2022 Franţa va înceta să apeleze la cărbuni pentru a produce electricitate şi a anunţat investiţii de 4 miliarde de euro pentru a creşte eficienţa energiei alternative.
“Vrem să demonstrăm că lupta împotriva schimbărilor climatice poate duce la îmbunătăţirea vieţii francezilor”, a spus Hulot.
Deputatul Tory Geoffrey Cox a câştigat aproape 670.000 de lire sterline pe lângă veniturile sale parlamentare de 74.962 de lire sterline în ultimul an. El a câştigat fabuloasa sumă – care este de 25 de ori mai mare decât salariul mediu în Marea Britanie – din activitatea sa ca avocat. Unul dintre joburile sale, prin care Cox furnizează servicii de consultanţă juridică, i-a adus aproape 147.000 de lire sterline pentru aproximativ 80 de ore de muncă.
În ciuda veniturilor sale vaste şi a salariului de deputat, Cox a revendicat încă 16.500 de lire sterline pentru cheltuielile sale ca deputat, în acest an financiar. Doar în luna septembrie a luat din taxele contribuabililor o sumă de 94.74 de lire sterline pentru a-şi achiziţiona un frigider în biroul său de circumscripţie.
În total, Cox a înregistrat venituri suplimentare de 666.922 de lire sterline în ultimele 12 luni, cu toate că unele dintre acestea sunt pentru activitatea efectuată anterior. Venitul său provine de la mai multe firme juridice din Marea Britanie, dar include, de asemenea, veniturile a trei companii aflate în paradisul fiscal din Insulele Cayman.
La inceputul acestui an, el a fost mustrat pentru că a „omis” să declare suma 400.000 de lire sterline câştigată 2015. Cox a fost forţat să îşi ceară scuze, dar a scăpat fără nicio acuzaţie oficială împotriva sa. Comitetul a conchis că deptatul a comis o încălcare „gravă” a normelor, dar a acceptat declaraţia sa, aceea că nu a intenţionat să-şi ascundă câştigurile.
Atunci când a fost criticat pentru nivelul câştigurilor sale din trecut, Cox a susţinut că taxele pe care le plăteşte sunt mai mari decât salariul său de deputat. Mai mult, el a mai spus că a lucrat între 50 şi 60 de ore pe săptămână pentru circumscripţia sa, desfăşurâdu-şi activităţile juridice în timpul vacanţei parlamentare sau la sfârşit de săptămână.